INSIDER: „Caz neobişnuit în Capitală. Un bărbat a sărit cu paraşuta din turla Catedralei Neamului, în interiorul lăcaşului. Identitatea celui care a sărit cu paraşuta de pe Catedrala Neamului nu este cunoscută. În urma verificărilor efectuate până în acest moment pe şantierul Catedralei Naţionale, s-a constatat că persoana care a efectuat un salt cu paraşuta în interiorul acesteia a pătruns acolo în mod total fraudulos, intrând într-un sector foarte greu accesibil din punct de vedere logistic şi administrativ, după încheierea programului de lucru din ziua respectivă.”
INSIDER: „În fața primăriei Oradea, pe malul Crişului, Mihai Eminescu aşteaptă de 6 ani să fie eliberat!” N.R.: Statuia lui Eminescu este din bronz, realizată în 1990 de sculptorul Ovidiu Maitec.
INSIDER: „Calea Vitan Nr. 207, București, în grădina din fața blocului stau aliniate mai multe jucării și obiecte care „nu sunt abandonate”. Alte afișe îndemnă trecătorii să-și aducă și ei jucăriile. Într-un grup al sectorului 3
pe Facebook s-a tras concluzia că se colectează jucării pentru copiii nevoiași deși nimeni și nimic nu pare să sprijine ideea, nici chiar ploile destul de dese din ultima perioadă. Însă, totul are loc sub ochiul vigilent al unei camere video! SURSA
INSIDER: „Proprietarul apartamentului este un inginer bulgar pensionar, căruia nu îi ajunge pensia pentru a plăti curentul electric. Este obligat să ia măsuri pentru a avea electricitate achiziționând panouri solare șiîncercă să lupte cu realitatea cruntă!” SURSĂ
INSIDER: „Societatea de Transport București STB SA eficientizează activitatea de control a titlurilor de călătorie. În conformitate cu obligațiile contractuale prevăzute în Contractul de delegare a gestiunii serviciului public de transport local de călători semnat cu TPBI, STB SA a înființat Biroul de Supracontrol pentru eficientizarea activității de verificare a titlurilor de călătorie în mijloacele de transport public. În acest sens, în luna iunie 2022, STB SA a demarat un prim proiect în cadrul activității de supracontrol, repartizând în traseu echipe de controlori care nu poartă vestele albastre cu însemnele CONTROL – STB SA, așa cum era obișnuit până acum publicul călător.
Scopul acestei acțiuni este de a determina toți călătorii să circule cu titlu de călătorie valabil și de a elimina situațiile în care aceștia achitau călătoria doar la vederea vestelor de control.
Pentru a nu exista suspiciuni cu privire la calitatea de controlor legitimații călătorie, echipele de supracontrol, dețin următoarele documente, obligatoriu a fi prezentate călătorilor: 👉🏻 Legitimația de control, ce conține poza și datele de identificare ale angajatului STB SA (nume, prenume și numărul de serviciu), iar pe verso delegația de control, care reprezintă împuternicirea angajatului STB SA de a efectua verificarea titlurilor de călătorie; 👉🏻 Cardul de operator cu aplicație de control activă (denumit card de identitate), ce conține, de asemenea, poza și datele de identificare ale angajatului STB SA (nume, prenume și numărul de serviciu), prin intermediul căruia controlorii legitimații călătorie se autentifică și trec validatoarele în stare de control. Acest card nu poate fi clonat și se află în posesia angajaților doar în timpul programului de lucru; 👉🏻 Echipamentul de control pe care este instalată aplicația de verificare a cardurilor de călătorie.
Precizăm faptul că, fără cardul de identitate, controlorii legitimații călătorie NU pot efectua controlul. Fară echipament de control și fără card de identitate, NU se pot emite carduri de suprataxă. Mecanismele de verificare și autentificare a angajaților în procesul de verificare a titulurilor de călătorie sunt corelate, tocmai pentru a elimina posibilitatea ca alte persoane să poată efectua controlul.
Prin urmare, nu vesta albastră definește un controlor de legitimații călătorie, ci documentele și echipamentele mai sus menționate. Echipele de controlori legitimații călătorie sunt instruite ca la momentul controlului să prezinte legitimația de control, cardul de operator și echipamentul de control.” SURSA
INSIDER: „La Memorialul Crucii Roşii de la Solferino, țara noastră e trecută drept „Republica Populară Romînă” SURSA
N.R.: „Până la mijlocul secolului al XIX-lea nu au existat sisteme de îngrijire şi instituţii de îngrijire a membrilor Armatei, unde să fie găzduiţi şi trataţi cei răniți pe câmpurile de luptă. În iunie 1859, omul de afaceri elveţian Henry Dunant călătoreşte in Italia pentru a se întâlni cu împăratul Franţei, Napoleon al III-lea, pentru a discuta problemele de afaceri din Algeria, la aceea vreme ocupată de Franţa.
