PRIMUL FLUX DE ŞTIRI TRIMISE DE CITITORI

Ultimele

PROTEST IOR-ist: „Copacii tăiați în septembrie 2025 au fost la Primăria Generală să-și ceară drepturile, post mortem – IOR, IOR/ Nu te taie drujbele!”


INSIDER: „Copacii tăiați in septembrie 2025 în IOR au fost la Primăria Generală să-și ceară drepturile, post mortem. Direcția de Mediu a spus că, fiindcă sunt prea mici, nu trebuie pedepsiți cei care i-au tăiat. Noi stăteam la umbra lor și ne creștea inima la loc când vedeam puterea naturii de a se regenera. Așteptăm un raspuns oficial de la Direcția de Mediu a capitalei, însoțit de argumente desprinse din legislatie, care ar face diferența între un copac prea mic și unul matur în cazul tăierilor fără aviz de mediu. Am căutat în legislație, am vorbit și cu avocați și cu alți experți în mediu și nu am găsit. Vrem să fie oprită orice formă de defrișare în parcul IOR! 🌳🌳🌳”‘ SURSA

ARHIVĂ: LANȚ UMAN, IOR: „Vrem ca cele 12 hectare să rămână parc, așa cum au fost dintotdeauna!”

/

TRANSPORT PUBLIC PE APĂ TIMIȘOARA: Regata Bega – 13 ambarcațiuni venite din Serbia, în centrul Timișoarei. De trei ani reface legături & șterge granițe!


INSIDER: „În seara asta, 13 ambarcațiuni au venit pe Bega din Serbia până în centrul Timișoarei. Pentru al treilea an la rând, Regata Bega aduce împreună oameni, reface legături și șterge granițe. Echipajele au venit din Belgrad, Novi Sad sau Zrenjanin, vizitează orașul, iar după un weekend la Timișoara se vor întoarce acasă. Felicitări echipei Ecluze pe Bega pentru tradiția frumoasă pe care ați creat-o.”‘ SURSA

N.R.: „Ecluze pe Bega si REGATA BEGA sunt proiecte ale Asociației Culturale Ecluze, organizație neguvernamentală fondată în 2025 de D Proiect, D’arc Timisoara şi Asociația Suporterilor Timişoreni Druckeria, dedicată activării culturale a malurilor Begăi, redescoperirii patrimoniului local și reconectării Timişoarei cu apele sale.” SURSA

ARHIVĂ: DÂMBOVIȚA DELIVERY: Teoretic, s-a deschis cel mai mare spațiu nefolosit al Bucureștiului. Practic, avem unde, avem cu cine, dar nu avem cu ce!

CERCEI APETISANȚI: Kürtőskalács din lut polimeric, scurți ori lungi, lucrați manual. Mânca-ți-aș cerceii!


INSIDER: „Bună seara, vă prezint ultima mea creație în materie de cercei: Kürtőskalács! Sunt lucrați manual, din lut polimeric. Există în două variante: scurți sau mai lungi.” SURSA

N.R.: „Kürtőskalács-ul (cozonacul secuiesc) este unul dintre cele mai răspândite copturi de sărbătoare la maghiarii transilvăneni, dar mai ales la cei din regiunea secuiască. Numele acestui produs de patiserie își are originea în cuvântul maghiar „kürtő“ și se traduce prin „horn / coș de fum“. De altfel, suportul pe care se coace acest cozonac este un cilindru de circa 25-30 cm. Atunci când se scoate produsul de pe suportul cilindric, rezultă un cozonac în formă de tub. A doua parte a denumirii „Kalács“, înseamnă „cozonac împletit“. Inspirată fiind de acest cozonac delicios din orașul meu (Covasna), au luat naștere acești „delicioși” cercei.” SURSA

ARHIVĂ: CIOCOLATĂ ARTIZANALĂ: Schokomell te face să-ți mănânci sculele. De bucurie, de ciudă, de poftă sau de plictiseală! OXXO COFETURI SEXISTE: „Best dick ever”. Think ouside de box, eat inside the box! Ridică-te Ioane/Ioana! OXXO ZIUA PĂCĂLELILOR: „Csiki Csipz cu aromă de șosete” dezamăgește „specialiștii”. Gustul nu este de șosete murdare! OXXO URME DE URS”, COVASNA: „Conţine 100% excremente autentic-secuiești de urs brun transilvănean, fără gluten, fără conservanți, vegan.”

