JILAVA FORT 13: Tunelul fără luminiţe la capăt. “Dacă vrei să trăieşti, Bagă paie sub haine!”
INSIDER: „Dacă vrei să trăieşti, Bagă paie sub haine” – Am reuşit să intru acolo unde speranţa moare prima, în acel loc fără de întoarcere din tunelul fără luminiţe la capăt.
Antonescu, Ghika, Iamandi, Moruzov, Argeşanu, Arnăuţoiu, etc…aici li s-au îndeplinit ultimele dorinţe.
Eee, nu stau mult, acum ies la poartă să-mi recuperez actele, electronicele precum şi încrederea în umanitate, apoi revin cu amănunte.” SURSA
Penitenciarul Jilava este situat în apropierea drumului național București-Giurgiu la 10 km sud de București și 3 km nord-est de comuna Jilava, pe raza administrativă a acesteia. Fortul 13 Jilava face parte din centura de fortificații a Bucureștiului ridicată între anii 1880-1890, la sugestia regelui Carol I și este construit sub pământ până la o adâncime de 10 metri. (Pământul rezultat în urma lucrărilor a fost utilizat la înălțarea zonei din jurul construcției.)
În 1907 Fortul 13 avea un pavilion administrativ (180 metri pătrați), Cancelaria închisorii (30 metri pătrați), dormitorul trupei (120 metri pătrați) și fortul propriu-zis cu 52 de camere.
Vizitarea (aproximativ 3 ore) se poate face doar în grupuri organizate după ce în prealabil a fost aprobată o cerere de intenție.
Cartea de identitate, telefonul mobil, electronice, țigări vor fi predate la intrarea în penitenciar. Doar aparatele foto sunt permise. Penitenciarul nu percepe taxă de intrare. DETALII
CASA MEMORIALĂ GEORGE CĂLINESCU: “Doar REBU vine regulat să lase chitanțe și, din când în când, turiști rătăciți!”
INSIDER: „Muzeul Memorial George Călinescu” este un muzeu în subordinea Academiei Române din București, amplasat în Str. George Călinescu nr. 53, sector 1. Muzeul se află într-o casă modestă, care se remarcă prin grădina în care sunt presărate sculpturi.
Deși pe net apar tot felul de articole cu prezentarea interiorului Casei Memoriale George Călinescu, inclusiv un program de vizitare, în REALITATE poarta e ferecată cu lanț și lacăt, ruginite de vreme, iar după spusele patronului restaurantului din vecini „e închisă de cel puțin trei ani de când sunt ei în zonă. În interior mai există doar un fotoliu desfundat pe care nu l-a vrut nimeni, restul obiectelor personale ale scriitorului, inclusiv celebru birou, sunt duse la Academia Română. Doar REBU vine regulat sa lase bonurile de confirmare a prestației de colectare a deșeurilor (?!) și din când în când turiști rătăciți.”
TEORETIC: „În interior sunt conservate obiectele personale, mobilier, manuscrise, fotografii, documente privitoare la viața și activitatea marelui literat George Călinescu. Sunt expuse biblioteca cu cărțile lui Călinescu, mobilă stil: Aubusson, Empire; covoare orientale; obiecte de artă din China; icoane pe sticlă de Nicula și Făgăraș; tablouri de: Ioan Andreescu, Ștefan Luchian, Theodor Pallady, Gheorghe Petrașcu, Iosif Iser, Alexandru Ciucurencu.
Biblioteca din Casa memorială George Călinescu este o adevărată enciclopedie cu mai multe exemplare ce cuprinde literatura universală (de la hieroglifele chineze la cartea Evului Mediu, la Rilke, Ion Barbu, Valery şi poeţi tineri).
George Călinescu avea o colecţie de autografe la care ţinea mult: Tudor Arghezi semnează pe volumul ,,Versuri” (1936) următoarele: ,,Domnului George Călinescu, pentru mintea, pentru pana, pentru însufleţirea autorului”; Ion Barbu notează în data 25 iunie 1930 pe un exemplar din ,,Joc secund”: ,,Din partea celui capabil chiar de prietenie, o caldă nelumească preţuire” etc.”
Sper că obiectele de patrimoniu sunt expuse în altă parte și nu stau în vreun depozit cu etichete atârnate (deși, recunosc, există și mai rău!), dar mai ales că într-o zi se vor întoarce acasă!
MĂCIN: Indicatoare multe și întortocheate către Arrubium. La finiș, panou cu vreo informație lipsă, cetate ioc, doar gunoaiele riveranilor!
