Sunetul mării

INSIDER: „A șaptea ediție Art Safari își așteaptă până pe 20 Septembrie iubitorii de frumos pasionați la Victoria Tower, Calea Victoriei nr.15 sau inițiați ad-hoc la mall AFI Cotroceni.

În prima locație poate fi admirată cea mai mare expoziție dedicată pictorului Sabin Bălașa – Pavilionul Albastru, cea mai mare expoziție dedicată lui Gheorghe Petrașcu – „Despre farmecul

realității”, o amplă expunere_a unora dintre cei mai importanți artiști contemporani la Pavilionul Central ” Școala de la București. Tradiție , amor , tradare” și expoziția „The Art of Behaving Badly” semnată de Guerilla Girls. Anul acesta Israelul este țara invitată și este reprezentată de Gili Avissar, a cărui creație domină sala imensă de la intrare.

Pavilionul Albastru m-a lăsat fără aer. De câteva ori am simțit nevoia să îmi dau masca – albastră! 🙂 – jos să pot avea toate simțurile libere și să adulmec seninul. La ieșire ochii mei deveniseră cu siguranță de culoarea mării de atâta bucurie albastră!

Program vizitare luni-vineri 12-21, sâmbătă-duminică 10-21, Night Tours.” DETALII

Vecină_cu_elementele metaforei, poeziei și fabulosului, arta lui Sabin Bălașa este străbătută de mituri în care omul și Universul au o legătură puternică, acesta din urmă înfățișând o realitate infinită, impenetrabilă și dominatoare. Temele creației sale își vor găsi resursele în legendele, ori istoria poporului român, iar alteori vor fi inspirate de mituri și simboluri umane generale, precum și de probleme ideatice și sociale contemporane.

Albastrul,_un_ultramarin uniform, omogen și clar, este culoarea dominantă din lucrările lui Sabin Bălașa. „Albastrul este pentru mine lumina cea mai îndepărtată, care îmi dă sentimentul eternității (…) ne reprezintă pe noi, oamenii.”

Expoziția ia forma unui fir narativ de basm numit simplu – albastru – explorând miturile, legendele, folclorul autohton din creațiile pictorului, precum un ritual inițiatic care ne invită să ne accesăm „ochiul interior” și să ne conectăm la Cosmos.

În_centrul_lucrărilor lui Sabin Bălașa de află Omul, acel om ideal care și-a înțeles originea divină și rolul de co-creator. Din acest punct de vedere Sabin Bălașa nu se dezice de figurativ, dimpotrivă îl consideră o permanență istorică.

Personajele sale, umane sau animale, vin dintr-un trecut îndepărtat, ancestral și trăiesc în fiecare dintre noi prin arhetipurile feminine și masculine pe care le manifestăm. Aparent fantastice și rod al unei imaginații bogate, lucrările sale dialoghează, de fapt, cu marile teme ale prezentului, ale societății contemporane aflate într-o criză profundă de identitate istorică.

Algoritmul cotidian ne îndepărtează tot mai mult de originea noastră astrală, de nivelul de conștiință profund. Lucrările sale sunt despre cunoaștere, despre masacrele și genocidurile din zonele de conflict, despre manipularea maselor și guvernarea prin tiranie și opresiune. Pământul, Comete, Pace, Eminescu (Luceafărul Hyperion), Războinici, Sunetul mării, Tinerețe sunt doar câteva dintre lucrările al căror subtext este mai profund și mai actual ca niciodată. Tinerețea este lanțul armoniei și al continuității creației.

Personajului sale sunt mereu viguroase, pline de viață, senzuale și energice, mereu surprinse într-un zbor cosmic, ritual inițiatic. Personajele sale feminine pot fi considerate Mame, Zeițe, Muze, susținând „Armonia luminii” . Nevertebrate, plutind, tinere și senzuale, ele vin dinte-o memorie arhetipală, a unei lumi demult populată de aceste ființe fără cusur. Nuditatea este eliberată de cătușele și stigmatizarea contemporană și este privită din punct de vedere originar, natural. Privitorul este invitat sa reflecteze asupra reproducerilor celor doua fresce din cadrul Academiei de Științe Economice din București, mai greu accesibile publicului larg. Așa cum călătorul nu trebuie să rateze Sala Pașilo Pierduți din cadrul Universității din Iași, un ocean de albastru întins pe 300 mp și realizat de-a lungul a mai bine de 10 ani de lucru.