MAGAZINUL VICTORIA, BUCUREȘTI: Inaugurat în 1928 & denumit “La Fayette” după celebrul magazin parizian. Clientela socialist-muncitorească făcea rost de iz occidental cu „pile” ori mare noroc!


INSIDER 1: „Magazinul Victoria – fostul Galeries Lafayette – este unul dintre reperele istorice ale Căii Victoriei. Un reper al bulevardului (N.R.: Calea Victoriei), Magazinul Victoria a fost inaugurat în 1928 sub numele de “La Fayette”, după celebrul mare magazin parizian care i-a servit drept model. Proiectat de arhitectul Herman Clejan, edificiul impresionează prin stilul său Art Déco, cu linii elegante și o fațadă monumentală care evocă modernitatea anilor ’30. Ridicat pe locul unde odinioară se afla renumita librărie Socec, clădirea a devenit rapid un simbol al vieții urbane bucureștene: un spațiu al eleganței, al bunului gust și al noilor tendințe. În perioada comunistă, numele s-a schimbat în Magazinul Victoria, dar clădirea și-a păstrat aura de reper central al Capitalei. Astăzi, rămâne unul dintre cele mai cunoscute și mai iubite locuri de pe Calea Victoriei, o punte între Bucureștiul interbelic și prezent.”

„Istoria sa nu a fost lipsită de încercări, într-adevăr un incendiu devastator în 1979 a afectat etajele superioare, dar clădirea a fost refăcută și a continuat să funcționeze, păstrându-și statutul de reper central.” SURSA

INSIDER 2: „Aveau o cofetarie micuta pe la etajul 3. După fiecare raid de cumpărături pe care îl făceam cu mama prin magazin, aici ne răsfățam cu o amandina si un Cico.”

INSIDER 3: „În anii 70, până la deschiderea magazinelor Cocor și Unirea, doar Victoria și București erau magazinele universale ale Bucureștiului. Era o aglomerație în acea perioada la Victoria – se găseau foarte multe articole! Anunțau prin difuzoare ce marfă nouă au primit.”

INSIDER 4: „Acest magazin a fost cândva o splendoare, un magazin cu articole rafinate și frumos aranjat, Am intrat în magazin și în această vară, dar din păcate acum a devenit un bazar, ca un fel de Bucur Obor dar în mai rău. În plus eu eram singura clientă din magazin. Nu era nimeni în afara comercianților. Foarte trist.”

INSIDER 4: „De Paște și de Crăciun,părinții ne duceau să ne înnoiască. „

INSIDER 5: „Era un reper în anii „50. În Cartea de Bucate „Sanda Marin” erau fotografii cu produsele de menaj din magazin”

INSIDER 6: „Sus pe terasă era un restaurant unde mergeam cu părinții

ARHIVĂ: ORGIE: Bulă aprinde lumina şi strigă: “Băi, hai să ne organizăm că m-am săturat să caut un loc de parcare!”

EKATERINBURG, RUSIA: „Monumentul femeii care nu face nimic acasă” – povara muncii domestice invizibile, fără leafă!


INSIDER: „Memorial pentru femeia care „nu face nimic acasă” O cunoști. Ai văzut-o de sute de ori. Nu țipă. Nu se plânge. Nu cerșește. Și totuși, în fiecare zi, poartă întreaga CASĂ pe umeri. Este imaginea muncii invizibile pe care nimeni nu o numește „muncă” pentru că nu aduce nicio plată – doar oboseală și tăcere.☝️ SURSA

N.R.: Monumentul din imagine este o sculptură intitulată „Monumentul femeii care nu face nimic acasă” și se află în Rusia, în oraşul Ekaterinburg, în fața Centrului de Afaceri „Summit”. Sculptura reprezintă o femeie, mamă, care cară pe umeri o grămadă de obiecte casnice, simbolizând povara muncii domestice invizibile și adesea nerecunoscute. Femeia este însoțită de copii care o ajută să susțină greutatea, subliniind rolul de stâlp al familiei. Monumentul atrage atenția asupra efortului considerabil depus de femei în gospodărie, o muncă adesea subestimată de societate.”

