PRIMUL FLUX DE ŞTIRI TRIMISE DE CITITORI

Ultimele

AGENȚIE FANTOMĂ: Caută și găsește pe stradă în Craiova și peste tot în România viitoare celebrități pe care le va umple de bani


INSIDER 1: „Cunoaște cineva „agenția de publicitate” ce are sediul o cămăruță vizavi de Mercur și care agață pe stradă diverși cu promisiunea unor ședințe foto că reclama pentru produse? Am avut un dialog cu o doamna ce părea genul pedagogă de cămin comunist. Eram cu fetița la plimbare și ne-a propus următorul proiect năucitor: să venim cu bebe la activitățile organizate de ei și acolo va primi haine sau jucării pe care ulterior le poate păstra și pe care trebuie să le folosească în cadrul acelor întâlniri pentru a fi fotografiată cu ele ca reclamă la produsele respective. Ba mai mult, vom fi plătiți cu …. 80-100 euro/ședința. Pozele nu sunt folosite în reclame online (pentru că doamna e comunistă, v-am zis, la ea e „de la ei”), ci se scoate o revistă care nu se vinde, nu se distribuie (!), ci se dă părinților. Zic: păi și ce fel de reclamă e asta? La care ea: Funcționează foarte bine. Dacă vă întreabă cineva de unde aveți hăinuțele sau jucăriile din poze, o să spuneți brandul. Singura condiție era să plătesc o garanție de 150 de lei care mi se va returna la prima ședință foto. Mi-a arătat un contract pe care am cerut voie să îl pozez – n-am reținut numele agenției și voiam să caut ulterior informații – și care mi-a fost repede retras din fața, spunându-mi-se pe ton ușor ofensat că „eu am azi nevoie de 3 copii și atât”, adică „accepta acum sau niciodată”. Înțeleg de la cineva că înșelătoria funcționează de câțiva ani buni și mă întreb de ce nu o întreabă nimeni pe dna pedagogă cu ce se ocupă în buricul târgului.”

INSIDER 2: „Se practică de mulți ani metoda și nu doar în Craiova. Am fost „agățați” așa, că să facem poze copiilor noștri, in 2011, la Eforie Nord. La fel că și dumneavoastră am plecat înainte să plătim „garanția” sau „fotograful”, „developatul”etc., depinde de imaginația escrocilor.”

INSIDER 3: ‘Acum mulți ani, agățau pe Unirii, la Mercur și făceau poze la magazinul de vis-a-vis ,la etaj. Poze nu am văzut, dar ne-au tapat de 80 lei/copil.”

INSIDER 3: „E mult mai veche!!!de prin anii 2000!!! așa că….am pățit-o la mare!!chiar și în Craiova …erai foarte mândru că părinte și chiar credeai că odrasla ta e “cea mai cea”…dar dacă zăboveai puțin observai că ei acostau cam tot ce trecea pe stradă, nu conta vârsta copilului…și da,la fel solicitau “totul confidențial”, vezi Doamne să nu spui nimic, fără contract citit acasă!!!..și era și o taxa scumpi încă pe vremea aia!! ceea ce mi-a dat de gândit !!!”

INSIDER 4: „E de vreo 15 ani vrăjeală asta …. aveam o vecină care trebuia sa o ducă pe cea mică la astfel de “ promovări “ și după ce au golit-o de bani s-a închis firma. Aveau un fotograf care le făcea câteva poze dacă vedeau că părinții plătesc, după … dispăreau”

INSIDER 5: „Practica e foarte veche. În toate orașele din România se practica… eu am fost acostată în Timișoara. Sunt niște hoți… mi s a părut dubios atunci și când m-am interesat chiar era o mare păcăleală” SURSA

N.R.: Escrocheria este veche semnalată de presa locală de mulți ani. DETALII

ARHIVĂ: ESCROCHERIA APEX: Mesaje cu suprataxare inversă ascunse pe factură și protejate de DIGI/RDS? *** ESCROCHERIE: „Colecţionar german cumpăr maşini de cusut. …Şi nimeni nu mă prinde!” *** ESCROCI: „I-am dat 100 de lei şi ne rugam să aibă dreptate şi să nu fie ţeapă. Am apucat să-i facem poză!”