INSIDER: „Măcinul are la bază o așezare getică cu nume de origine celtică (Arrubium), cuprinsă probabil în uniunea în tribală condusă de Rhemaxos. După ce au cucerit Dobrogea, romanii au construit în apropierea vechii cetăți getice un castru, unde au stabilit o unitate de cavalerie, care a staționat în zonă între 99 și 241. Se pare că aici era practicat un cult al zeului Jupiter Arrubianus. Nu s-a mai păstrat mai nimic din Arrubium, însă mai multe indicatoare te poartă din centrul orașului de la dreapta la stânga, apoi la dreapta și iar la stânga și tot așa, printr-un labirint de ulițe (că nu prea pot fi numite străzi) cam mizere, pline de câini de pripas, unii mai lătrători, alții mai apatici, până la un pinten stâncos de deasupra canalului Măcin-Dunărea veche, unde se găseau cetatea getică și castrul roman. Aici nici un panou cu vreo informație, nimic, doar un povârniș pe care localnicii din casele și cocioabele de vizavi aruncă gunoiul. Noroc cu natura, că priveliștea spre Dunărea veche te consolează în cele din urmă…
Pe ulița din față se joacă o droaie de copii, care știu că acolo se găsea o cetate, dar cam atât. Tot ei ne-au indicat și drumul drept spre centrul orașului, că de fapt se ajunge foarte ușor, în linie dreaptă, după ce cobori o scară de la capătul uliței, dar exact în partea opusă celei pe care am venit. Așa că nu înțeleg care a fost treaba cu indicatoarele alea labirintice, o fi fost o glumă, sau or fi fost puse pentru șoferi, deși pun pariu că nu intră mai nimeni pe acolo să caute cetatea indicată atît de pompos. Că cetatea oricum ioc…” SURSA
COLECȚIA DE ARTĂ MACOVEI: Ai senzația că ai venit în vizită, iar gazda te va servi cu șerbet de trandafiri
INSIDER: Colecția de artă „Ligia și Pompiliu Macovei” se află în reședința particulară a donatorilor, într-un imobil ridicat la începutul secolului XX, în stil eclectic francez pe strada 11 Iunie nr. 36-38, din București, sector 3, în apropiere de Parcul Carol și reprezintă viziunea de ambientare estetică și
confort vizual a doi oameni de formație artistică.
Pompiliu_Macovei (1911-2009) a fost diplomat al Institutului de Arhitectură Ion Mincu din București în 1939, iar după 1960 a ocupat numeroase funcții în diplomație și guvern (consilier la legație română din Paris, șef al misiunii diplomatice la Roma, ministru adjunct al Ministerului Afacerilor Externe, Președinte al Comitetului de Stat pentru Cultură și Artă, Ambasador UNESCO).
Ligia Macovei (1916-1998), soția lui Pompiliu Macovei, a frecventat între anii 1934-1939 cursurile secției de artă decorativă la Școala de Belle-Arte din București, având printre profesori pe Cecilia Cuțescu Storck, J.Al. Steriadi, Corneliu Medrea și arh. Horia Teodoru.
Colecția de artă Ligia și Pompiliu Macovei reprezintă o incursiune culturală , originală, în epoci și locuri diferite, colecția fiind formată din lucrări de artă plastică, reprezentată prin lucrări semnate de Theodor Pallady, Lucian Grigorescu, Al. Ciucurencu, Dimitrie Ghiață, Gheorghe Petrașcu, Ioan Andreescu, J.Al. Steriadi, Iosef Iser, Nicolae Tonitza, Ion Țuculescu, Marcel Iancu și M.H.Maxy, sticlă, ceramică, metal, mobilier și textile decorative din diverse perioade și zone culturale. Colecția include de asemenea un important fond al lucrărilor de pictură ale Ligiei Macovei și o însemnată bibliotecă de artă. Nu au avut copii și au lăsat totul moștenire statului român. Atmosfera este plăcută și dacă faci abstracție de tavanele ușor degradate pe alocuri, dovadă a trecerii timpului, ai senzația că ai venit în vizită și dintr-un moment în altul trebuie să apară gazda cu apă proaspătă în pahare de cristal și șerbet parfumat de trandafiri.” SURSA
Program: marți – duminică 10-18. Intrare: 5 lei (adulți), 2 lei (pensionari, militari, elevi, studenți), gratuit (copiii sub 7 ani), 6 lei (taxă ghidaj), 15 lei (taxă foto).
ARHIVĂ: K.H. ZAMBACCIAN: A inventat conceptul de consignație de artă “Romarta” *** MUZEUL VÂRSTELOR: De la copilărie la senectute și prăpastia dintre generații în ultimii 300 de ani
MUZEUL SPORTULUI: Locul amintirilor noastre cu tricolorul, pe cea mai înaltă treaptă a podiumului
INSIDER: „Muzeul Sportului este locul amintirilor noastre cu tricolorul, pe cea mai înaltă treaptă a podiumului, cu imnul României intonat, la unison, în ritmul inimii unui popor. Fiecare medalie, fiecare cupă câștigată prin nesfârșit efort și sacrificii a reprezentat un început înălțător pentru alte stele care au dus mai departe strălucirea, dar și pentru cei cu mult mai mulți în viața cărora a intrat pasiunea. Astăzi l-am vizitat și toată gloria sportivă apusă a strălucit, la propriu, preț de câteva minute, pentru un singur vizitator, lumina fiind aprinsă special, pe cele două etaje ale muzeului. Cred că este datoria morală a fiecărui dascăl, profesor de sport, părinte să predea ștafeta generațiilor care vin, cu dragoste, cu perseverență, cu pasiune!
Înfiinţat în anul 1970, Muzeul Sportului a fost amplasat iniţial în spaţiul rezervat tribunei oficiale a fostului Stadion „23 August” din Capitală. În 1981, în condiţiile organizării de către ţara noastră a Jocurilor Mondiale Universitare, muzeul a fost dezafectat pe motiv că amplasarea sa era incompatibilă cu protocolul de grad zero impus în zona tribunei oficiale.