ARHIVĂ: PLACENTA/ COPACUL VIEȚII: Singurul organ temporar cu care femeile nu se nasc. Crește noua viață & se auto-expulzează!

LABIRINTUL FILIPEȘTI, BACĂU: Cel mai mare labirint verde din Europa, gazda Marelui Joc Atletic. Test de atenție, orientare și spirit de echipă!


INSIDER: „Se dă startul competiției! Marele Joc Atletic (MJA) te așteaptă cu o provocare care îți va testa atenția, orientarea și spiritul de echipă!📍Unde? – Labirintul verde de la Filipești, Bacău 🗓️ Când? – 14 septembrie 2025 ⏰ Start: ora 10:00” SURSA

N.R.: „Unul dintre cele mai spectaculoase obiective turistice din România și, totodată, cel mai mare labirint din Europa, se află în comuna Filipeşti, județul Bacău. Întins pe o suprafață de peste 3 hectare și cu o rețea de alei ce depăşeşte 11 kilometri, labirintul natural din Filipesti oferă o experienţă unică atât pentru turişti, cât și pentru cuplurile care îşi doresc un eveniment memorabil. Administrat de familia Neculcea, cunoscută şi pentru restaurantul „Podu’ cu Lanțuri”, acest labirint a fost conceput ca o atracţie de agrement deosebită, dar și ca un spațiu dedicat evenimentelor speciale. Reprezentanţii complexului au anunţat recent că labirintul poate găzdui inclusiv cununii civile, într-un decor spectaculos, ideal pentru cei care caută o ceremonie inedită, în mijlocul naturii.

Ideea construirii acestui labirint a prins contur încă din 2007. A fost nevoie de multă răbdare, investiții și muncă susținută pentru a transforma un teren obișnuit într-un loc de poveste. În total, au fost plantați peste 120.000 de copaci, care formează astăzi zidurile vii ale acestui traseu impresionant.” DETALII

„La Filipeşti, omul de afaceri băcăuan loan Neculcea a realizat cel mai mare labirint verde din Europa (și în curând din lume!) cu garduri din specia Thuja Plicata. Comuna Filipeşti din județul Bacău ar putea deveni capitala Marelui joc Atletic”, sport care presupune parcurgerea traseului corect prin labirint, în timpul cel mai bun. Labirintul este extrem de dificil şi a fost realizat după ani de studiu. „Eu am lucrat la proiectul labirintului, la testarea lui pe calculator, pentru realizarea unui grad maxim de dificultate.. Am o pepinieră mare de răşinoase Thuja Plicata, din care sunt luaţi arbuşti pentru a fi plantați în labirint”. Creşterea rapidă a gardului verde, care la maturitate va ajunge la trei metri, ţine de un biostimulator, care este pus ca îngrăşământ în pământul labirintului. Este vorba de ASFAC-BCO-4, inventat de un profesorul universitar ieşean Corneliu Oniscu.” DETALII

Deși în mediul online, labirintul permanent din Thuja de la Filipești, apare de vreo 7 ani că este în curs de intrare în Cartea Recordurilor, nu există o confirmare că acest lucru s-a și întâmplat. VEDERE AERIANĂ

ARHIVĂ: BANPOTOC, HUNEDOARA: Grădina aristocrată „I Giardini Di Zoe e Achile”, dăruită de un italian nepoților lui și tuturor nepoților și strănepoților în veacul vecilor OXXO LABIRINT: “1001 metri de poveste românească” OXXO CRAIOVA: Descoperă Secretele Olteniei în labirintul din oraş. Expoziţie prelungită la cererea publicului?

