PRIMUL FLUX DE ŞTIRI TRIMISE DE CITITORI

PROTECŢIA CONSUMATORULUI

BONUS MALUS: Sfeclă roşie felii de la Darinne. Care angajat din UE îşi recunoaşte amprenta dentară?


Sfecla rosie cu Bonus Bonus Malus DarinneINSIDER: „Am găsit un cotor de măr într-un borcan de Sfeclă roşie felii de la Darinne. Probabil că cineva din fabrică mânca un măr când tocmai trecea şefu’ în inspecţie… Bine că nu mesteca ciungă!”


TÜV: Cât costă să-ţi cumperi un incendiu? Doar 14 lei. Produs contrafăcut sau tânjală nemţească?


Prelungitor Sen TaiSen Tai 2INSIDER: „Să nu confundăm marfa cu ambalajul! Că doar nu-i e greu chinezului să imprime inscripţiile alea nemţeşti ce atestă calitatea şi performanţa. Cum credeţi că va rezista prelungitorul ăla la 16 A cât scrie pe el, adică putere de 16Ax220V= 3520W, adică 3,52kW aşa cum am învăţat la fizică în liceu şi nu la facultate. Pentru această intensitate a curentului electric ar fi necesar un conductor de 2,5mmp şi nu de aproximativ 0,75mmp cât este în realitate. Prelungitoarele astea nu rezistă la consumatori mari, ci cel mult 100-200W. Ca să nu facă poc. Aşadar aviz amatorilor. Este ca la termenul de expirare a mărfurilor: poate fi scris şi rescris oricare!”

Sen Tai

Sen Tai 1Sen Tai 3

ARHIVĂ: REBUTURI: Magazinele TCM nu oferă garanţia calităţii. “Made in Germany” nu mai este suficient!


DANGA-LANGA: De ce ne înjură Fulga? …Vacă e ea!



TACI ŞI CUMPĂRĂ: Lista neagră a practicilor comerciale incorecte din România


Asociatia Nationala pentru Protectia Consumatorilor si Promovarea Programelor si Strategiilor din Romania – o9atitudine ! – InfoCons va prezinta care sunt aceste practici interzise:

1. A face afirmatia neintemeiata privind detinerea de marci de incredere si coduri; 2. Publicitatea capcana; 3. Comercianti care invita la cumpararea unui produs cu intentia de a promova ulterior un alt produs; 4. Utilizarea falsa a „ofertelor limitate”: „oferta speciala, valabila doar azi!”; 5. Servicii post-vânzare într-o altă limbă: de exemplu marketing în engleză, servicii post-vânzare în suedeză; 6. Publicitate pentru produsele care nu pot fi comercializate legal; 7. Prezenta drepturilor care sunt garantate de legislaţia comunitară consumatorilor de pretutindeni, ca o caracteristică nouă sau distinctivă a ofertei comerciantului; 8. Articole publicitare: „mesaje amestecate/subiective”; 9. Marketingul care utilizează frica consumatorilor faţă de riscurile privind siguranţa; 10. Folosirea momelilor pentru a înşela consumatorul; 11. Schemele piramidale; 12. Publicitate înşelătoare: „Sfârşitul contractului de închiriere! Lichidare de stocuri!”; 13. Creşterea şanselor de câştig: cum să câştigi la jocurile de noroc; 14. Afirmaţii neîntemeiate privind capacitatea curativă: „Trickium 24 vă ajută să slăbiţi”; 15. Informaţii false privind piaţa; 16. Premii: „Felicitări! Aţi câştigat un premiu!”; 17. Crearea falsei impresii de oferte gratuite: „ochelari de soare gratuiţi” sau „tonuri de apel gratuite pentru telefonul tău mobil”; 18. Formulare înşelătoare de comandă; 19. Comerciant profesionist deghizat în consumator; 20. Servicii post-vânzare: „garanţii valabile în toată Europa”; 21. Presiunea la vânzare: „Da, puteţi pleca imediat ce contractul este încheiat”; 22. Vânzarea agresivă la domiciliu: „Da, voi pleca imediat ce contractul este încheiat”; 23. Solicitarea plăţii daunelor: nimeni nu răspunde la telefon!; 24. Îndemnuri directe adresate copiilor: „Du-te şi cumpără cartea!”; 25. Lista neagră; 26. Presiunea emoţională; 27. Falsa câştigare de premii.


JUR PE ROŞU: Un director Apa Nova spune că bea apă zilnic de la robinet “fără nicio reţinere” (!?)