Funcţionarea muzeului a fost reluată în 1994, la iniţiativa Ministerului Tineretului şi Sportului, când este redeschis pentru public în clădirea Muzeului Naţional de Istorie. În anul 2011, Muzeul Sportului a fost relocat în noul sediu al Comitetului Olimpic şi Sportiv Român situat în apropierea Arcului de Triumf.
Expoziția de istorie a sportului românesc – inaugurată în septembrie 2018. De la apariția primelor activităților sportive pe teritoriul țării noastre la dezvoltarea numeroaselor discipline sportive, vizitatorul poate face o incursiune în istoria fiecărui sport care a produs emoții și momente unice tuturor celor care îndrăgesc această activitate. Expoziția formată din imagini, text, obiecte precum medalii, trofee sau echipament sportiv conturează istoria disciplinelor care au făcut ca tricolorul să fie cunoscut în orice colț de lume. Sunt expuse: pașaportul colectiv cu care echipa de fotbal a României a participat la primul Campionat Mondial din Uruguay din 1930; sabia cu care Mihai Covaliu a obițnut aur la Jocurile Olimpice de la Sydney în 2000; kaiacul lui Aurel Vernescu; schiful cu care Sanda Toma a obținut prima medalie de aur a canotajului românesc la Jocurile Olimpice de la Moscova din 1980; Cupa Mondială la handbal masculin cucerită de echipa națională de 4 ori în anii 1961, 1964, 1970, 1974; Cupa Mondială obținută de echipa feminină de handbal în 11 a României din anul 1956; echipamente sportive ale Violetei Beclea Szekely (atletism), Ionela Târlea (atletism) sau Nicu Stoian (volei), medalii de campion național, titluri de maestru emerit al sportului românesc sau titluri obținute la competițiile europene și mondiale de sportivii români.
Expoziția România Olimpică 100 – inaugurată în 2014. În contextul aniversării centenarului mișcării olimpice românești și evident, ca o recunoștere a celor peste 300 de medalii, etajul doi al muzeului prezintă o expoziție care îmbină trecutul cu prezentul spre a ilustra si relief vizitatorului istoria olimpică a României, o imagine greu de contestat și foarte bine plasată. O retrospectivă ce curpinde în ordine cronologică, obiecte, momente şi informaţie şi imagini de natură inedită cu care se identifică sportivii de legendă ai ţării percum Nadia Comăneci, Ivan Patzaichin, Nicolae Linca, Iosif Sîrbu, Lia Manoliu, Aurel Vernescu, Dumitru Pârvulescu, Ștefan Petrescu, Cornelia Sideri.
Muzeul_Sportului se află în clădirea Comitetului Olimpic şi Sportiv Român, pe Bulevardul Mărăşti, nr. 20A, Sector 1, Bucureşti (în imediata apropiere a Arcului de Triumf). Program: luni-vineri, 10-17. Intrarea este gratuită. SURSA
ARHIVĂ: REAL MADRID: Aşa arată „Santiago Bernabeu”! Ce vor spune suporterii spanioli despre „Lia Manoliu”?
CASA MEMORIALĂ ANTON PANN: Povestea vieții celui “isteț ca un proverb” spusă într-un mod inedit
INSIDER: Casa Memorială Anton Pann, situată pe strada Anton Pann nr.20, București sector 3, a fost inaugurată la sfârșitul anului trecut și este deschisă publicului. Aici găsim povestea vieții unui scriitor spusă într-un mod inedit, o incursiune în lumea literară și politică a vremii lui, cele mai frumoase ilustrații de carte realizate de artiști români faimoși, instalații interactive și animații, precum și douăzeci și trei de instrumente muzicale reprezentative pentru prima jumătate a secolului al XIX-lea, o arhivă de sunete, partituri, piese vocale și instrumentale, laice și religioase compuse de Anton Pann.
Casa, prima și singura în care Anton Pann a locuit fără chirie, a fost cumpărată (împreună cu locul) la 20 Februarie 1948. Aflată în apropierea Bisericii Sfântul Stelian-Lucaci, în a cărei strană dreaptă a cântat scriitorul, are o curte largă în care proprietarul și-a mutat tipografia. În această casă, Anton Pann a realizat cea de-a doua ediție a capodoperei sale, „Povestea vorbii”, iar mai apoi, ” Năzdrăvăniile lui Nastratin Hogea”, precum și ” O șezătoare la țară sau călătoria lui Moș Albu”. Program: marți – duminică 10-18. Intrare: 4 lei (adulți), 2 lei (pensionari, militari, elevi, studenți), gratuit (copiii sub 7 ani), 6 lei (taxă ghidaj), 15 lei (taxă foto). DETALII
NICHITA_STĂNESCU: „Temenea la Anton Pann”
„Îmi aplec șira spinării / Doar în fața ta și-a mării
Adică
Te sărut cel mai cuminte / Pann Antoane pe cuvinte,
Pentru că
Dumneata te ții călare / Peste substantivul mare.
Și
Stai măreț și-ndrăgostit / Cu fesul căzut în mit.