Ajuns în micul oraş Solferino pe data de 24 iunie, elveţianul este martor al Bătăliei de la Solferino, o confruntare din cadrul Războiului Austro-Sardinian. Într-o singură zi, aproximativ 40.000 de soldaţi aparţinând ambelor tabere au murit sau au fost abandonați pe câmpul de luptă, fiind răniţi. Henry Dunant este şocat de aceste lucruri, de suferinţele soldaţilor răniţi şi de lipsa medicamentelor pentru îngrijirea acestora, precum şi a instrumentelor de acordare a îngrijirii medicale primare.
Acesta abandonează complet scopul iniţial al călătoriei sale și pentru mai multe zile lucrează ca voluntar pentru a ajuta la îngrijirea celor răniți. Reuşeşte să organizeze un grup de ajutor format din localnici, pe care îi motivează să-i ajute pe cei aflaţi în nevoie, fără să existe vreun fel de discriminare. Întors la Geneva, s-a hotărăşte să scrie o carte numită „Amintiri din Solferino”, publicată din banil proprii în 1862. A trimis copii ale acestei cărți liderilor politici şi militari din întreaga Europă. Pe lângă relatarea experienţei trăite la Solferino în 1859, el pledează pentru formarea unor organizaţii naţionale voluntare care să ajute la acordarea de îngrijiri medicale soldaţilor răniţi în timpul războiului. În plus, solicită dezvoltarea tratatelor internaţionale care să garanteze protecţia celor răniţi pe câmpurile de luptă. CONTINUARE
INSIDER: „La metrou la stația Eroilor, nu există nici o indicație cu direcția către M5 spre „Râul Doamnei”. Mai mult nici vatmanul nu anunță la oprirea in stație a variantei de
continuare a călătoriei. Peste tot apar doar două alternative către Preciziei sau Gara de Nord- Dristor 2 și Pantelimon sau Anghel Saligny. Întrebând încoace și încolo despre direcție, cu greu am reușit să găsesc pe cineva să mă îndrume și mi-a recomandat să alerg pentru a prinde metroul din stație și să nu mai aștept nu știu cât pe următorul. Fiind atent să nu mă împiedic, în momentul în care am ridicat ochii de pe gresia cu pătrățele galbene, brusc i-am văzut pe cei doi și am înghețat o clipă… Trick or treat – Ne dați ori nu ne dați?
INSIDER: „Retrospectivacity 𝐛𝐫𝐞𝐚𝐤 𝐙𝐚𝐝𝐚𝐫 sau Poveste despre cum autobuzele croate fac orice tentativă de a te organiza în vreun fel inteligent să fie 𝐢̂𝐧 𝐳𝐚𝐝𝐚𝐫.
Ei, dacă o să fie vreodată să scriu o carte despre cât de ușor e să faci city break-uri foarte pe buget în Europa, doar să fii flexibil și organizat, capitolul Zadar sigur NU va intra în selecția destinațiilor-exemplu. Similar, dacă va fi despre cum poți face mai orice pe cont propriu, călător independent de autoturism și agenții de travel fiind, doar să te documentezi bine, din nou, capitolul Zadar nu va fi pe listă. Altfel, un loc absolut superb, cu multe activități diferite aflate relativ aproape, cu oameni de treabă, extrem de safe, curat, îngrijit, cu un nivel de bun simț mult peste medie. Totuși, nu mi se pare o destinație grozavă pentru un city break de buget, ci, mai degrabă pentru un concediu mai lung. De preferat și mai în extra sezon. Cu mașină, musai. Și cu ceva documentare în prealabil. Asta, desigur, dacă scopul vostru e similar cu al meu – vizitarea parcurilor naționale. Dacă scopul e plaja și plimbarea prin oraș, în mod evident, experiența mea nu se aplică.
Nu vreau să vă povestesc despre cât de frumos este (fotografiile cred că sunt suficiente) ci despre de ce mi se pare că e păcat de timp, bani și energie să încerci să te descurci printre meandrele parcurilor naționale cu ajutorul autobuzelor locale.
𝐈𝐭𝐢𝐧𝐞𝐫𝐚𝐫𝐢𝐮 𝐬̦𝐢 𝐜𝐨𝐬𝐭𝐮𝐫𝐢: Ziua 1️⃣ – Parcul Național Krka – 55 € (30€ biletul de acces, 25€ autobuzul) Ziua 2️⃣ – Lacurile și cascadele de la Plitvice – 70 € (40€ biletul de acces, 30€ autobuzul) Ziua 3️⃣ – Insulele Kornati – 45 € (croazieră cu o navă de buget all inclusive: drum, mic dejun, prânz, băuturi – suc, apă, vin nelimitat și biletul de acces în parcul național. 10 ore în total) Ziua 1, 2 & 3 – la finalul fiecărei zile am petrecut puțin timp în Zadar, e mai mult decât suficient, nu aș aloca 1 zi întreagă.