TURNUL CU CEAS, SIGHIȘOARA: Primărie până în 1575, Muzeu de Istorie, din 1899. În sfera aurită din vârf sunt copii ale unor înscrisuri vechi săsești & documente relevante, adăugate la fiecare 100 de ani


INSIDER: „Turnul cu ceas din Sighișoara. Pentru a intra în Cetatea Sighișoara treceai pe sub o barbacană și apoi pe sub Turnul cu Ceas, poarta principală a cetății.
Este cel mai mare dintre turnurile de apărare și până în 1575 a fost sediul Primăriei, apoi a funcționat ca judecătorie, astăzi adăpostind Muzeul de Istorie, inaugurat încă din 1899. Ceasul cu figurine este unicat în spațiul românesc – cele șapte figurine din lemn de tei reprezintă zilele săptămânii, sub întruchipări din mitologie și simboluri din astronomie, astrologie și alchimie: duminica este un personaj feminin, cu o coroană de raze aurii și simbolizează aurul; lunea este zeița Lunii, Diana, zeița vânătorii, și simbolizează argintul; marțea este zeul Marte al războiului, simbolul de deasupra capului este al fierului și reprezintă semnul zodiacal al Berbecului; miercurea este zeul Mercur al comerțului, iar simbolul de deasupra capului reprezintă mercurul; joia este zeul Jupiter, zeu al fulgerelor, iar simbolul de deasupra capului reprezintă cositorul; vinerea este zeița Venus, a frumuseții și dragostei, iar simbolul de deasupra capului reprezintă cuprul; sâmbăta este zeul Saturn al fertilității, iar simbolul de deasupra capului reprezintă plumbul.

Cele patru turnuleţe care îi încununează acoperişul erau semnele autonomiei jurisdicţionale a oraşului care, prin Sfatul său, putea aplica pedeapsa capitală. Era un drept de autoritate şi de prestigiu de care nu dispuneau decât oraşele importante ale Transilvaniei. Turnul are pe vârf o sferă aurită, din cupru, care conține copii după diverse documente vechi ale sașilor din cetate, și care la 100 de ani se îmbogățește cu documente contemporane, funcționând precum o „capsulă a timpului”, după cum îi spun localnicii.’ SURSA

N.R.: „Turnul cu Ceas (în germană Stundturm, în traducere „Turnul orelor”) este un monument istoric și de arhitectură din Sighişoara, cel mai masiv dintre cele nouă turnuri de apărare ale cetății Sighişoara care s-au păstrat până în prezent (din totalul de 14). Monumentul are o înălțime de 64 de metri, este situat în partea de sud-est a cetății și este vizibil din orice punct al centrului oraşului. Edificiul a fost construit în secolul al XIV-lea pentru a proteja poarta principală a oraşului. La sfârşitul sec. al XVII-lea a fost prevăzut cu un coronament de factură barocă similar celui de la Catedrala Praga. De-a lungul timpului Turnul cu Ceas a devenit edificiul reprezentativ al oraşului.

Până în anul 1556 încăperea de la primul nivel al turnului a servit drept sală a consiliului orăşenesc. Construcția are la bază o prismă dreptunghiulară, prezintă cinci nivele, care împreună cu balconul și acoperişul în formă de piramidă au o înălțime de 64 de metri. Acest edificiu a primit la începutul veacului al XVII-lea un orologiu refăcut în anul 1648 de Johann Kirschel. Orologiul este prevăzut cu statui de lemn de tei, înalte de 0,80 metri. Ele înfăţişează zeii romani care personifică zilele săptămânii. Actualul mecanism al ceasului este mai nou fiind executat la comandă specială în Elveția de firma Fuchs și instalat în Turnul cu Ceas la 1 aprilie 1906. În exterior ceasul este dotat cu două cadrane de 2,40 metri diametru, pe fiecare faţadă a turnului.