Precum e o vorba:
Rupe coada la cometă / Că se face stea cochetă
Sau:
Unde pupi și unde crapă / Zice o icoană – fată.
Căci
Cine le gândește / Rău le isprăvește
Așadar
Anton Panne, Pann Antoane / Te sărut peste icoane
Deci
Ca să am parte de glorii / Eu îți pup sira spinării” (1972)
ARHIVĂ: QUIZ: Cu câţi „n” se scrie Anton Pann? *** CASA MEMORIALĂ TUDOR ARGHEZI: “Mărțișor” în formă de cruce. “Mă chemi din depărtare și te-ascult, / N-am să te fac pierdut-o, să mă aștepți prea mult…” *** CASE MEMORIALE 2 ÎN 1: Liviu Rebreanu vecin de palier cu Ion Minulescu. Amândoi decedați în 1944! *** GEORGE BACOVIA: Un calendar îngălbenit și un ceas încremenit păstrează momentul trecerii în Plumb!
CETĂȚUIA NEGRU VODĂ: Pe-un picior de plai, pe-o gură de Rai
INSIDER:”Mănăstirea Cetățuia Negru-Vodă supranumită „Meteora României”, este o mănăstire ortodoxă cu obște de călugări aflată în comuna Cetățeni, județul Argeș.
Mănăstirea este situată la 22 de kilometri sud-est de orașul Câmpulung, pe soseaua națională Câmpulung-Targoviște-București, pe frumoasa vale a Damboviței, între satele Cetățeni și Cotenești. Cunoscută inițial sub denumirea de „Schitul Cetățuia Negru Vodă”, mănăstirea este construită pe o stâncă înaltă, la altitudinea de 881 de metri, pe malul stâng al râului Dambovița, între „Valea lui Coman” și „Valea Chiliilor”. De la șoseaua principală și până la mănăstire, pe o potecă îngustă, se face însă mai puțin de un ceas. Biserica din mănăstire are două hramuri: Adormirea Maicii Domnului, până în anul 1918, iar mai apoi, și Izvorul Tămăduirii.” SURSA
ZALĂU: „Universul păpușilor – între joc și marcă identitară”
INSIDER: „Nu pot să mă abțin din a posta câteva fotografii cu minunile create de Eli Orbocea care se găsesc la expoziția „Universul păpușilor – între joc și marcă identitară” la Muzeul de Artă Ioan Sima din Zalău. Musai sa profitați și să le faceți o vizită acestor frumuseți, sunt adevărate opere de artă, piese unicat lucrate cu o măiestrie aparte (realizate exclusiv manual de către dânsa, de la modelaj, la pictură și îmbrăcăminte), însoțite de o scurtă poveste a fiecăreia dintre cele 14 minorități etnice pe care o întruchipează și astfel oferindu-ne ocazia unui scurt periplu în universul multicultural al Dobrogei.
Un mod aparte de a îmbina creația de păpuși și costume cu documentarea istorică și etnografică. Alături de păpușile dobrogene expoziția cuprinde și o colecție de 50 de păpuși cu cap porțelan adunate de-a lungul timpului de sălăjeanca Patricia Tomas.
Expoziția poate fi vizitată la Galeria de Artă „Ioan Sima” de la Muzeul Judeţean de Istorie şi Artă – Zalău până pe data de 10 aprilie 2019, de marți până duminică, orele 9.00-17.00. DETALII
ARCUB: “O retrospectivă din dragoste” de Ana Bănică. Casnic Love sau Cosmic Love?
INSIDER:”În prima expoziție a anului la ARCUB „O retrospectivă din dragoste”, Ana Bănică vorbește despre dragoste și alți demoni, ieșind din obișnuit pentru a ne tenta să reacționăm altfel cu această noțiune sentimentală. „Eu sunt Șarpele”, spune artista, șarpele, mai exact instinctul sexual care ni se încolăcește în suflete și care ne guvernează viețile. Prima sală prezintă o serie de desene realizate în 2015 care deconstruiesc și prezintă multe clișee care survin în limbaj despre îndrăgostire și relația dintre bărbat și femeie.
Numerotate fiind, panourile trebuie urmărite în succesiune, pentru că redau întreaga dinamică a unei relații, de la paradisul inițial până la eventualul infern conjugal sau oricum replicile „Ce e în capul tău?” și „Nimic”.
Cea de-a doua sală surprinde prin „culori vii, forme frumoase”, dublete simetrice de picturi foarte viu colorate prin care artista încearcă să
surprindă eterna luptă a celor doi de a fi unul.
În sfârșit, ultima sală prezintă, pe lângă instalația cu Șarpele/Șerpii deja menționată, picturi în care Ana Banică își mărturisește fascinația pentru ochii țuculescieni, pe care îi reproduce în cele mai surprinzatoare ipostaze.
Expoziția se poate vizita zilnic, între orele 14.00-22.00, până pe 7 aprilie 2019, gratuit, la sediul ARCUB din strada Lipscani nr. 84-90.” DETALII
ARHIVĂ: CONSPIRAŢII ORGANICE: O lună de concediu în junglă pentru cei care nu au plecat în vacanţă! *** MICKEY 90 ANI: “Portret de Prieten” la Foto Union
DIMITRIE PACIUREA: A trebuit să moară pentru a avea o expoziție personală!
