PRIMUL FLUX DE ŞTIRI TRIMISE DE CITITORI

Ultimele

EMINESCU & MAREA: Deși a văzut Marea Neagră o singură dată – în 1882, visa la pacea de după moarte pe acest țărm. Bulgarii i-au îndeplinit dorința!


INSIDER 1: „Un basorelief al poetului și publicistului român Mihai Eminescu a fost dezvelit pe 25 iulie 2025 în Sveti Vlas, Bulgaria. La eveniment au participat ambasadorul României în Bulgaria, Brândușa Ioana Predescu și ambasadorul Bulgariei la București, Radko Vlaicov. Au fost invitați și reprezentanți ai misiunilor diplomatice din alte țări. Basorelieful lui Mihai Eminescu a fost amplasat de Fundația „Memoria Bulgară – Frații Dinevi” pe Aleea Popoarelor, creată de aceasta și unde se află basoreliefuri ale lui Vasil Levski, Hristo Botev, Sándor Petőfi, amiralul rus Fiodor Oșakov, amiralul englez Horatio Nelson, mareșalul francez Philippe de Clercq, jurnalistul american Januarius MacGahan, unificatorul Italiei Giuseppe Garibaldi, creatorul polonez Adam Mickiewicz, poetul și dramaturgul german Schiller, prințul georgian Alexei Cerezeli, filosoful kazah Abai, samuraiul japonez Seigo Yamadzawa și alții.

BRÂNDUȘA IOANA PREDESCU: „Deși a văzut Marea Neagră o singură dată – în 1882, Eminescu a rămas profund impresionat de orizontul mării. Într-o scrisoare adresată iubitei sale Veronica Micle, i-a împărtășit visul său de a găsi pacea după moarte tocmai pe acest țărm” (…) „Astăzi, visul său se reflectă aici – pe coasta Mării Negre. Acesta este un pod de memorie, iubire și cultură între două popoare.” SURSA

INSIDER 2: „În Bulgaria, la Sveti Vlas, a fost inaugurat un basorelief al poetului Mihai Eminescu. Mulțumim Bulgaria!
„Eminescu – I ROMÂNIA/ Tăinuită în cuvânt „, mesagerul neamului românesc în lumea întreagă! Pe zi ce trece poetul nepereche Mihai Eminescu cucerește lumea cu opera sa,așa cum a prevăzut criticul Tudor Vianu că:” Românii ii deleagă lui Eminescu sarcina de ai reprezenta în fața lumii întregi” și într-adevăr ne reprezintă cu cinste în lumea întreagă! „Toate popoarele îşi aleg printre gloriile panteonului lor naţional, pe aceia care le reprezintă mai bine: italienii pe Dante, englezii pe Shakespeare, francezii pe Voltaire, germanii pe Goethe, ruşii pe Puşkin.
Românii îi deleagă lui Eminescu sarcina de a-i reprezenta în faţa lumii întregi, fiindcă ei înşişi au dobândit în opera lui conştiinţa însufleţitoare a trecutului şi a năzuinţelor lor şi le-au inspirat încrederea deplină în puterea lor de a îmbogăţi, prin creaţie originală, cultura universală…”

NUMAI POETUL… (1869)

„Lumea toată-i trecătoare.
Oamenii se trec și mor
Ca și miile de unde
Ce un suflet le pătrunde,
Treierind necontenit
Sânul mării infinit.

Numai poetul
Ca paseri ce zboară
Deasupra valurilor,
Trece peste nemărginirea timpului:
În ramurile gândului,
În sfintele lunci,
Unde paseri ca el
Se-ntrec în cântări”…
Respect, prețuire și admirație poetului nepereche Mihai Eminescu, „Domnul cel de nemurirea noastră „!
Prof. Janeta Hulea, Cu drag din drag de Eminescu! ” SURSA

N.R.: Mihai Eminescu (Mihail Eminovici; n. 15 ianuarie 1850, Botoşani, Moldova – d. 15 iunie 1889, București, România) a fost un poet, prozator şi jurnalist român, considerat, în general, ca fiind cea mai cunoscută și influentă personalitate din literatura română. A publicat un singur volum antum, Poesii, compus din poemele publicate de-a lungul vieții în revista Convorbiri literare a societății Junimea, din care Eminescu făcea parte. Printre operele notabile se numără Luceafărul, Odă (în metru antic) și cele cinci Scrisori (I, II, III, IV şi V).