Turnul cu ceas a fost gravat anul 2008 pe prototipul monedei euro românești de 2 euro, fără putere de circulație.” DETALII

Anul acesta (2025) Banca Naţională a României a lansat în circuitul numismatic o monedă din aur și o monedă din tombac cuprat cu tema 745 de ani de la prima atestare documentară a oraşului Sighişoara. Moneda de aur are o valoare nominală de 100 lei și un pret de vânzare de 5.200 lei, exclusiv TVA în timp ce moneda de tombac cuprat are o valoare nominală de 1 leu și un pret de vânzare 250 lei. Pe lângă monedă, cumpărătorii primesc și broşura de prezentare și certificatul de autenticitate. Tirajul maxim aprobat pentru moneda din aur a fost de 1.000 de piese, iar pentru moneda din tombac cuprat este de 5.000 de piese.

Aversul monedei din aur prezintă o imagine a Bisericii din Deal și a Turnului cu Ceas din Sighişoara, inscripţia „ROMANIA” în arc de cerc, stema României, anul de emisiune „2025” şi valoarea nominală „100 LEI”. Aversul monedei din tombac cuprat prezintă o imagine a Bisericii din Deal și a Turnului cu Ceas din Sighişoara, inscripţia ‘ROMANIA” în arc de cerc, stema României, anul de emisiune, 2025″ și valoarea nominală „1 LEU”. Reversul comun al monedelor din aur și tombac cuprat redă o interpretare grafică a cetății Sighişoara, stema actuală a oraşului și inscripţiile „SIGHISOARA” şi „1280” – anul primei atestări documentare a oraşului.” SURSA

FOTO 13: „Tumul cu Ceas inscriptionat cu lozinca, „Să ne trăiți iubiți conducători”, cu ocazia vizitei lui Nicolae Ceauşescu in iunie 1967.

ARHIVĂ: LA PAZ, BOLIVIA: „Ceasul Sudului” de pe Clădirea Congreselor are poziția inversată a cifrelor pe cadran și funcționează în sens invers acelor de ceasornic. Din 2014!

CLIFF DIVING – MOSTAR, SERBIA: Constantin Popovici – Locul I în a treia etapă din Seria Mondială Red Bull


CONSTANTIN POPOVICI: „🏆 Ieri la Mostar am sărbătorit prima mea victorie a sezonului la Red Bull Cliff Diving! Mai bine mai târziu decât niciodată – ce sentiment să fii în sfârșit în vârful podiumului anul acesta. Mulțumesc tuturor pentru sprijinul incredibil!

@lagoonpark.ro @delfina_swimwear @csmbacau @danair_aer #RedBullCliffDiving #Mostar #CliffDiving #ConstantinPopovici #Victory #FirstWin #Season2025 SURSA

N.R.: Constantin Popovici, victorie spectaculoasă la Mostar, în Seria Mondială Red Bull Cliff Diving – unde cei mai buni 24 săritori de la mare înălţime din lume, la masculin și feminin, au sărit în acest weekend de pe podul Stari Most, din Mostar, în apele repezi ale râului Neretva, în cadrul celei de-a treia etape din Seria Mondială Red Bull Cliff Diving. Constantin Popovici a obținut o victorie spectaculoasă, Aceasta va rămâne în lupta pentru Trofeul King Kahekili, înaintea ultimei etape de la Boston, în Statele Unite.

Constantin Popovici, de două ori câștigător aici în 2019 și 2023, a început competiția fără nicio săritură de antrenament pentru a-și menaja coapsa, iar după prima săritură se afla pe locul 9 cu un total de 62,40 de puncte. Pentru săritura a doua a primit note de 8,5 și a urcat pe locul 7 în clasamentul provizoriu. În runda a treia, Constantin Popovici a ales o săritură din stând în mâini, cu un grad de dificultate de 5,8, cel mai mare din concurs, pentru care a primit cinci note de 9 și a trecut pe prima poziție la general cu un pe prima poziție la general cu un avans de peste 20 de puncte față de săritorul de pe locul secund. Şi a patra săritură a fost una excelentă, iar campionul din 2023 și-a asigurat o victorie spectaculoasă cu un avans de aproape 40 de puncte față de americanul James Lichtenstein. Podiumul de la Mostar a fost completat de Garry Hunt care rămâne lider la general, dar, cu cea de-a zecea victorie din carieră, Constantin Popovici urcă pe locul secund cu un total de 42 de puncte, la doar 7 puncte în spatele francezului cu doar o etapă rămasă de disputat în Seria Mondială Red Bull Cliff Diving.