INSIDER: „Stilul simbolist al celui mai reprezentativ sculptor al avangardei din România, Dimitrie Paciurea (1873-1932), contrastează puternic cu stilul simplificat până la esența pură al contemporanului și conaționalului său Constantin Brâncuşi (1876-1956). Cu o forță imaginativă alimentată de viziuni mitice, Paciurea începe să amplifice sensurile realului prin montaje neașteptate, cu program simbolic sau prin inventarea unor ființe fantastice. De la Omul primitiv și Sfinxul, trece la seria de „Himere”: Himera văzduhului, Himera pământului, Himera apei, Himera nopții. La Muzeul Național de Artă al României există o sală „Dimitrie Paciurea” unde pot fi admirate opere ale artistului, precum și în Parcul Carol I („Gigantul”) sau în Parcul Herăstrău („Nud feminin”).
„Așa mi-au fost viața și opera. Imaginație și dezinteres… Singurătate și muncă… (…) N-am avut nici o expoziție personală toată viața.”
„Uitat și sărac a murit Dimitrie Paciurea, un artist modest, unul dintre puținii artiști adevărați ce ne mai rămăsese dintr-o generație glorioasă, profesorul din a cărui rodnică îndrumare au crescut aproape toate talentele tinere ale sculpturii românești de azi. Dimitrie Paciurea a fost un întârziat, un inactual ca om și ca artist. Impresionismul său bizar, viziunile lui apocaliptice îl îndepărtau de realitatea cotidiană, îi clădeau o lume aparte, în care gândul, creația și lectura alcătuia axele existenței. N-a încercat nimeni să-l smulgă din vis. N-a încercat nimeni să-l redea actualității printr-o comandă de monument. Deși era printre puținii care aveau intuiția monumentalului. A fost lăsat să moară de oficialitate și neajutat de nimeni, într-un meschin ungher de lazaret.
La răspântia dreptății omenești vor sta de-aici înainte, ca veșnică mustrare, „Giganții”, „Sfinxul” și „Himerele” lui Dimitrie Paciurea”. (C. Blazian)
Înmormântat în Cimitirul Bellu. DETALII
ARHIVĂ: TEZAUR LA PARIS: Brâncuşi sau Brancusi? Moştenire refuzată de România în urmă cu 55 de ani. De ce? *** BRÂNCUŞI: “Realitatea nu este reprezentată de forma exterioară, ci de ideea din spatele ei, de esența lucrurilor” *** BANC SEC: Vin Brâncuşi de Bordeaux. Produs în Franţa, importat în România! *** COŞMARUL LUI DARWIN: Muzeul ascuns al creaturilor mitologice. Basmele sunt adevărate!
MUZEUL VÂRSTELOR: De la copilărie la senectute și prăpastia dintre generații în ultimii 300 de ani
INSIDER: „Muzeul Vârstelor – Casa Filipescu-Cesianu (1892) reprezintă povestea fiecăruia dintre noi, de la copilărie la senectute, despre intimitate și despre evoluția raporturilor dintre generații în ultimii trei sute de ani, pentru mediul urban, având Bucureștiul drept studiu de caz. Este primul proiect expozițional al unui muzeu cu profil de antropologie urbană din România.
Fluxul circular de vizitare al muzeului oferă publicului o călătorie prin timp pentru a observa evoluția interiorului urban în București (parterul pentru secolele XVII și XIX și etajul pentru secolul XX), interioare de epocă, urmate de spații cu expunere a istoriei mobilierului, serviciilor de masă, a costumelor și accesoriilor vestimentare, a obiectelor de uz casnic.
Ultimele două săli ale muzeului sunt rezervate nașterii și morții. La final îți poți face o poză, iar cu ajutorul unei aplicații vezi cum vei arăta peste 30 de ani. Tot aici, în masa rotundă se deschid sertare cu
sentimente/stări simbolizate prin poezii și mici obiecte. 
Parcul Casei Filipescu-Cesianu a devenit un spațiu de recreere și agrement, iar în punctele special amenajate sunt organizate concerte și piese de teatru (zona de scenă din spatele grădinii) și spații de expunere precum Lapidarium – unde se află casa de bilete și este organizată expoziția permanentă “Frescele Mănăstirii Văcărești după 40 de ani”. Bucățile de fresce recuperate sunt însoțite de fotografii și o scurtă istorie a Ansamblului Văcărești. Pe o parte din terenul unde se ridica mănăstirea, demolată în anii ‘80, acum se întinde Parcul Văcărești.
Adresa: Calea Victoriei nr.151, sector 1, București. Program: Miercuri – Duminică 10.00 – 18.00; Intrare: 5 lei (adulți), 2 lei (elevi, studenți, pensionari), gratuit (copiii sub 7 ani); 15 lei (filmare, fotografiere de către turiști în interiorul muzeului)
ARHIVĂ: DESCOPERĂ: În Muzeul Dr. George Severeanu, doar o parte dintre artefacte sunt expuse la vedere. Restul trebuie descoperite prin sertare! *** VICTOR BABEȘ: Viață dedicată bacteriologie și patologiei. A ales România și a ratat premiul Nobel! *** DR. NICOLAE MINOVICI: A inventat Salvarea, Spitalul de Urgența și Muzeul de Arta Populară. Singurul Primar ales, fără să candideze! *** MUZEUL NAȚIONAL AL HĂRȚILOR: Colecție donată de Daniela și Adrian Năstase
FRANȚA: Capela din copac sau copacul din Capelă?
