INSIDER 1: „Noul container – refugiu din Șaua Șugărilor răsturnat de vânt. Sau ce înseamnă rafale de 109 km/h. Graficul rafalelor de vânt din perioada cu pricina.” SURSA

INSIDER 2: „Atentie! Natura mereu surprinzătoare. O forță de 30m/s (109 km/h) a vântului a reușit să răstoarne un container de câteva tone. La aproximativ o oră de Vârful Omu. Nu recomand adăpostirea după el in caz de vânt puternic. Există pericolul să mai fie răsturnat încă o dată..”‘ SURSA

INSIDER 3: „Containerul trebuia montat într-un refugiu, după coastă, nu în bătaia vântului pe vârf. Bine că nu l-a montat acolo unde-i Crucea. Nu de aia îi refugiu, să fii protejat de rafale. Ancorare și calcule inginerești la montarea containerului la 2.340 m. Cred că este o surpriza pentru toată lumea că avem vânturi cu o astfel de viteză in Romania?!”

INSIDER 4: „Citez ,,accesul este securizat printr-un cod activabil la 112″…deci s-a pus un container PE munte pentru folosire doar daca suni la 112….,,,cum o fi să ajungi noaptea lângă el, să suni să-ți de-a codul?….și de ce să ai nevoie că dacă ești rănit sigur nu mai ajungi la el….care e rostul lui practic?”

N.R.: „Şaua Şugărilor este o șa montană în Munții Bucegi, un punct important pe traseele de drumeţie din zonă, în special pe ruta Cabana Babele Vârful Caraiman – Şaua Şugărilor Cabana Omu. Este un traseu de legătură între platoul Babelor și platoul de pe care se vede Crucea Eroilor Neamului, oferind priveliști deosebite asupra Spinării Coștilei.

ARHIVĂ: REZOLVARE: Dacă ajungi la geamandura cu cruce, nu mai ai nevoie de salvamar!

INSIDER: „În calendarul popular al românilor Ziua Crucii este sinonimă și cu Ziua Şarpelui 🐍. Pământul, deschis pentru plante, insecte și reptile la Alexii (17 martie), se închide, după șase luni, la Ziua Crucii (14 septembrie). În această zi şerpii, înainte de a se târî spre adăposturile hibernale s-ar aduna în alunișuri unde se încolăcesc unii cu alți pentru a plămădi „piatra nestemată”. De acum este interzisă omorârea șarpelui care ieşea întâmplător în drum. FOTO – Ceramică de Horezu (Ceramica Pietraru).” SURSA

„Dacă ar asculta cineva cu băgare de seamă, vara în liniște deplină, în odaia unei vechi case făcute de lut lipit pe o-ngrădinătură de nuiele în pari și în furci, ar auzi câteodată un ticăit ca al ceasornicului de buzunar. Acest ticăit se crede că este datorit unei vietăți numite Şarpele Casei, Şarpele de Casă, Știma Casei, Ceasornicul Casei sau Ceasornicul Morţii, una și aceeași vietate. Şarpele Casei are înfățișarea unui șarpe obişnuit, dar culoarea solzilor săi este albă, albicioasă sau alb-galbenă, din pricină că trăiește numai în umbră, – ca și planta crescută la adăpost de bătaia soarelui. „E blând și nu mușcă; el trăiește în peretele casei; să nu-l omori că nu-i bine.” Fiecare casă își are Şarpele său; prin unele părți însă, se crede că fiecare suflet din casă își are Şarpele său de casă, care moare odată cu cel pe lângă care și pentru care a trăit sau odată cu năruirea respectivei case. Obişnuit, el nu se arată decât copiilor, cu care de multe ori împarte mâncarea pe care le-o lasă părinţii.” Tudor Pamfile – Mitologia Poporului Român

N.R.: „Înălţarea Sfintei Cruci este cea mai veche și cea mai importantă dintre sărbătorile creștine închinate cinstirii Crucii lui Isus. Atât în calendarul bizantin (ortodox și greco-catolic), cât și în cel latin această sărbătoare se ţine pe data de 14 septembrie. Sărbătorirea descoperirii Sfintei Cruci în ziua de 14 septembrie este atestată la Ierusalim încă din secolul al IV-lea. Înălțarea Sfintei Cruci a început să se sărbătorească abia câteva secole mai târziu la Constantinopol în 14 septembrie, când a fost rememorat, de asemenea, evenimentul readucerii la lerusalim a Sfintei Cruci după ce fusese capturată de perși. Prin această sărbătoare creştinii comemorează două evenimente deosebite din istoria lemnului crucii: Aflarea crucii (de către Sfânta Elena, mama împăratului Constantin cel Mare) pe care a fost răstignit Isus și înălțarea ei solemnă, în văzul tuturor, de episcopul Macarie al lerusalimului, în ziua de 14 septembrie 326; Readucerea lemnului crucii de la perși, în anul 629, pe timpul împăratului bizantin Heraclius I, care a depus-o în biserica Sfântului Mormânt din lerusalim, după care patriarhul Zaharia de lerusalim a înălţat-o în văzul tuturor, la 14 septembrie 630” DETALII

ARHIVĂ: CATEDRALA MÂNTUIRII NEAMULUI: Cea mai înaltă catedrală ortodoxă din lume (130 m), după montarea crucii de 7 metri și grea de 7 tone!