CONSTANTIN POPOVICI: „Pentru mine etapa de la Mostar este ceva special. Aici am concurat pentru prima oară în 2018, aici am luat 10 pe linie cu o săritură în 2019 și acum a treia victorie, după cele din 2019 și 2023. Nu ştiam la ce să mă aștept, din cauza accidentării, dar am avut o evoluție foarte bună. Este prima din acest sezon și mă bucur că a venit ceva mai târziu decât niciodată. Este și a 10-a mea victorie în Seria Mondială Red Bull Cliff Diving și sunt bucuros că am ajuns în acest punct. Am urcat acum pe locul doi în clasamentul general, iar lupta se va da până la ultima săritură a sezonului. Se poate întâmpla orice, așa că sunt pregătit să dau tot ce am mai bun până la final”.

Cătălin Preda a terminat runda de la Mostar pe locul 8 și rămâne între cei mai buni 10 săritori de la mare înălțime din lume, într-un sezon marcat de accidentarea sa de anul trecut. Ultima etapă din acest sezon se va desfășura pe 19 – 20 septembrie la Boston, în Statele Unite ale Americii. Toate rundele din Seria Mondială Red Bull Cliff Diving vor fi transmise în direct pe Red Bull TV.” DETALII

Cliff diving-ul este în esență o cădere liberă de la 27 m înălţime și acrobații incredibile . Din 2009, Seria Mondială Red Bull Cliff Diving a oferit o platformă pentru sărituri spectaculoase în apă de la mare înălţime de o complexitate incredibilă. 12 bărbaţi şi 12 femei concurează la fiecare oprire, fiecare obținând puncte cruciale pe parcurs în funcţie de locurile ocupate în clasament. La finalul fiecărui sezon, un campion la fiecare categorie este încoronat şi ambii primesc trofeele King Kahekili.

Deşi Seria Mondială există de 14 sezoane, din 2009, sportul în sine a apărut cu sute de ani în urmă în Hawaii. Regele Kahekili, după care trofeul campionului poartă acum numele, a fost un conducător hawaian, care a sărit pentru prima dată de pe stâncile sfinte din Kaunolo în anii 1700. CONTINUARE

ARHIVĂ: CURAJ ŞI GRAVITAŢIE: Red Bull îţi dă aripi, dar nu îţi plăteşte spitalizarea! OXXO EXPOZIŢIE: „Doamne, Scaraoschi, arăţi ca dracu’!” Red Bull îţi dă aripi. Definitiv? OXXO DUPĂ 520 DE ANI: Gioconda, hostess la Red Bull & Da Vinci, „oale și ulcele” OXXO BUCUREȘTI MALL: Tablouri premiate la Can Art&Design Festival, primul concurs din România care inspiră comunitatea către refolosirea dozelor din aluminiu OXXO CITY WAVE – PREMIERĂ: Am întâlnit și români fericiți. Râdeau în chiloți lângă Casa Poporului!

TOPOGRAFIA LUNII: Imagine colosală de 159,7 megapixeli – 81.000 de imagini stivuite, realizate cu telescop Celestron NexStar 8SE & cameră Canon EOS 1200D


INSIDER: „Luna ca niciodată până acum! Un astrofotograf kurd, Darya Kawa Mirza, a surprins detaliile suprafeței lunare într-o imagine colosală de 159,7 megapixeli. Rezultatul a venit după patru nopți consecutive de observații și peste 81.000 de imagini stivuite, realizate cu un telescop Celestron NexStar 8SE și o cameră Canon EOS 1200D.
Fotografia dezvăluie mii de cratere și creste iluminate dramatic de Soare, redând topografia Lunii cu o precizie rar întâlnită. Această capodoperă vizuală nu este doar o fotografie, ci o fereastră spre detaliile ascunse ale singurului satelit natural al Pământului. Imaginează-ți: ceea ce vezi aici e rezultatul răbdării, tehnologiei și pasiunii unui singur om..” SURSA