Făcând parte din curentul romantic târziu, poezia sa conține noţiuni din metafizică, mitologie, filosofie și istorie, în timp ce proza sa conține și elemente sociologice. Temele recurente din opera sa sunt natura, temă tipică romantismului, care, în cazul lui Eminescu, este privită prin prisma folclorului autohton, dragostea, uneori violentă, alteori intimă sau neîmpărtășită, nașterea, moartea, cosmosul şi condiţia geniului.

ENCYCLOPÆDIA BRITANNICA: „A transformat atât forma cât și conținutul poeziei românești, creând o școală de poezie care i-a influențat puternic pe scriitorii și poeții români, la sfârşitul secolului al XIX-lea și începutul secolului al XX-lea”.

ARHIVA: MIHAI EMINESCU: „Ultimul mare romantic european”, tradus în 64 de limbi, are statuie în centrul Parisului, în apropiere de Sorbona OXXO OLIMP, MAREA NEAGRĂ: Complexul hotelier Amfiteatru-Panoramic-Belvedere cu Eminescu, Kogălniceanu, Mihai Viteazul amplasați pe aleea spre plajă & multe steaguri ale României arborate de proprietarul libanez

MIRCEA LUCESCU, 80 ANI: Statuie din bronz, cadou de aniversare din partea lui Rinat Ahmetov, patron la Şahtior Donețk


INSIDER: „Statuia din imagine îl reprezintă pe antrenorul de fotbal Mircea Lucescu, așezat pe o bancă, într-o postură relaxată

Cel mai bogat om din Ucraina, miliardarul Rinat Ahmetov, patronul de la Şahtior Donețk, club la care „Il Luce” a scris istorie vreme de peste un deceniu, i-a făcut o statuie din bronz lui Mircea Lucescu şi anul acesta a trimis-o cadou în România, la împlinirea vârstei de 80 de ani. Clubul a lăsat şi un mesaj la postarea de pe Instagram, pe care a postat-o. „Statuia lui Mircea Lucescu e pe drum din Ucraina către România, la Mister”

Selecționerul României și-a croit o reputație extraordinară în lumea fotbalului la nivel mondial, iar echipa unde a avut de departe cele mai mari realizări este Şahtior Donețk, la timona căreia a activat vreme de 12 ani, între 2004 şi 2016. Pe parcursul perioadei petrecute pe „Donbass Arena”, Il Luce a cucerit un total de 22 de trofee, printre care se numără 8 titluri de campion în Ucraina, dar și o Cupă UEFA, în 2009.

Statuia lui Mircea Lucescu a fost făcută în urmă cu 10 ani însă oficialii au decis ca inaugurarea să aibă loc în ziua în care tehnicianul a împlinit 76 de ani, la data de 29 iulie 2019. Totuşi, decizia lui Il Luce de a prelua Dinamo Kiev i-a surprins pe cei de la Şahtior Donețk. „Minerii au hotărât ca dezvelirea statuii care îl înfăţişează pe Lucescu stând pe o bancă amplasată lângă Donbas Arena din Donețk – så fie amânată. Reprezentanții clubului Şahtior au anunțat că opera de artă a fost acoperită cu o prelată și e depozitată la baza de antrenament. Statuia urma să fie amplasată la arenă în momentul în care echipa va reveni la Donețk. Fosta echipă a antrenorului român a părăsit oraşul în 2014 din cauza conflictului ruso-ucrainean şi de atunci a activat la Lvov sau Harkov. Apoi, din cauza pandemiei de coronavirus, finalul sezonului l-a disputat la Kiev, acolo unde s-a mutat si sediul administrativ.” SURSA