INSIDER: „Capela Notre Dame de la Ronce” (1842) din Caumont, de pe malul Senei, nu departe de Bardouville (în Eure, zona Normandia), a fost construită în jurul unui stejar (acum în vârstă de aproximativ 300 de ani). În ultima miercuri a lunii mai are loc un pelerinaj în onoarea Fecioarei Maria.” SURSA
ARHIVĂ: CLUJ- NAPOCA: Pădurea Hoia mutilată în stil barbar! O fi mâna extratereștrilor? *** SECTOR 3: Udaţi cu super-glue, 80% dintre copacii stradali s-au uscat. Aşteptăm alte fonduri europene? *** AGRESIUNE: Cine apără copacii de avocaţii dăunători? *** CIŞMIGIU: „Am zâmbit copacilor cu hăinuţe colorate, copilului care îi îmbrăţişa şi unei amintiri alb-negru…” *** COPACI VORBITORI: „Am vrut ca arborii de pe strada mea să smulgă câte un zâmbet de la fiecare trecător!” *** CRAIOVA: Copaci chilugi cu freză pătrată! *** GENETICA MODERNĂ: În capitalism, bicicletele cresc în copaci. După ploaia cu maşini străine! *** SLATINA: “Au fost ciopliți toți copacii cu diametrul mai mare decât orificiul din bucata de tablă decorativă.” *** CORABIA: Natura a muncit câteva decenii la copacul acela. Dorel a rezolvat în zece minute! *** CONSTANŢA: „Toaletarea” copacilor se face de la rădăcină. Vom importa umbră şi oxigen!
PALERMO: Nicolae Bălcescu patriot și luptător pentru trezirea României moderne. Italienii i-au făcut statuie!
INSIDER: „În ce parc frumos are statuie Bălcescu. Nu cred că am mai văzut vreodată copaci așa bătrîni ca în Giardino Garibaldi (cu fantastice trunchiuri noduroase, o încrengătură de trunchiuri, de fapt).
Și la umbra unuia dintre acești Ficus macrophylla stă bustul lui, alături de al lui Garibaldi. Erau inundate de lumină!” SURSA
7 IZVOARE: Imaginea turismului balnear din România?
INSIDER: „Cine dorește să se scalde în aer liber, la cădițe 7 Izvoare? În apă 50°C, afară – 5°C. Deschis Non – Stop” SURSA
N.r.: La 7 km de stațiunea Herculane se află o piscină olimpică cu apă termală numită „Șapte izvoare” în mijlocul munților. Să fie oare aceasta imaginea turismului balnear din Romania?
ARHIVĂ: BĂILE GOVORA: “ Odinioară etalon al luxului balnear din Europa. Acum o ruină.” *** BAZNA: “O prostime repetentă la ora de istorie comite aceleași greșeli iară și iară…” *** EFORIE NORD: Popasul turistic „Şincai” a devenit „Zona Zoster” de pe malul Lacului Techirghiol *** HERCULANE: “Băile Imperiale Austriece ale lui Franz Josef. Locul unde împăraţii şi regii veneau la SPA!”
HERCULANE: “Băile Imperiale Austriece ale lui Franz Josef. Locul unde împăraţii şi regii veneau la SPA!”
INSIDER: „Băile Imperiale Austriece (1886) ale lui Franz Josef. Locul unde împăraţii şi regii veneau la SPA.
Karlovy Vary nu ar fi avut nici o şansă. Mi-a placut la nebunie stațiunea Băile Herculane… stațiune veche, imperială, așezată între doi pereți stancoși, ce la timpul ei a rivalizat cu succes cu mult mai in voga stațiune din Boemia. La fiecare pas un vestigiu Roman, o vilă în stil Neobaroc, un palat al nelipsitei Sissi.
Am avut norocul să mă cazez în centrul vechi, într-o clădire veche de peste 100 de ani, nou renovată, ce avea băile comune cu clădirea Spa-ului imperial (acum părăsit). Centrul era pustiu, ceea ce pentru mine dădea un plus de frumusțe. În contrast, partea nouă a stațiunii era supraaglomerată.” SURSA
REGINA MARIA: Un diplomat “irezistibil” care și-a îndeplinit datoria pe toate fronturile activităților sale!
INSIDER: „Astăzi am participat la Ashford, Marea Britanie, la dezvelirea statuii dedicate Reginei Maria a României. La câțiva kilometri de Londra, aproape de locurile ei natale, britanicii sunt bucuroși să prezinte, împreună cu autoritățile române care au susținut demersul, acest omagiu permanent și emoționant unei personalități atât de importante pentru istoria României, în timp ce acasă noi căutăm încă un loc și o realizare artistică pe măsura Reginei.”
N.r.: Realizată din bronz și având o înălțime de 2,2 metri, statuia a fost realizată de sculptorul Valentin Duicu, absolvent al Universității Naționale de Arte București, ca urmare a câștigării unui concurs organizat de Institutul Cultural Român. Statuia este amplasată în mijlocul unui nou centru civic, în proximitatea zonei istorice și a Parcului Victoria, care poartă numele bunicii paterne a Reginei Maria.