N.R.: „Luna este un corp astronomic care orbitează planeta Pământ, fiind singurul său satelit natural permanent. Este al cincilea cel mai mare satelit natural din Sistemul Solar, şi cel mai mare dintre sateliți planetari relativ la dimensiunea planetei pe care o orbitează (obiectul său primar). După satelitul lui Jupiter, lo, Luna este al doilea cel mai dens satelit dintre cei ale căror densități sunt cunoscute. Se consideră că Luna s-a format acum circa 4,51 miliarde de ani, nu mult după Pământ. Există mai multe ipoteze pentru originea sa; cea mai acceptată explicație este că Luna s-a format din resturile rămase după un impact uriaș între Pământ și un corp de dimensiunile lui Marte, numit Theia. Luna este în rotație sincronă cu Pământul, adică arată întotdeauna aceeași față către el, partea vizibilă fiind marcată de mări lunare vulcanice întunecate, care umplu spațiile dintre zonele înalte ale scoarţei şi craterele de impact mai proeminente. Văzută de pe Pământ, este al doilea obiect ceresc vizibil de pe Pământ ca strălucire, după Soare. Suprafața sa este de fapt întunecată, deși prin comparaţie cu cerul nopții pare foarte luminoasă, reflectanţa ei fiind doar puţin mai mare decât cea a asfaltului uzat. Influența ei gravitațională produce mareele oceanice, mareele de uscat, și o uşoară prelungire a zilei. Distanţa orbitală actuală a Lunii este de 384.400 km, sau 1,28 secunde-lumină. Această valoare este de aproximativ treizeci de ori mai mare ca diametrul Pământului, mărimea aparentă pe cer fiind aproape la fel de mare ca cea a Soarelui, ca urmare Luna acoperă Soarele aproape perfect în timpul eclipselor totale de Soare. Această potrivire de aparență vizuală nu va continua în viitorul îndepărtat, pentru că distanţa între Lună și Pământ este într-o lentă creştere.

Programul Luna al Uniunii Sovietice a fost primul care a ajuns pe Lună cu nave spațiale fără echipaj(d) în 1959; Programul Apollo al NASA din Statele Unite ale Americii a realizat singurele misiuni umane până în prezent, începând cu prima orbită a Lunii efectuată de misiunea Apollo 8, în 1968, și continuând cu șase aselenizări între 1969 și 1972, prima fiind a misiunii Apollo 11. Aceste misiuni au adus rocă lunară care a fost folosită pentru a dezvolta o înțelegere geologică a originii Lunii, a structurii ei interne, și a istoriei mai recente. De la misiunea Apollo 17 din 1972, Luna a fost vizitată doar de nave spațiale fără echipaj. În cultura umană, atât proeminenţa naturală a Lunii pe cerul Pământului, cât și ciclul ei regulat de faze așa cum apare de pe Pământ, au oferit referințe culturale și influențe pentru societățile și culturile umane din timpuri imemoriale. Astfel de influenţe culturale pot fi găsite în limbă, sistemele de calendare lunare, artă şi mitologie.” DETALII

ARHIVĂ: CADOUL ABSOLUT: „Luna de pe cer” – Punctul de sprijin al Pământului!

„MOZAJ” & ANA-MARIA HOMEAG: „Liliac” (30×49) ametist și jad; ,,Floare de Soare” (45×35) mozaic de sticlă, îngrozitor de disponibile, că am scadență la facturi ….”‘


ANA-MARIA HOMEAG: „,,LILIAC”, 30×40, ametist și jad, ,,FLOARE DE SOARE”, 45×35, mozaic de sticlă, îngrozitor de disponibile, că am scadență la facturi ….”‘ SURSA

INSIDER: „Când colinzi jungla umană, și undeva, sub o frunza, vezi un colț de suflet ce strălucește, vezi ca frunza mișcă a respiratie, începi sa sapi pentru a descoperi o comoară vie … Încă sap, vreau sa descopăr mai mult!” SURSA (N.R.: despre tablourile artistei Ana-Maria Homeag)