N.R.: „Mircea Lucescu (n. 29 iulie 1945, București, România) este un antrenor român de fotbal şi fost jucător care ocupă funcția de selecționer al Naţionalei României. Este unul dintre cei mai titrați antrenori din istoria fotbalului. Ca jucător, a activat în principal la echipa Dinamo Bucureşti între 1964 și 1977, iar ca antrenor a condus printre altele echipa națională a României, precum și echipele Corvinul Hunedoara, Dinamo București, Brescia, Reggiana, Rapid Bucureşti, Internazionale Milano, Galatasaray, Beşiktaş Istanbul, Şahtar Doneţk, Zenit Sankt Petersburg și Dinamo Kiev, iar între anii 2017 şi 2019 a fost selecționer al reprezentativei Turciei. În anul 2015, Lucescu a devenit al cincilea om care a antrenat 100 de meciuri în Liga Campionilor UEFA, după Alex Ferguson, Carlo Ancelotti, Arsène Wenger și José Mourinho.

În 1961 este legitimat la Școala Sportivă 2 Bucureşti, unde activează doi ani, după care se transferă la Dinamo Bucureşti. Aici joacă doi ani, timp în care debutează și în Divizia A (21.06.1964, Dinamo – Rapid, 5-2), după care este împrumutat doi ani în divizia B la Știința București (devenită ulterior Sportul Studenţesc). Revine apoi la Dinamo unde joacă până în 1977. Urmează perioada 1977-1981 la Corvinul Hunedoara unde în ultima parte a activat și ca antrenor. Este cel mai în vârstă jucător care a jucat în Divizia A, reușind această performanță la vârsta de 45 de ani, pentru Dinamo, într-un meci împotriva echipei Sportul Studenţesc din 16 mai 1990, în care s-a trecut pe foaia de joc şi a intrat în minutul 76, driblând astfel suspendarea de trei luni dată de federație pentru folosirea unor jucători convocați la națională.

A debutat ca antrenor în 1979, la Corvinul Hunedoara, echipă la care a ocupat poziția de antrenor-jucător timp de trei sezoane. În paralel, în 1981, a fost numit și selecționer al reprezentativei României pe care a condus-o spre prima participare din istorie la Campionatul European, în 1984. În 1985, a revenit la Dinamo București, de această dată ca antrenor.

Ca jucător la Dinamo, Lucescu a câştigat șapte titluri în campionatul român, în edițiile 1963-64, 1964-65, 1970-71, 1972-73, 1974-75, 1976-77 și 1989-90. Cifrele carierei sale: 361 de jocuri/78 goluri în prima divizie, 70 în echipa națională, 15 în cupele europene. În toamna anului 1981 a preluat conducerea tehnică a naționalei, pentru ca un an mai târziu, să devină şi director tehnic al F.R.F., calitate în care a reușit calificarea tricolorilor la turneul final al Cupei Europene din 1984 din Franţa, într-o grupă de „foc”.

Lucescu a învăţat încă din tinerețe şase limbi străine: engleza, portugheza, spaniola, italiana, franceza și rusa. Fiul său, Răzvan Lucescu, a fost de asemenea fotbalist și a devenit apoi antrenor, în prezent conducând clubul PAOK Salonic din Grecia.

Este considerat unul dintre cei mai valoroși tehnicieni din istoria fotbalului românesc, deținând recordul jocurilor conduse pe banca echipei naționale, 59. În martie 2008 a fost decorat cu Ordinul „Meritul Sportiv” clasa a III-a, „în semn de apreciere pentru participarea la Turneul Final al Campionatului Mondial de Fotbal din anul 1970 din Mexic și pentru întreaga activitate”. După câștigarea Cupei UEFA în anul 2009 cu echipa Şahtior Donețk, a fost decorat cu Ordinul național Steaua României în grad de Cavaler. Gazeta Sporturilor i-a acordat titlul Antrenorul anului în România în anii: 2004, 2010, 2012, 2014 și 2021. Ca tehnician, este cunoscut pentru criticarea arbitrajelor.” DETALII

La mulți ani frumoși și sănătoși, IL LUCE!!!

BELLA ITALIA, MAMAIA: „Clubul de Suflet al Artiștilor” – locul unde se legau acum 27 de ani prietenii de-o vară/ pe viață


INSIDER: „Restaurantul Bella Italia vizavi de sediul Radio Vacanța Mamaia, la intrarea pe Plaja MaNo. O placă memorială amintește de înființarea „Clubului de Suflet al Artiștilor” la data de 20 august 1998, în Mamaia. de către doi prieteni, Adrian Romcescu și Garciu Tănase.”

