INSIDER 1: „Casa lui Creangă, din spate.
O casă prăpădită de lemn cu prispă (văduva lui Creangă în 1912, în stînga) devine vilă cu fundație de piatră și balcon închis (dreapta).
Nu mai există nimic din sărăcia și precaritatea frugală în care trăise Creangă.
Mă rog: la Iași nu există nici un fel de reglementări în ce privește conservarea patrimoniului arhitectural, turnăm beton peste.
N-a auzit nimeni de Legea nr. 422 din 18 iulie 2001 privind protejarea monumentelor istorice.
Au făcut amfiteatru în curte, au tăiat copacii.” SURSA

INSIDER 2: Să scriu? Bojdeuca lui Creangă – această butaforie de lux.

Mă tem că nu mai calc prin Iași dar nu am șanse să tac – trebuie zis. Uăi, îmi trec toate sudalmele moldovenești prin cap – Ghicaso.

1, 8 milioane euro pentru această butaforie?

Trei ipostaze – 2023, anii 60, început de sec XX. E o butaforie de lux? Ba mai mult – e un breloc electoral de lux pentru liberalii locali care au toate culorile banilor.

Poate totuși le faceți copiilor din Dallas acte să ajungă la școală – că ei încă sunt in epoca lui Creangă. Dacă nu știți vă ajut…

A propos: în Dallas găsiți bojdeuci autentice a la Creangă – care încă se dau cu var și pe jos se dă cu muruiala unde se mai pune balegă de cal…

Cum naiba să faci o butaforie de lux total împotriva a ceea ce era locul și Creangă? Modestia, căldura, tihna, sărăcia, discreția – era spiritul locului acela – cu poveste, umor și miros de balegă și borș. Spiritul locului a fost distrus.

A dispărut și toată verdeața aceea – aerul idilic.

Și poftim: noii moldoveni s-au boierit. Sper că a rămas bani și de mobilă Ikea.

A propos – intelighenția ieșeană, vă place? E tot ok așa? Hai că aduc o găleată de balegă când vin să muruim…

Revin cu un text mai aplicat… Of, sunt tare legat de Iași.

PS: se șoptește că pe bojdeucă sau dat doar vro 550.000 restul pe consolidare teren. Ieftinuț.” SURSA

INSIDER 3: „Ultimă oră: după ce a văzut rezultatul, Creangă s-a scoborît din cer și și-a șters cu mânuța lui numele de pe ușă!…” SURSA

N.R.: Cunoscută drept „Bojdeuca lui Ion Creangă” această casă din Valea Plângerii (mahalaua Țicău) trebuie să fi fost o casă cu nimic deosebită față celelalte din periferia Iașiului. Devine specială pentru că aici a locuit între 1872-1889 Ion Creangă și pentru că este prima casă memorială din România (1918).

Cel mai bine descrie Creangă locul într-o scrisoare către Titu Maiorescu in 1887: „De veţi avea răbdare, că bunătate întotdeauna aţi avut, veţi întreba, probabil, unde e bojdeuca mea. Vă voi răspunde respectuos: în Mahalaua Ţicău, ce-i mai zic şi Valea Plîngerei, strada Ţicăul de Sus, numărul 4… dacă se mai poate numi stradă o ulicioară dosnică, plină de noroi pînă la genunchi, cînd sînt ploi mari şi îndelungate, zise şi putrede, şi la secetă geme colbul pe dînsa. Iar bojdeuca de căsuţă în care locuiesc eu de vreo 18 ani este din vălătuci şi povîrnită spre cădere pe zi ce trece, de n-ar fi rezemată în vreo 24 de furci de stejar, şi acelea putrede.“

ARHIVĂ: HUMULEȘTI: „Când mă gândesc la locul naşterii mele, parcă-mi saltă şi acum inima de bucurie!”