INSIDER: „Cetatea a fost construită între anii 1623 şi 1631 în stil neorenascist din ordinul lui Miko Ferenc, consilierul principelui Bethlen Gabor, pentru a opri pătrunderea inamicului dinspre Ghimes. În anul 1661, în timpul atacului turco-tătar castelul cu suprafața de 75X70 m a fost distrus.
Reconstrucția lui s-a realizat după planurile generalului austriac Steinville Stephanus. Zidul exterior cu 4 bastioane este din 1732. Tot în 1732 au fost ridicate malurile șanțului de apărare și doar printr-un pod se putea ajunge în cetatea cu 16 tunuri.
În cetate erau depozite de alimente, brutărie, și cazarma oştilor. Până în 1764 a fost cazarmă impărătească, până în 1849 reședința regimentului secuiesc de infanterie, iar din 1873 armata regatului maghiar.
În 1970 s-a mutat aici Muzeul Județean. Astăzi aici funcţionează Muzeul Secuiesc din Ciuc şi Oficiul pentru protejarea patrimoniului. În grădina din spatele cetății a fost amenajat Muzeul Satului, iar în curtea cetății se desfăşoară festivalurile de muzică veche. Adresa: Piața Cetății nr.2, Miercurea Ciuc, județul Harghita. Program vizitare: marți-duminică 9-17. Bilete: 15 lei/ adult, 10 lei/ redus, gratuit/ copiii sub 7 ani. Taxa: foto 10 lei, filmare 15 lei.” DETALII
INSIDER: „În 2022, expoziția Art Safari (ediția 9) oferă ca și noutate prezența acesteia în București timp de o jumătate de an în loc de obișnuitele 10 zile, în plus și 2 sezoane expoziționale. La fiecare 3 luni, expozițiile vor fi înlocuite. Până pe 7 august în Palatul Dacia-România – Lipscani 18-28, „Picasso, Dalí – artă contemporană şi tablouri celebre.”
Cuprins:
Pavilionul Muzeal Theodor Aman. Primul artist român modern;
Pavilionul Central Picasso, Dalí & Falla. Pălăria cu trei colţuri;
Pavilionul Contemporan: Irina Dragomir. Roşu, galben şi albastru; Pavilionul Invitat: Marcel lancu. Reconstruind artele din România în Israel; Pavilionul Aniversar: Barbara Klemm. Light and Dark. Photographs from Germany.
Sălile din Pavilionul Theodor Aman decorate în verde smarald au ca singură sursa de lumină câteva leduri slabe care dau un plus de strălucire tablourilor.
Problema apare când intri din holul extrem de luminos și ai câteva momente de orbăcăială și maximă teamă să nu te urci pe vreun vizitator, iar în dreptul tablourilor trebuie aprinsă lanterna telefonului pentru a dibui numele acestora. Dacă ți-ai uitat lornionul acasă frustrarea maximă va apare, însă, în sălile cu tablouri de dimensiunea unei cărți poștale și mai slab luminate și cu siguranță te-ar ajuta mult o frontală.
Prin comparație Pavilionul Contemporan: Irina Dragomir este o explozie de lumină și bucurie care te face să treci cu vederea toate nemulțumirile întâlnite, inclusiv aceea de a nu primi la intrare o hartă cu prezentarea expoziției.
Irina Dragomir(n.1983, Mangalia), o voce importantă a noil generaţii de artişti contemporani, o artistă în ascensiune. Art Safari ii găzduieşte prima expoziţie personală, ce reuneşte lucrări nemaivăzute din atelierul artistei şi din colecții private. Arta Irinei Dragomir fuzionează elemente din cultura pop, tendintele, simbolurile şi convenţiile contemporane. Eroinele din creația sa artistică sunt voci ale feminității, in diverse ipostaze.
În holul central, la intrare, loc ocupat alte dăți de vreo sculptură monumentală zace o reclamă Glo pentru fumătorii fără brichetă. Prin contrast, în încăperea „de artă Glo”, vizitabilă doar de cei peste 18 ani și în care fix cei mici țâșnesc înaintea părinților (fiind totdeauna cu mult mai colorată decât restul!) părinții+ minorii sunt instant „sancționați” de o domnișoarā vigilentă. Niciodată nu am știut ce ar putea face un copil cât timp părintele ar vizita o astfel de încăpere/ încăperi (prezente în mai toate expozițiile temporare contemporane) așa încât dacă reușesc să o detectez în timp util „o sărim” cu eleganță.
Program de vizitare: joi- duminică 12-21. Bilet 1 zi: adult /80 lei; pensionari și copiii peste 12 ani/ 40 lei, copiii sub 12 ani/gratuit; Abonament 3 luni 300 lei.
infoINSiDER.ro 