GREEN REPORT: “Apa de la robinet, cel putin in Bucuresti, este foarte buna pentru baut, contrar psihozei create in jurul apei furnizate de la operatori, a declarat pentru Green Report Adrian Stanciu, director de productie in cadrul Apa Nova. “Calitatea apei potabile in Bucuresti este foarte ridicata. In Romania s-a creat o psihoza in ceea ce priveste continutul apei de la robinet, in special a clorului. Trebuie mentionat ca niciun operator de apa nu are interesul de a injecta in apa reactivi mai mult decat este necesar, intrucat acestia au costuri ridicate. Reactivii cu care este tratata apa sunt dozati conform standardelor, dar niciodata nu se face exces, ar fi absurd”, a explicat reprezentantul companiei. Acesta a adaugat ca bea zilnic apa de la robinet “fara nicio retinere”. Desi tratarea apei este realizata in conformitate cu rigorile europene, calitatea acesteia este uneori strans legata de starea instalatiei de apa a imobilelor.” DETALII

B365.ro: Omul care are „pe semnătură” viata bucurestenilor Adrian Stanciu
ARHIVĂ:
ECOPOLIS: “Bucureştenii au apă potabilă, dar nu şi la robinet”. La sediul Apa Nova se bea apă plată?


PHARMA: Cum se calculează data de expirare a medicamentelor?


INSIDER: „Ce faceţi atunci când citiţi pe ambalajul unui medicament că data de expirarea a trecut de câteva luni bune? Cel mai comun reflex este să îl aruncăm şi să intrăm în prima farmacie pentru a cumpăra unul în termen de garanţie. Dar atunci când suntem departe de o farmacie, apare îngrijorarea – dacă medicamentul expirat este toxic?! Cum aflăm dacă mai sunt bune sau nu medicamentele expirate? În primul rând, data de expirare este influenţată de tipul de medicament (comprimate sau lichid), condiţiile în care este păstrat şi componentele active din medicament.

Cum calculează data de expirare firmele producătoare şi comisiile de aprobare a medicamentelor? În USA există Food and Drug Administration (FDA), în UE avem Autoritatea Europeana pentru Aprobarea Medicamentelor, iar în România – Agenţia Naţionala a Medicamentului. Înainte de a fi aprobate de forurile naţioanale şi internaţionale, fiecare nou medicament este testat conform specificaţiilor de producere şi testare. Specificaţiile includ limitele minime şi maxime ale substanţei active pentru fiecare doza (per fiola, per pastilă). Pe lângă această substanţă activă mai există, în compoziţia medicamentului, componentele de stabilizare pentru absorbţie în organism şi digestia substanţei active.


POFTA-N CUI: Pâinea, mai ieftină din septembrie. Naturală, cu multe E-uri sau cea identic naturală?


EVZ: „Un tur rapid printre rafturi duce la o concluzie: pâinea fără E-uri este în general mai scumpă. „Asta pentru că acei aditivi care conferă aspectul pufos şi care îl fac să dureze mai mult sunt înlocuiţi cu ingredientele de bază de o mai bună calitate. Concluzia este simplă: pâinea fără E-uri este mai calitativă decât cea cu E-uri”, a spus Mihaela Bilic, medic nutriţionist.” DETALII

GÂNDUL: „Preţul pâinii ar trebui să scadă echivalent, adică cu 15 puncte procentuale, spun producătorii. Astfel, o franzelă care acum costă un leu, din toamnă va fi 83 de bani, iar o pâine ambalată, feliată, care acum costă, în medie, 4 lei, va fi 3,3 lei. Calcul a fost făcut scăzând TVA-ul de 24% din preţul actual şi aplicându-l pe cel de 9%.” DETALII


ATENŢIE: Acrilamida, substanţă cancerigenă, peste limita admisă, în cafeaua instant Nescafe Gold


GÂNDUL: „Cafeaua instant decofeinizată Nescafe Gold conţine 997 micrograme de acrilamidă pe kilogram, iar cea cu cofeină conţine 913 micrograme de substanţă pe kilogram, ambele fiind comercializate în supermarketurile din România. Acrilamida este o substanţă care se găseşte în concentraţii foarte mici în cele mai multe dintre alimente gătite la temperaturi foarte mari, prăjite, coapte sau care sunt supuse congelării. În concentraţii mai mari, ea devine periculoasă pentru sănătatea organismului, cea mai frecventă afecţiune pe care o cauzează fiind cancerul, sub diversele sale forme. Prezenţa substanţei cancerigene în alimentele de larg consum este un lucru cunoscut de autorităţile pentru siguranţa alimentelor, iar acestea fac tot posibilul pentru a-I constrânge pe producători să scadă atât nivelul acrilamidei din hrană, cât şi pe cel al furanului, o altă substanţă cunoscută pentru efectele devastatoare.” DETALII „DAILY MAIL”


ECOPOLIS: „Bucureştenii au apă potabilă, dar nu şi la robinet”. La sediul Apa Nova se bea apă plată?