GURA DOBROGEI, CONSTANȚA: Berzele își fac cuib cu ceea ce găsesc – gunoaie și deșeuri


INSIDER: „Atunci când berzele își fac cuib cu ceea ce găsesc… Așa arată mai nou un cuib de barză. În viața mea n-am văzut așa ceva! Cuibul este în Cogealac, sat Gura Dobrogei, județul Constanța.” SURSA

ARHIVĂ: PET-UL & FAUNA: De ce să gândim dincolo de burțile noastre? *** CABANA CHEIA: ”Peștii mor în mizeria deversată in rău. Am sunat Garda de Mediu și au zis să le trimit un mail”

CLUJ-NAPOCA: Un bilet de autobuz costă 20 de genuflexiuni


INSIDER: „Biletul de sănătate” prin care, la 20 genuflexiuni executate un roboțel emite 1 tichet, valabil pentru transportul în comun (urban).
De la 1 octombrie au fost emise 13.500 bilete la stația sportivă smart amplasată pe str. Memorandumului din Cluj-Napoca.” DETALII

ARHIVĂ: AER ÎN RATE LA IAȘI: Plante conectate la Internet pentru creșterea calității aerului?! *** BERCENI: Bănci Smart pentru funduri Smart cu telefoane Smart și conversații Smart

BIBLIOTECA NATIONALĂ A ROMÂNIEI: „Was Jetzt? Și, mai departe?” – artistul sacralizează într-o fotografie instantanee imaginea vizitatorului


INSIDER: „Până pe 28 octombrie 2020, se poate explora la Biblioteca Naţională a României (Bd.Unirii nr.22, București sector 3) laboratorul artistic „WAS JETZT? Și, mai departe?”

Teme complexe, privite de artişti din perspectiva transformării: spațiul, individul și identitatea colectivă, relația individului cu universul cotidian, cu Celălalt, limbajul și fonetica limbii, percepția asupra propriei existențe și asupra mediului.

WAS JETZT? What’s next? Et après? Şi mai departe? este un proiect expoziţional pluridisciplinar, construit pe principiul interculturalităţii. Lucrările realizate de 17 artişti plastici din România, Belgia şi Franţa – pictură, sculptură, instalaţii, fotografie, instalaţii video şi audio, performance, editare de carte – invită vizitatorul la propria interogaţie, depăşind astfel cadrul expoziţiei.

Artiştii_WAS_JETZT?: Elena Albu, Andrei Bîrsan, Raluca Băjenaru, Gabriel Brojboiu, Cătălina Coşoiu, Adrian Dică, Pierrick Debeaussart, JolieJulien, Daniel Alexandru Florea, Emmanuel Guise, Sophie Monroy, Laura Niculescu, Céline Prestavoine, Răzvan Augustin Radu, Ile Ştefi, Adriana Untilov, Pierre Van Hulle.

Ultimul dintre aceștia prin „eikona” reia o compoziție grafică anterioară ” Piuneze”, în care piunezele se reprezintă la scara x 50, artistul propune privitorului o confruntare cu aspectul iconic al lucrării. Cu ajutorul unui polaroid artistul sacralizează într-o fotografie instantanee imaginea vizitatorului, ce primește aureola aurie a lucrării.
Invitat special : MARe/Muzeul de Arta Recentă. Intrarea liberă. Program: Luni – vineri: 08:00-20:00; Sâmbătă: 09:00-18:00.” DETALII

(PRE)SELECȚIE NATURALĂ: DSP Cluj testează fizic și psihic rezistența medicilor rezidenți.


INSIDER: „Nu pot să tac, trebuie să mă plâng undeva, cuiva, de ce se întâmplă pentru că e fantastic și scandalos. Cu exod de medici, cu sistem medical în pragul crizei, parcă nu ne vor, parcă n-ar avea nevoie de medici tineri cu putere de muncă…
Cum are grija Ministerul Sănătății/DSP-ul de noi? Cam așa:

Anul acesta, au mărit cu 25% taxa de concurs de la 400 la 500 de lei, fără să anunțe în prealabil. FASMR i-a întrebat de ce și ni s-a zis că „e nevoie, în contextul epidemiologic actual”. Am înghițit în sec sti am mers mai departe. Noroc că aia se poate plăti online (deși umblă vorba prin bătrâni că mai bine o plătim la Poștă clasic, că-i mai sigur așa…).
Apoi, pentru dosarul de înscriere ai nevoie în primul rând de certificat medical, pentru care mergi la centrul desemnat (1) – unul singur pe Cluj, unde stai cu orele, ești trimis din ușă în ușă, te imbulzesti cu alti pacienti (ca nu erau pregătiți pentru noi, n-au fost anunțați în prealabil, zici că-i primul an când se organizează rezidențiatul). UN SINGUR CENTRU desemnat pentru SUTE de studenți. Un centru care azi ne-a anunțat că nu ne mai primește, să ne organizăm noi pe zile și să venim pe rând. Dupa ce au refuzat să accepte programări e! Apoi trebuie să le duci și adeverință de la medicul de familie obținută în prealabil (2) și timbru fiscal (3). Deci 3 drumuri până acum şi 3 taxe.
În dosar mai pui copia adeverinței înlocuitoare de diplomă (al 4lea drum) care mai trebuie și legalizată (drumul nr. 5).
Toate actele trebuie yin dosar plic (ca pe vremuri) trimise prin Poștă/curier (al 6lea drum).
Și toate astea în doar 12 zile de înscrieri și cu 5 taxe.
Se specifică în metododologia publicată de Minister că s-ar putea duce și copii simple (să evitam drumul în plus la notar) cu depunerea personală a dosarului, dar DSP-ul din CLUJ a decis el asa singurel să sară peste Metodologie, ca ei nu vor sa se expună… așa că nu primesc studenții personal, doar dosarele prin Poștă/curier (chiar și din Cluj in Cluj), pentru că (citez pe o „doamnă” de la DSP): „nu-i o avere să trimiteți prin curier că oricum n-aveti nimic altceva de facut, e greșeala ministerului, noi nu vrem să ne expunem”.
Și în concluzie, dupa 6 drumuri de facut, stat la cozi și în aglomerații, NIMIC DIGITALIZAT doar cu taxe mai mari și totul publicat pe ultima suta de metri, mesajul Ministerului este „Să nu vă expuneți niciunui risc în aceasta perioadă […]. Dacă un candidat este pozitiv la momentul susținerii examenului, acesta riscă să nu fie acceptat în locația de examen.”
Menționez că nu au publicat o alternativă de susținere a examenului pentru cei bolnavi la data respectivă.

Și asta e doar începutul, primul contact cu „sistemul”. Brace yourselves.” SURSA

N.R.: pe site-ul DSP Cluj scrie că pentru examenul de rezidențiat din 15 noiembrie, candidații pot obține certificatul medical tip A5 doar eliberat de Ambulatoriul Integrat al Spitalului Clinic de Boli Infecțioase de pe Calea Moților.

ARHIVĂ: MAGNA CUM LAUDE: Primul rezident de chirurgie plastică și reconstructivă „produs original de Brașov” șomer fără drepturi. La Ministerul Sănătății “work in progress” de două luni să elibereze diploma de medic specialist! *** CRAIOVA: La Spitalul Județean de Urgență nu se mai asigură masa medicilor rezidenți în timpul gărzilor! *** CÂNTĂ, CUZINO: „Pandemii ce-apar în lume / Salvăm vieţi, muncim pe bune / Cantacuzino cu vechi renume” *** UŞA CORTULUI: „Toţi medicii rezidenţi au fost martori la această mizerie, din păcate NE ESTE PREA FRICĂ pentru a vorbi public!”

DGASPC: „Un copil are nevoie de oameni, nu de mașina birocratică oarbă, care se hrănește din banii pe care statul îi alocă pentru copiii orfani!”


INSIDER: „De ce copiii abandonați sunt abuzați de sistemul de protecție? De ce administrația birocratică poate fi criminală pentru ei? Vă dau un exemplu.

A ajuns în atenția mea un caz de neglijență crasă și abuz din partea unei DGASPC dintr-un județ foarte dezvoltat din țară, prin care unei asistente maternale i-au fost luați copiii pe care îi îngrijea ca ce avea mai scump pe lume.

Doamna A., o asistentă maternală exemplară și un om extraordinar, și-a dedicat viața creșterii copiilor din centrele de plasament. Timp de foarte mulți ani a luat acasă sub îngrijirea ei și a crescut rând pe rând 7 copii din sistemul de protecție. Mulți cu probleme de sănătate grave și costisitoare pe care i-ai putea încadra în categoria „greu adoptabili”. Ultimele două fete pe care le-a crescut au în prezent 18, respectiv 8 ani. Ambele i-au fost luate abuziv de către DGASPC Brașov.

Fata cea mare, M., a intrat în îngrijirea ei din 2003. După rezolvarea mai multor probleme de sănătate, ea era pe punctul de a fi adoptată de o familie din Italia în 2004. Nu s-a întâmplat, statul român a interzis atunci adopțiile din străinătate. Așa că doamna A. a crescut-o ca și cum ar fi propria ei fiică. A avut grijă să meargă la grădiniță, la școală și, mai târziu, să intre la liceu. Lucrurile au mers bine până în septembrie 2019, când, fără un motiv justificat, DGASPC a luat-o înapoi în ciuda protestelor doamnei A.