INSIDER: „Alba Iulia intră din nou în Cartea Recordurilor – „Masa care unește” – pregătită pentru cei 10.000 de oaspeți!.”‘ SURSA

N.R.: Sâmbătă 13 septembrie 2025 Alba lulia a doborât pentru a treia oară un record mondial, de data aceasta cu „Masa Care Uneşte”, cea mai mare masă din materiale reciclabile din lume, la care au participat 10.000 de oameni şi care s-a întins pe 2,7 kilometri în interiorul Şanţurilor Cetății Alba Carolina, masa a fost construită din aproape 1.500 de europaleţi şi 2.700 de panouri doka, iar în jurul ei au fost aşezate 5,4 kilometri de bănci şi scaune. Pe masa decorată cu 10.000 de fire de flori, s-au regăsit 10.000 de farfurii din ceramică reciclată, special create pentru eveniment, iar pentru cei 10.000 de comeseni s-au pregătit cinci tone de mâncare şi 5.000 de litri de apă.

Recordurile anterioare au fost: în 2009 – „Marea Îmbrăţişare a Cetății Alba Carolina” (9.800 de oameni, printre care şi şeful statului de la acea vreme, Traian Băsescu, pe un traseu lung de 3.450 de metri, înconjurând astfel fortificația bastionară, care are formă de stea) şi în 2018 cea mai mare hartă a unei ţări formată din peste 4.800 de persoane, în interiorul căreia a fost format şi numărul 100, având in vedere că în acel an s-a împlinit un secol de la Marea Unire din 1918. (Denumirea oficială a recordului a fost de „Largest human image of a country/continent” („Cea mai mare imagine formată din oameni a unei ţări/continent”).

Dacă ‘recordurile anterioare au fost initiative ale administrației locale, de această dată, ideea „Mesei Care Uneşte” îi aparţine unei tinere antreprenoare din Alba Iulia, Alexa Vilcan, aceasta organizând anterior o serie de astfel de mese comunitare inedite în locuri spectaculoase din România, precum în Munţii Retezat sau Peştera Meziad.

ALEXA VÎLCAN: „Masa care Uneşte’ este mai mult decât o masă de 2,7 kilometri. Este un simbol al legăturilor dintre oameni, al puterii comunităţii şi al felului în care tradițiile pot prinde viață în prezent.’

În proiect au fost atrase peste 40 de companii, care au donat de la mâncare şi băuturi până la bänci, farfurii, tacâmuri, flori, detergenţi şi şervetele. Numărul persoanelor implicate în organizare a fost de peste 1.000.

După anunţul Guinness World Records, au putut intra în Şantțurile Cetăţii şi persoanele care nu au prins loc la mas comunitară. Organizatorii au pregătit spectacole ale ansamblurilor folclorice din zonă, activități pentru copii, show-uri şi concerte.

Primul record mondial înregistrat în judeţ, a fost în 2007 la Gârda, tot de o localitate din Apuseni: Cel mai mare balmoş din lume. La Târgul de Turism Arieşeni – Gârda Scărișoara, moții au preparat cel mai mare balmoş din lume cu o greutate de 510 kilograme, fiind inclus în The Book of World Records. Rețeta balmoşului: 443 de kilograme de smântână, de la producătorii locali din Gârda şi Arieşeni, 4,43 kilograme de sare, 35 de kilograme de făină albă și 55,3 kilograme de mălai. După ce toate aceste ingrediente au fiert pentru câteva ore, au rămas 500 kg de balmoş tradiţional, adică peste 2.000 de porţii, care au fost împărţite celor prezenţi la Târgul de Turism.