COMUNICAT: „Bucureştenii ar putea beneficia de accesul la cea mai ieftină sursă de apă potabilă, dar îi împiedică proasta calitate a apei şi dezinteresul autorităţilor şi al Apa Nova. Conform studiului „Calitatea apei în Bucureşti – Analiza gestionării resurselor de apă şi a impactului asupra calităţii vieţii” apa potabilă furnizată prin magistralele de distribuţie din Bucureşti îndeplineşte normele europene, însă la nivelul robinetului din locuinţele bucureştenilor apar anomalii ce pot avea efecte grave asupra sănătaţii oamenilor.

Potrivit testărilor lunare întreprinse de  Apa Nova Bucuresti (ANB) și Direcţia de Sănătate Publică a Municipiului Bucureşti (DSPMB), rareori se înregistrează încălcări ale standardelor de calitate în ceea ce priveşte apa potabilă pompată în magistralele de distribuţie. Din păcate calitatea apei pe magistralele de distribuție nu este același lucru cu calitatea apei de la robinet. O testare pilot, independentă, întreprinsă în august 2011 de Centrul pentru Poltici Durabile Ecopolis, a contrazis testările ANB şi DSPMB: astfel, din 10 probe efectuate în 8 apartamente diferite din cele 6 sectoare, 3 probe au prezentat anomalii, dintre care 2 au fost din acelaşi loc. Aceste anomalii – ce pot reprezenta un risc serios pentru sănătatea consumatorilor – se datorează fie stării țevilor din bloc, fie unor lucrări la rețea.

[…] Recomandăm ca autorităţile locale şi Apa Nova, care fac momentan exclusiv teste la puncte fixe, să aibă în vedere şi testarea aleatoare a calităţii apei, în special la robinetul consumatorilor.DETALII

ARHIVA: CONSUM: Cum arată un raport de analiză a apei potabile din Bucureşti? „Tu bei apă de la robinet?”


ILUZIONISM: Produsele la LIDL doar par mai ieftine. Preţul per kilogram, stabilit prin hocus-pocus!


INSIDER: „La sfârşit de săptămână, toată lumea se pregateşte de cumpărături pentru week-end. Colegii mi-au recomandat călduros să ocolesc preţurile de Carrefour şi să mă duc la Lidl. Aşa că m-am îndreptat către pomul lăudat – Lidl din zona Baicului. Per total, impresia bunicică – curăţel, muncitoresc, de cartier, preţuri ceva mai mici decât la celelalte supermarket-uri… Cum intru, o alee cu universul dulciurilor, puse strategic gândesc eu… Dacă preţurile sunt mai mici, conţinutul şi provenienţa, cam incerte – adică UE… Tot aşa şi la mezeluri, multe necunoscute. Nu risc!

Aleg produse de bază: ulei, zahăr, detergenţi. Aici nu ai cum sa dai greş. Mă îndrept spre carne. Hmmm, preţuri prea mici! Mă uit ca la picturi – mai întâi de aproape, apoi mai de departe şi mă dumiresc. O alta găselniţă-vrajă a comercianţilor. În mod obişnuit este trecut preţul per kg, dar la Lidl este altfel. Este trecut produsul, preţul şi, undeva mic, greutatea pachetului. Când 400, când 600, când 750 de grame… Hocus-pocus, domnule! Adică, în realitate, nu este nicio super-ofertă, ba poate din contră! La peşte, aceeaşi poveste.

Am fost şi în Italia la Lidl, dar italienii nu prea intrau, în afară de români, bulgari, ruşi… Italienii cumpără numai produse autohtone, chiar dacă sunt mai scumpe. Preţurile erau bune, iar cea mai mare parte din marfă era adusă din Germania. În concluzie, dacă vreţi să faceţi o mică economie, mergeţi la Lidl, dar deschideţi ochii mari, uitaţi-vă de mai multe ori la etichetele produselor şi alegeţi marfa cu atenţie. Oricum, au o bilă albă pentru organizare şi igienă, dar sunt încă la început!”