INSIDER: „Și la București avem statuia Reginei, frumos amplasată.” N.r.: Dezvelită de Ziua Națională, în Parcul Izvor, statuia are doi metri înălțime, șase tone și este realizată din bronz de către sculptorul Anton Rațiu.” SURSA
CASA MEMORIALĂ TUDOR ARGHEZI: “Mărțișor” în formă de cruce. “Mă chemi din depărtare și te-ascult, / N-am să te fac pierdut-o, să mă aștepți prea mult…”
INSIDER: „Casa Memorială Tudor Arghezi este situată în strada Mărțișor nr. 26, București sector 4. Intrarea se face pe o alee lungă ce mărginește livada de cireși a scriitorului. Lângă casă stăjuiesc câțiva trovanți.
Tudor Arghezi (1880-1967) era de fapt pseudonimul sub care scria Ion Nae Theodorescu, nume preluat de la denumirea veche a Argeșului, Arghesis. A avut trei copii, primul în urma unei legături din perioada călugăriei Eli Lotar – faimos în Franța în arta cinematografiei și fotografiei, iar ceilalți doi cu soția sa Parascheva, Baruțu Arghezi (scriitor) și Mitzura Arghezi (actriță și pictoriță). CONTINUARE
POSTĂVARU: Luminița de la capătul tunelului
INSIDER: „Astăzi (N.r.: 1 Decembrie 2018) am avut parte de un fenomen rar în masivul Postăvaru.”
INSIDER: „Se numește „Halo”. E un fenomen optic ce se produce atunci când cristalele de gheață sunt suspendate în aer. Lumina este colorată datorită refracției acesteia. Tunul de zapadă nu vă zice nimic?”
INSIDER: „Fenomenul solar este independent de zăpadă aruncată de tunul de zăpadă fiind situat după perdeaua de zăpadă și deasupra ei . Cristalele de gheață nu permit formarea unui curcubeu (fizica elementară) deoarece nu reflectă lumina, iar un halou nu este însoțit de un curcubeu. Si de regulă nu prea delirez, cei care cunosc anumite lucruri știu că în zona Postavarul este un portal energetic un fel de poartă stelară naturală și nu este singura zonă. În rest, să auzim de bine și nu uita că nu toata lumea are acces la anumite manifestări tocmai din cauza opacizării mentale pe care o au.” SURSA
CASE MEMORIALE 2 ÎN 1: Liviu Rebreanu vecin de palier cu Ion Minulescu. Amândoi decedați în 1944!
Casa memorială „Liviu și Fanny Rebreanu” se află într-un apartament lipit de cel care adăpostește Casa memorială „Ion Minulescu și Claudia Millian” și a fost cumpărat chiar de scriitorul Liviu Rebreanu (1885-1944) în anul 1934 pentru fiica sa Puia-Florica Rebreanu. >>> CONTINUARE
MĂNĂSTIREA PASĂREA: “Oamenii sunt păsări cu aripile crescute înlăuntru” (Nichita Stănescu)
Mănăstirea Pasărea este un monument istoric și de artă aflat la 29 km est de București, ctitorită la începutul secolului al XIX- lea pe malul Lacului Pustnicu și la marginea pădurii cu același nume, parte din ceea ce erau odinioară Codrii Vlăsiei.
Mănăstirea are ca hram „Sfânta Treime” la biserica mare și „Adormirea Maicii Domnului” la biserica din cimitir și se poate lăuda cu o bogată colecție de artă veche bisericească: icoane, ceramică, broderii, precum și mulaje în ghips aparținând sculptorului G.D.Anghel (cel care a realizat statuia lui Mihai Eminescu din fața Ateneului Român și care și-a trăit aici ultimii ani ai vieții, fiind înmormântat în cimitirul mânăstirii). DETALII
Cea mai de preț comoară a mânăstirii o reprezintă racla cu părți din Sfintele Moaște ale Sfântului Pantelimon, Sfântului Mucenic Mina și Sfântului Mercurie. SURSA FOTO.
ARHIVĂ: SĂRBĂTOARE: Credincioşii s-au rugat pentru sănătate de Izvorul Tămăduirii la Mănăstirea Pasărea
MUZEUL PIETREI: “Nebunia și dragostea” din Sângeru (județul Prahova) a poetului Lucian Avramescu
INSIDER: „“Bună seara, iubito, te aştept…”- Poetul şi ziaristul Lucian Avramescu creatorul celebrelor versuri, a adunat peste 1000 de sculpturi populare din zona Prahova-Buzău (crucile duble din Udreşti vechi de sute de ani, roţi de moară antice, coloane romane) şi a înfiinţat ”Muzeul Pietrei”. În plus discuţiile politice cu dânsul – de nepreţuit. Merită o vizită.” SURSA
Muzeul este organizat în fostul conac din piatră, vechi de peste o sută de ani din Sângeru, județul Prahova, și care a aparținut bunicului poetului. În săli spațioase există expoziții permanente sau sezoniere ale unor artiști plastici. Lucian Avramescu vrea să demonstreze că românii au nu doar o trecătoare civilizație a lemnului, ci și o durabilă și eternă civilizație a pietrei.