Judeţul Alba a mai stabilit un Record Guinness, tot în 2009, când, în Roşia Montană, peste o sută de localnici, adunaţi pe stadionul din localitate, au căutat aur cu şaitrocul, un vas de lemn cu fundul curbat, folosit pentru separarea aurului din minereul sfärämat. S-a căutat aur în aluviunile aduse de pe râurile din zonă, în jurul unui jgheab de aproape 50 de metri lungime. Localnicii au găsit paiete de aur, care au fost apoi trimise pentru analiza la Facultatea de Biologie şi Geologie din cadrul Universității „Babeş-Bolyai”.” DETALII

ARHIVĂ: GUINNESS WORLD RECORDS: Pianistul Thurzo Zoltan cântă pe Everest „Deșteaptă-te, române!” la 5325 m altitudine susținând înființarea la Oradea a Muzeului de Istorie Muzicală Sándor Thurz! OXXO BISTRIŢA-NĂSĂUD: Dublu record mondial în Cartea Recordurilor – 9.506 patricipanţi în costume populare tradiţionale au dansat „Roata de la Runc”! OXXO PERICEI, SĂLAJ: Monumentul Cepei de 6.5 m, intrat în Cartea Recordurilor – Cea mai faimoasă ceapă din România! OXXO CARTEA RECORDURILOR: Diorama Star Wars cu 1500 minifigurine și peste un milion de piese lego pe suprafața de 45.7 metri pătrați la Art Safari din București OXXO CARTEA RECORDURILOR: Alice Ene, 14 ani, cel mai tânăr pilot profesionist de drift și campioană europeană! OXXO CARTEA RECORDURILOR: Cea mai mică bancnotă din lume (27.5 x 38 mm), emisă în România, valorează 30 de euro pe Okazii OXXO DRAGOBETE: Cea mai lungă scrisoare de dragoste? OXXO RECORD: Voluntariat cu de-a sila pentru „Cea mai mare salată din lume”! OXXO MIOVENI: Lingura record își așteaptă admiratorii. NON-STOP! OXXO MUZEUL RECORDURILOR ROMÂNEȘTI: Guinness World Records cu circuit închis în România

INSIDER: „🚴‍♂️ Turul României la ciclism – Etapa Bucureșteană. Turul României, supranumit și „Mica Buclă”, este cea mai importantă competiție ciclistă pe șosea din țară și una dintre cele mai vechi din Europa de Est, fiind organizată pentru prima dată în 1934. În fiecare an, sute de sportivi profesioniști din echipe internaționale și românești pedalează pe trasee spectaculoase, care unesc marile orașe și zone pitorești ale României. Competiția are mai multe etape, iar Bucureștiul are onoarea de a găzdui finalul, într-o atmosferă plină de energie și entuziasm. Capitala devine un adevărat stadion în aer liber, unde bulevardele se umplu de culoare, viteză și aplauzele spectatorilor. Etapa bucureșteană nu este doar o demonstrație sportivă, ci și o sărbătoare a ciclismului, care aduce mai aproape de public spiritul competiției și frumusețea acestui sport. Pentru spectatori, e un moment unic de a vedea cicliști de elită concurând pe străzile orașului, iar pentru sportivi, linia de sosire din București înseamnă încheierea unei curse de rezistență, strategie și perseverență. SURSA

N.R.: „Turul României 2025 – ediția a 57-a, cel mai important eveniment de ciclism al anului, a pornit pe 10 septembrie din Craiova și-a propus anul acesta un traseu ce străbate sud-estul țării. 5 zile, 5 etape pline de adrenalină, +830 km: Etapa 1 Craiova – Râmnicu Vâlcea; Etapa 2 Piteşti – Pasul Dichiu; Etapa 3 Braşov – Buzău; Etapa 4 Buzău – Slobozia; Etapa 5 Circuit în București. 25 de echipe din 14 ţări!

Etapa 5: București – 95 km
Traseu: START bd. Libertăţii, între Splaiul Independenţei şi bd. Naţiunile Unite – str. Bogdan Petriceicu Haşdeu – Pod Haşdeu – traversare Splaiul Independenţei şi bd. Mihail Kogălniceanu – str. Vasile Pârvan – str. Berzei – str. Buzeşti – Piaţa Victoriei – Calea Victoriei – Pod Naţiunile Unite – Splaiul Independenţei (pe contrasens) – stânga bd. Libertăţii FINISH. O singură inimă care bate pentru ciclism!” ♥️ DETALII

ARHIVĂ: CRAIOVA CICLISTĂ: Primul velodrom indoor din România, gata în 2027! OXXO PERMIS DE BICICLIST: Dacă nu pedalezi în casă, curte ori pe câmp, trebuie să cunoști legislația rutieră, să ai stop, far și alcoolemia sub 0.4g/l. OXXO MOBILITATE: Peste 2.500 de biciclişti ridică pumnul: „Trăim în cea mai poluată capitală europeană!” OXXO BIKE FEST: Biciclistul român, beat de Coca-Cola! OXXO SIMFONIA DESTINULUI: DoodleChaos se plimbă cu bicicleta prin Simfonia a V-a de Ludwig van Beethoven OXXO BATE ȘAUA: După cât timp ajunge și în România invenția numită “pistă pentru biciclete”?