A fost preluată într-un centru care numai pentru protecția copiilor nu pare a fi destinat. Imaginați-vă că nici măcar nu i-au plătit abonamentul de autobuz pentru a merge la școală pentru că au uitat să o includă în nu știu ce tabel. Tot doamna A. a venit și i-a plătit ea abonamentul. Greșeală mare, probabil, fiindcă fetei i s-a spus să nu mai ia contact cu doamna A. Mai târziu a trebuit să fie internată de urgență la un spital de copii. Tot doamna A. a trebuit să se îngrijească de starea ei pentru că nimeni din centru nici măcar nu a călcat prin acel spital. La 18 ani, a fost dată afară din centru, deși era înscrisă la liceu. Unde credeți că s-a refugiat fata, care nu avea pe nimeni. În casa doamnei A., care veghează asupra ei ca să-și continue studiile!

Cealaltă fetiță, S., preluată de doamna A. la numai o lună de la naștere avea probleme mult mai grave. Întărirea lichidului din cohlee a dus la deficiențe grave de auz, S. fiind mare parte din pruncie aproape surdă. După multe investigații și controale, drumuri la spitale de copii din București și Târgu-Mureș, după implanturi în ureche, toate făcute prin grija și cu vegherea neîncetată a doamnei A., fetița S. putea din nou să audă și să comunice. Nu înainte de a-i fi procurat serviciile celor mai buni logopezi și terapeuți, asigurat regimuri alimentare stricte, pe care abia și le putea permite.

Tot acest progres însă ar putea fi acum dat înapoi. În aceeași zi din septembrie 2019, ambele fete i-au fost luate de DGASPC doamnei A.. În locul unui mediu familiar și iubitor, S. a fost mutată într-un mediu străin, un centru de copii cu probleme neuropsihice deloc potrivit pentru dezvoltarea ei, în care se află mulți copii și puțini educatori. Poate crede cineva că acest mediu plin de îngrijitori străini poate înlocui casa iubitoare din care a fost luată? Fetița a slăbit mult în ultimele luni și se retrage din ce în ce maimult în tăcerea ei.

„Vina” doamnei A. este că se apropie de vârsta pensionării. La cei 62 de ani ai săi, doamna A. a îndeplinit toate formalitățile, a depus cerere de a-i fi prelungită îngrijirea fetelor cel puțin până la 65 de ani, a mers în audiențe la directorii instituțiilor, dar fără rost. Ce motiv pot avea acești angajați DGASPC de a face tot ce le stă în putință pentru a îndepărta un copil de 8 ani de îngrijirea și dragostea pe care această femeie vrea să i-o ofere, nu pot înțelege.

Am trimis o interpelare către ministrul Muncii, Violeta Alexandru, și președintei ANDPDCA, Mădălina Tuzla, la scurt timp după ce am aflat povestea doamnei A. Am cerut să fiu informat despre situația S. și am stăruit pentru rezolvarea acestei erori teribile din partea DGASPC. Este tragic cum o birocrație inumană poate strivi cu atâta indiferență fericirea unor copii atât de vulnerabili.

Am speranța că greșeala va fi reparată, iar S. se va putea întoarce la sânul unei familii iubitoare. Fiindcă un copil nu e o valiză, să-l pui într-un dulap până la 18 ani, după care să-l scoți în stradă. Un copil are nevoie de dragoste și de îngrijire. Un copil are nevoie de oameni, nu de mașina birocratică oarbă, care se hrănește din banii pe care statul îi alocă pentru copiii orfani! Credit foto canva” SURSA

MASA TĂCERII: „Nu doar partidele, ci și oamenii de rând își bat joc de Brâncuși, la Târgu Jiu, fie și numai prin ignoranța lor.”


INSIDER: „Așa își promovează afacerea un tânăr antreprenor din Târgu Jiu.

La început a fost ideea, apoi un grafician a pus-o ”în operă”, întreprinzătorul a plătit bani la facebook și a targhetat reclama pe viitorii lui clienți.

Deci și-a dat mâna multă lume ca să apară treaba asta pe facebook.

Fiind implicați mai mulți în demersul acesta publicitar, au fost, implicit, si mai multe sanse ca el să se oprească. Adică să existe cel puțin unul, în echipa, să le spună că așa ceva nu se face, și că-s idioți. Dar, nu. Au fost toți la fel și s-au confirmat unii pe alții.