Intrarea este liberă și fotografiatul permis. Program de vizitare: marți – duminică 9-18. DETALII
VALEA RUDĂRIEI: Mori de apă, reale, funcționale într-o zonă neschimbată timp de 20 de secole
INSIDER: „Mori reale, funcţionale, ce aparțin unor ţărani autentici, aflate într-o zonă neschimbată timp de 20 de secole.
Valea Rudăriei județul Caraș Severin. Pe această vale au existat încă din secolul II DC, mori de apă, ce, potrivit muzeografilor erau foarte asemănătoare cu cele din prezent. Valea avea 55 de mori din care au ramas doar 22, doar câteva fiind funcționale. Deși ele fac parte dintr-un sit Unesco, totuși, aparțin familiilor din sat și sunt folosite încă la măcinat. Chiar dacă zona se află la 20 de km de „celebra” cascada Bigar, nu beneficiază de același aflux de turiști.” SURSA
PORTUL CULTURAL CETATE: Nu e ca la TV, nu e nici un taraf din Clejani, nici un miel la proțap, nici Dinescu în persoană!
INSIDER: “„Mircea, fă-te că găteşti!” – la restaurantul lu’ Dinescu: Între defuncta Academie Caţavencu şi nesăratul, dar piperatul “Plai cu Boi”, poetul pare să fi fost învins nu de socialismul oltenesc ci de capitalismul Mitic de capitală. Făcând echilibristică între mogulii vremii (Patriciu, Voiculescu, Vântu, Andronic, Burci), poetul pare că şi-a pierdut definiv busola şi neatârnarea în lupta cu răul absolut, aprofundând pentru mine sintagma “Să nu-ţi faci idoli din oameni în viaţă!”. Acum parcă înţeleg de ce a apărut acel “Lasă-i să fiarbă în suc propriu”, cu referire la manifestanţii rezist din 1990, aruncat neforţat în adunarea FSN încropită pe genunchi de veşnicul Iliescu. Și ceva despre restaurant: puțin a lipsit să rămân fermecat de loc, puțin a lipsit să plec înainte de a veni comanda. Nu e ca la TV, nu e nici un taraf din Clejani, nici un miel la proțap, doar 2-3 feluri de mâncare, rețete simple de țară gustoase și arătoase.
Atmosfera câmpenească cu bănci rustice de lemn și cu cele două femei ce îndeplinesc pe rând rolurile de bucătar, ospătar, picol, casier, patron. Totul pare în cădere, poate și datorită așezării, departe de un oraș mai progresist. Trebuie vizitat, experiența e unică. Cred că restaurantul se pretează cel mai bine firmelor ce vin să-și facă teambuilding-urile pe aici. Atunci e cu taraf de Clejani, ied la proțap și cu Dinescu în persoană. SURSA
Portul Cultural Cetate este un vechi port de export al grânelor, abandonat, restaurat și transformat de către poetul Mircea Dinescu, în port cultural în care se desfășoară o mulțime de activități mai mult sau mai puțin interesante, cu accentul pe sculptură, muzică, film, teatru, literatură și gastronomie. Dinescu și-a intitulat ironic domeniul „Înger Parc”, ca replică la proaspătul născutul, pe vremea aceea, proiect Dracula Parc, în ideea că „România n-a fost doar sediul dracului, ci o fi fost bântuită și de îngeri, măcar pe la margini”. (…) Înconjurat de păduri și mărginit de Dunăre, Portul este situat aproape de Calafat, lângă Maglavit, la 3 kilometri de localitatea Cetate, vecină cu Bulgaria și doar la câțiva kilometri de granița sârbească, unde cocoșii cântă în trei limbi – sârbă, bulgară și română. La fel oscilează și roamingul de pe mobil atunci când prinzi semnal. (…) Conacul boieresc al lui Dinescu poate acomoda 40-50 de oaspeți. DETALII
ARHIVĂ: LACRIMI LA CEAUN: Poezia trece prin stomac! *** FOTOREPORTAJ: Poet la ceaun sau mâncarea ca o poezie?
OLTENIȚA: “Muzeul Gumelnița din orașul unde nici un turist nu a ajuns vreodată”
INSIDER: „Are 6000 de ani și i se spune „Zeița de la Sultana”. Preț inestimabil, practic e simbolul unei lumi. Pe lângă ea stau și Perechea primordială, Statueta tesaliană, Cuplu zoomorf, etc. Toate în Muzeul Gumelnița din Oltenița – orașul unde nici un turist nu a ajuns vreodată.” SURSA
Cultura Gumelniţa a evoluat în a doua jumătate a mileniului al – V-lea î.C. în partea de sud a României și a fost cea mai avansată civilizaţie din Europa la acea vreme, purtătorii acestei culturi fiind într-un stadiu de dezvoltare socială şi economică, similară celor din civilizaţiile contemporane din Egipt şi Mesopotamia, considerate leagăne de civilizaţie ale omenirii. Program: Luni-vineri 08:00 – 16:00. Taxă de intrare: 2 lei (Adulți), 1 leu (copii, pensionari) DETALII
infoINSiDER.ro 