Filmele_reiau aceleași idei ca materialele picturale, oferind în plus libertatea mișcării, a gesturilor dinamice. Peliculele absorb privitorul , îl copleșesc: în 2 minute cotidiene se desfășoară milenii de fabulos și cunoaștere. Pictor, muralist, ilustrator, pictor de film de animație, poet, eseist, Sabin Bălașa este tipul artistului care și-a îmbrățișat pe deplin rolul de Creator terestru, asumându-și totodată și un rol social prin arta sa. Deopotrivă blamat și iubit, la zeci de ani de la crearea principalelor sale capodopere, Sabin Bălașa continuă să exercite o atenție și o fascinație îndelungă asupra iubitorului de artă. Aparent oamenii au uitat de puterea culorilor, astfel că poate ar fi indicat să ne bucurăm zilnic de imensa paletă de culori a naturii și să contemplăm asupra inefabilului din albastrul cosmic. (Curator: Ioana Spiridon)

Teleportare

ARHIVĂ: SATELIT ART SAFARI 2020: Acces gratuit la artă între două reprize de cumpărături la mall Afi Cotroceni

INSIDER: „Muzeul Parfumului” – varianta rezumat, așteaptă până pe 20 Septembrie sâ fie remarcat de cumpărătorii din Sun Plaza, parter, la ieșirea din Cora. Deși masca anti-COVID nu ne ajută „să ne orientăm după miros”, totuși putem visa la vremuri parfumate. Sunt expuse piese de rezistență ale colecției.

Cea mai veche sticlă de parfum expusă are aproape 200 de ani: Lubin – eau de toilette, din 1825. Originală. Parfumul a rămas intact în sticla lui mare de farmacie pentru că proprietarul inițial nu a putut să o deschidă. Nici măcar Gilles Lubin, actualul șef al mărcii franceze nu văzuse acest parfum până la vizita sa în România. Asta poate pentru că acum o sută de ani, România era a doua piață producătoare din Europa, după, bineînțeles, Franța. Era perioada strălucitoare interbelică în care Bucureștiul era Micul Paris, iar mărcile de parfumuri aveau fabrici aici; Coty, Guerlain, Lubin.

Însăși Regina Maria a României a fost promoter al brandului Houbigant. De altfel, parfumul preferat al reginei, „Mon Budoir”, a fost retras de producător în 1938, la moartea acesteia, în semn de respect îndoliat față de „cea mai frumoasă regină a Europei”. Anul trecut „Mon Budoir” a fost reprodus la 100 de ani de la lansarea sa oficială.

Casa Rancé, dinastie ajunsă astăzi la a opta generație de parfumieri se mândrește cu „Le Vainqueur”, parfumul pe care îl purta Napoleon Bonaparte. Rețeta „Învingătorului” este produsă și astăzi, fără abateri.

Există și un spațiu dedicat produselor românești, pentru cei care își amintesc, de acum zeci de ani branduri ca Bob, Eva, Adam, Miraj. Recipiente și sticluțe nelipsite din băile românilor din anii ’70, ’80.

În Muzeul Parfumului din București, Val Iacob a expus câteva sute de sticluțe, dar acasă are peste 20.000 de obiecte legate de trecutul și prezentul parfumului. Exponate rare, precum sticle de cristal Baccarat vechi de o sută de ani sau parfumuri din secolul al XIX-lea. Piese cu valoare istorică, inclusiv parfumuri îndrăgite de Regina Maria (Mon Boudoir de la Houbigant) sau recipiente folosite de personalități internaționale.

„Am pornit de la ideea că nimeni nu scapă de întâlnirea cu mirosurile din jur” – spune proprietarul parfumeriei de lux care găzduiește muzeul. Muzeul Parfumului se găsește în incinta parfumeriei de nişă Beautik Haute Parfumerie, din complexul Mario Plaza, Calea Dorobanți 172. Intrarea liberă, iar accesul se face de obicei în programul magazinului. Program: luni-sâmbătă 10-21, duminică 10-14.

ARHIVĂ:OSLO: „Småflaskemuseet”? Adică, Muzeul celor 53.000 de sticluţe în miniatură!