INSIDER: „Cei doi stâlpi îndrăgostiți de pe banca din English Park au parte acum nu doar de balerinele dansatoare din arteziene, ci de o întreagă orchestră de stâlpi de iluminat. Astfel, întreg parcul, care a fost reabilitat anul trecut, devine o nouă atracție a Craiovei.” SURSA

ARHIVĂ: CRAIOVA ROMANTICA: Două felinare se pupăcesc non-stop pe o bancă în English Park

INSIDER: „⛪️ Catedrala romano-catolică este un locaș de cult impunător, plin de căldură, culoare și liniște. Dincolo de a fi un loc unde credincioșii își găsesc un moment aparte de intimitate, catedrala este un punct turistic și cultural central.

Ca obiectiv turistic, catedrala este mai mult decât atractivă. Chiar exteriorul de-o frumusețe simplă și izbitoare totodată te invită să treci pragul, să-ți rupi din timp să o admiri, să-i observi fiecare detaliu decorativ, să inspiri acest iz al păcii și al izolării. Interiorul catedralei găzduiește o atmosferă greu de găsit în alte locuri. Simți că se revarsă peste tine o pace interioară care există doar acolo, între acei pereți.

În absența slujbelor, tăcerea întâlnită este una departe de a fi apăsătoare – este o tăcere eliberatoare, care te face să simți în sfârșit că poate e bine să nu te mai gândești la nimic, să nu te mai conectezi cu altceva sau altcineva decât cu persoana ta și starea ta de bine. Acestei atmosfere i se alătură o paletă încântătoare de culori, care întărește ideea unui loc care întâlnește sublimul.

Din punct de vedere cultural, catedrala romano-catolică nu de puține ori găzduiește evenimente relevante, al căror raport cu religia nu face totdeauna miza actului în cauză. Spre exemplu, încă din 2020, concertul de deschidere al fiecărei ediții de Classix Festival s-a desfășurat în catedrală, cu intrare liberă. Loc ideal, ce-i drept, întrucât spațiul imens conferă o acustică deosebită care scoate în evidență excelența prestațiilor muzicale. Text: Nicoleta Feraru 📷: Ștefan Prepeliță” SURSA

N.R: Catedrala „Sfânta Fecioară Maria, Regină” din laşi este o biserică romano-catolică construită în perioada 1992-2005 în municipiul laşi, cu rolul de a servi drept catedrală episcopală. Ea se află situată pe Bd. Ștefan cel Mare nr. 26. Având în vedere că vechea catedrală episcopală din laşi devenise neîncăpătoare, Episcopia Romano-Catolică de lași a dorit să construiască o catedrală nouă mai mare, unde să poată participa mai multă lume la liturghiile religioase. Până în decembrie 1989 acest deziderat nu s-a putut realiza din cauza opoziției regimului comunist faţă de biserică.

Catedrala Sfânta Maria Regină din laşi are o formă circulară, cu 24 de ogive și cu o cruce înaltă de 10 m în vârf, în partea centrală a cupolei. Dimensiunile sale sunt următoarele:

• diametrul exterior – 38 m; diametrul cupolei centrale – 24 m

• înălțimea interioară până sub cupolă – 16 m; înălțimea până la baza crucii – 26 m; înălţimea până la vârful crucii – 36 m

După construirea catedralei, a fost reamenajată curtea interioară a Episcopiei. S-a amenajat intrarea dinspre Str. Colonel Langa, curtea fiind împrejmuită de un gard din metal sau din piatră; a fost amenajat un spațiu verde central de forma unui peşte, restul spațiului fiind din beton amprentat sau din pavele.

Catedrala are o cupolă de tip calotă, cu 24 de ferestre de tip ogival, ce se sprijină pe patru stâlpi. Biserica are vitralii aşezate pe trei registre reprezentând teme legate de creație, alianţă, sacramente, misterele Rozariului.

Intrarea în lăcaşul de cult se face prin partea de est, dar mai există și o intrare secundară în partea de vest. În ambele părți ale intrării, se află săli „Mama şi copilul”. În interior, biserica are un spațiu central înconjurat de un hol semicircular. În spațiul central de la parter sunt dispuse 76 de bănci şi patru confesionale din stejar, un baptisteriu pe partea dreaptă, la mijloc, și un tabernacol pe stânga, la mijloc. Pe balustrada balconului semircular de la etaj sunt amplasate mozaicuri cu cele 15 opriri ale Căii Sfintei Cruci.