Cam așa se-ntâmplă la Târgu Jiu, fiindcă, în mare, cam ăștia suntem cei care am mai rămas aici: mulți proști, mulți ratați, mulți blazați, mulți puturoși, mulți autosuficienți care n-ar mișca un deget ca să-ndrepte un milimetru din dezastrul din jur, mulți dezosați, mulți vânduți, câțiva deștepți care fac bani din prostia celorlalți și câțiva nebuni care se chinuie să trezească Târgul Jiul și să-l urce pe hartă.

Prin reclama asta, niște proști comunică cu alți proști, cu mulți-mulți proști, încercând să le vândă ceva.

Proștilor, reclama li se pare haioasă.

Pe ceilalți, pe extrem de puțini, îi oripilează.

La Targu Jiu sunt multe – multe instituții bugetare care ”se ocupă” de Brâncuși.

Nici una, prin nici unul dintre sutele lor de angajați plătiți din bani publici, n-a reacționat la porcăria asta.

Nici macar domnul primar PNL Marcel Romanescu, care e profesor universitar, la bază, la Universitatea … Brâncuși.

Nici macar țoapa penelistă Denisa Suta, care conduce Muzeul National … Brâncuși, singurul de pe TERRA fara niciun obiect in patrimoniu, dar, totuși, Muzeu National, căci țoapa avea nevoie de poziție si de salariu de directoare de Muzeu National. Ce dacă Muzeul nu există. Ce era important, s-a rezolvat. Funcția și salariul. Dar nu-i e de-ajuns. Acum s-a bârâcat și-n lista PNL pentru Camera Deputatilor.

Nici Doru Strâmbulescu, șeful nesimțiților de la Centrul Brâncuși, nici Adrian Tudor, vice ”pe Cultură”, care ”se ocupă” de peste 5 ani de Brâncuși, organizând orgii bahice, și nu numai, cu experți din țară și străinătate. La care unii experți vin cu amantele cu 40 de ani mai tinere. Și asta de ani de zile.

De zeci de ani, nu doar partidele, ci și oamenii de rând își bat joc de Brâncuși, la Târgu Jiu, fie și numai prin ignoranța lor.

Imaginati-va că aici, nici pesedistul Carciumaru, nici liberalul Romanescu n-au vrut in ruptul capului să dedice măcar o secundă lui Brâncuși, în săptămânile în care se organizeaza, pe multe – multe miliarde, bani publici, Zilele Orașului lui Brâncuși! Înțelegeți?

Dar orasul a fost mulțumit, mereu, și i-a votat, fiindcă și-a umplut mațul, la tarabele slinoase cu mici, de pe insuliță.

Aici și ăștia suntem, pentru că doar ăștia am mai rămas aici.” SURSA

ARHIVĂ: TEZAUR LA PARIS: Brâncuşi sau Brancusi? Moştenire refuzată de România în urmă cu 55 de ani. De ce? *** BRÂNCUŞI: “Realitatea nu este reprezentată de forma exterioară, ci de ideea din spatele ei, de esența lucrurilor” *** HOLOGRAME: Constantin Brâncuși ne-a vizitat de ziua lui. Pe când îi întoarcem vizita la Hobița? *** SINISFORĂ PUBLICĂ: „Cuminţenia Pământului” vrea bani de la „Chitroşenia Pământului”. Câţi de ESCU vor mânca din cheta poporului român? *** BANC SEC: Vin Brâncuşi de Bordeaux. Produs în Franţa, importat în România!

CRAIOVA – PIATA CENTRALĂ: Mici la preț redus și pătrunjel la suprapreț de la producători de tip samsari!


INSIDER: „Mici la preț redus, pătrunjel la suprapreț

Vă întrebați de ce în Piața Centrală nu prea sunt producători adevărați? Pentru că taxele pe care le percepe Primăria Craiova sunt descurajante pentru ei. Mai exact un astfel de producător, care trăiește doar din ce vinde, plătește 14 lei/mp/zi, plus 5 lei mp/ zi taxă de rezervare. Asta înseamnă 38 de lei/zi, pentru o masă de 2 mp. Mai exact 1.200 lei/lună. Cei care vând la mese afară plătesc chiar mai mult – 20 de lei/zi/mp (HCL 544/2019).
În schimb, una dintre terasele care vinde mici și care aparține cuiva foarte apropiat fostei (N.R.: și actualei!) primărițe, plătește 300 de lei pe lună, deși ocupă o suprafață de 90 mp. Nu e de mirare că firma în cauză are o cifră de afaceri anuală de 900.000 de euro și un profit de 350.000 de euro.
Așa a fost transformată Piața Centrală într-o sursă de venit pentru apropiații clanului. (…).” DETALII