N.R.: „Artistul plastic Ana-Maria Homeag (n. 7 august 1957, Mehedinţi). Studii liceale la laşi. Experienţă: A făcut tablouri, bijuterii şi chiar a recondiționat mobilā familie. Necăsătorită. Face de când se ştie obiecte decorative din pietre, sticlă şi diverse alte materiale care atrag ochiul privitorului. Nu știu cum se cheamă ceea ce fac eu, o combinatie între mozaic şi colaj, un «mozaj», Probabil că mai sunt oameni care fac asemenea lucrări, dar eu nu i-am găsit. Oamenii îmi spun că lucrările mele transmit căldură, deşi ele sunt făcute cu sânge la propriu pentru că mă tai in sticlă”.

Totul pornește din dorința de exprimare, iar creațiile care apar în urma căutărilor sunt expuse în galerii, oferite drept cadou sau sunt vândute. Ca şi tablourile pe care le face, viața artistului Ana-Maria Homeag a fost o provocare. „De când mă știu mi-a plăcut să fac lucruri frumoase, iar hobby-ul a devenit profesie. Am vrut să fac Belle Arte, dar toată familia s-a împotrivit şi am ajuns la Facultatea de Construcţii, pe care nu am terminat-o. Nu sunt inginer, n-am fost şi nu voi fi niciodată, era o incompatibilitate evidentă între mine şi gândirea tehnică”. Artistul plastic precizează că „mozajul” creat vine atât dintr-o viziune, cât şi dintr-o joacă. „Foarte rar gândesc tablourile înainte, doar atunci când simt că am ceva de spus, Dacă nu am ceva de spus, am ceva de făcut şi atunci lucrez. Multe apar din joacă, iar atunci când nu îmi place ce iese, stric și plâng”. Printre materialele folosite de artist pe lângă cele clasice precum sticla, pe care o ia de la atelierele geamgiilor, şi pietrele pe care le cumpără, se numără și cana de cafea, plasa de tânţari, diverse materiale textile, pår si chiar dantela de la hăinuțele unei păpuşi din copilărie. „Am fost o rebelä toată viața mea. Lucrez foarte mult noaptea, iar uneori uit să mă opresc. Lucrez cu orice îmi pică în mână, orice poate fi rupt, colorat, îndoit”, afirmă artistul plastic.

A lucrat foarte mulți ani în Italia unde a reuşit să vândă numeroase tablouri. Întoarsă în țară încearcă să-şi pună în valoare lucrările şi aici, dar de cele mai multe ori abia reuşeşte să trăiască din ceea ce face. „Nu mi-am ales foarte bine momentul să trăiesc din artă, în plină criză, deşi cred că asta nu este decât un paravan ca să nu cumpărăm. Consider că trecem mai mult printr-o criză de personalitate. Oamenilor le lipseşte curajul, iar în ultima perioadă asta iese la lumină. În perioade de criză, omul işi arată valoarea lui reală”. Pentru că nu mai poate să-și permită un atelier, aceasta trebuie să lucreze acasă, iar spațiul nu este unul tocmai potrivit creaţiei. „Simt acut lipsa unui atelier pentru că nu pot face lucrări mari. Îmi doresc cu disperare să fac ceva monumental”.

Realizarea tablourilor din pietre semiprețioase.:”Folosesc ca suport un placaj subţire, fac un desen cu silicon, acopăr cu foiță de aur sau argint, cu silicon prind pietricelele, sticla pe care o tai eu și pe care o lipesc bucățică cu bucățică pe un fond colorat”.

Ce-i place: Muzica, lectura, chiar dacă nu mai are răbdare să mai citească și să-şi petreacă timpul cu prietenii. li plac şi nu-i plac oamenii. Ce nu-i place: Este nemulțumită că lumea nu mai intră în galerii şi crede că oamenii traversează o perioadă de criză sentimentală. „La prima expoziție am împărţit în jur de 2.000 de fluturaşi, dar răspunsul a fost mult sub aşteptări”. Nu-i plac bijuteriile şi hainele scumpe. Detestă ipocrizia.” DETALII