Pe peretele altarului se află o icoană din mozaic care o reprezintă pe Sfânta Fecioară Maria, Regină, încadrată de câte două mozaicuri care reprezintă scene din viaţa Sfintei Fecioare Maria. La baza mozaicului central se află tabernacolul principal. De o parte și de alta a altarului sunt dispuse pupitre de unde se citesc lecturile din Evanghelie.

La etaj se află balcoane pe întreg conturul, mai puţin pe conturul altarului. În fața altarului se află o orgă clasică (adusă din Germania (Rietberg)), cu trei manuale, un pedalier, 3.882 de tuburi şi 43 de registre. Biserica are i un demisol, folosit ca sală de conferinţe; câteva săli de cateheză şi grupuri sanitare pe contur, în partea de sus a demisolului. DETALII

ARHIVĂ: ORȘOVA: Lenin, John Lennon, Nadia Comăneci, Florin Piersic și Ana Szeles pe „Drumul Crucii” în Biserica Romano-Catolică OXXO CIOFLICENI, ILFOV: „Regina Carmelului”, Mănăstirea Părinților Carmelitani Desculți vitralii inedite, mozaicuri și basoreliefuri impresionante. Un muzeu fără custode! OXXO CĂPLENI, JUDEȚUL SATU MARE: La subsolul Mănăstirii Franciscane Sf. Anton, în cripta Karolyi sunt 36 de sarcofage cu membrii aceleiași familii nobile. Primul din 1653, ultimul din 2010! OXXO BUCUREȘTI: Catedrala „Sfântul Vasile cel Mare”, cea mai mică catedrală din lume are 110 metri pătrați și a fost construită acum 100 de ani

INSIDER: „Pană pe 7 ianuarie 2024, vizitatorii ParkLake pot vizita Muzeul Figurilor de Ceară şi pot surprinde instantanee alături de legendele din lumea sportului. Pasionații de fotbal vor descoperi figurile de ceară aparținând unor personalități precum Lionel Messi, Ronaldo sau Gheorghe Hagi. Pentru amatorii de tenis întâlnirea cu Ilie Năstase, Ion Ţiriac sau Simona Halep va aduce o experiență inedită și ocazia unei fotografii unice. Și pe cei care preferă boxul îi așteaptă o surpriză – aceștia se pot fotografia cu Anthony Joshua.

Iubitorii de muzică se pot bucura de artiştii lor preferați, precum Michael Jackson, Beyonce, Justin Bieber, Ariana Grande, Luciano Pavarotti, Adele, Mick Jagger, Smiley sau Inna. Cinefilii sunt și ei aşteptați în ParkLake pentru a se întâlni cu Leonardo DiCaprio, Mr. Bean, Jim Carrey, Al Pacino, Robert De Niro, Sean Connery, Anthony Hopkins sau chiar Daniel Craig – Agentul 007.

De la redarea expresiilor faciale, până la detalii complicate, cele 30 de replici au avut ca inspirație cele mai faimoase personalități naționale și mondiale.

Realizate cu deosebită atenție și precizie de artişti din Bulgaria, fiecare figură de ceară a necesitat șase luni pentru realizarea sa în cel mai mic detaliu care să se apropie de original.

Situată la etajul 1 (lângă scările rulante din spatele magazinului Lego, vizavi de H&M) din ParkLake Shopping Center, expoziția urmează să fie deschisă pe tot parcursul programului de funcționare al centrului comercial.

Biletele pot fi achiziționate din zona evenimentului, iar prețul este de 30 de lei pentru adulți și 20 lei pentru elevi, studenţi şi pensionari. Pentru copiii cu vârsta de până la 6 ani, intrarea este gratuită.”

Adresa: Str. Liviu Rebreanu 4, Bucureşti, sector 3

ARHIVĂ: SPANIA: Pe cine găsim la Muzeul de Ceară din Madrid? OXXO CLUJ-NAPOCA: Selfie-uri cu personalități, persoane și personaje celebre de ceară