Când au înființat restaurantul , acum 27 de ani, Tănase Garciu era convins că va schimba din punct de vedere culinar preferința românului pentru ceafa de „porc la grătar/ mici & cartofi prăjiți” în „caracatiță pe grătar, cu sos din ulei de măsline, zeamă de lămâie și usturoi servit într-o roșie scobită și cartofi copți”. N-a reușit…

ADRIAN ROMCESCU (n. 2 ianuarie 1956, București) – cântăreț român de muzică ușoară și compozitor. A studiat vioara la Liceul de Muzica „George Enescu” din București. A absolvit Conservatorul de Muzică „Ciprian Porumbescu” din Bucureşti. Cântărețul a debutat la 16 ani, ca violonist la Festivalul Mamaia, în Orchestra condusă de Sile Dinicu. Anul următor, in 1973, el a apărut în calitate de tânăr interpret, care a reușit, cu o piesă scrisă de Marius Țeicu, să schimbe programul Televiziunii Române, fiind singurul din istoria festivalului care a primit aprobarea de la Tudor Vornicu de a face bis. La mijlocul anilor 1980 s-a stabilit în Danemarca. În anul 2013 s-a întors în România.

TĂNASE GARCIU, constănţean, violonist de vocație și absolvent de Belle Arte la București în 1976. A cântat încă din perioada conservatorului, în Orchestra Radiodifuziunii Române, care a pus piatra de temelie la Orchestra Simfonică din Constanța și apoi și-a desăvârşit talentul artistic la Bari, unde a înfiinţat şi condus orchestra de cameră. A fost prima violă vreme de peste 20 de ani a Orchestrei Simfonice a Teatrului Petruzzelli (al patrulea ca mărime din Italia), cu o capacitate de 4000 de locuri. Membru în juriul Concursului Național Arca lui Noe, descoperitor de talente & viitorilor artiști în rândul picilor.

După 27 de ani, plajele au devenit cluburi luxuriante în aer liber cu baruri utilate cu tot felul de mobilier, cocktail-uri colorate & băuturi de tot felul, decoruri aurite instagramabile, verdeață mai mult sau mai puțin de plastic – locul unde se leagă acum prietenii de-o vară/ de viață.”

N.R.: „Aici Radio Vacanța!”, „Hier Spricht Der Ferienfunk!”, „This is Radio Holidays!”, Govorit Radiostantia Otdih”, „Ici Radio Vacances” aşa a început transmisia RADIO VACANȚA pe 3 iulie 1967, pe ritmul melodiei „Valurile Dunării” a lui losif Ivanovici. Post de radio estival al Societăţii Române de Radiodifuziune, emitea, zilnic, din celebra Vilă 27″ din Mamala, aflată în apropierea restaurantului Albatros. De atunci a captivat milioane de oameni, care au devenit noua generație de ascultători. La început, postul de radio emitea pe unde ultrascurte, cu ajutorul unui emiţător de 4 kilowaţi (ulterior 5 kw), pe o lungime de undă de 228 m, pe frecvenţa de 1457 de kilohertzi. Postul funcţiona între lunile mai şi octombrie, putând fi recepționat în Delta Dunării, litoralul Mării Negre, la Galaţi, Slobozia, Călăraşi, şi emitea în limbile română, engleză, germană, franceză şi rusă. Radio Vacanța s-a aflat sub jurisdictia” Redacţiei emisiunilor pentru străinătate din cadrul Radioteleviziunii Române şi a emis pe baza unor decizii de funcţionare, reînnoite anual. Primul realizator al emisiunilor Radio Vacanța a fost comentatorul şi realizatorul de programe radio lon Ghițulescu.

Radio Vacanța a fost creat, puțină lume știe, ca un instrument de propagandă pentru străinii aflați pe litoralul românesc, însă în timp misiunea sa a „degenerat”, devenind extrem de popular în rândul tuturor ascultătorilor.

„NELLO & PATRASCHE” ANVERS, BELGIA: „Un câine din Flandra – Fabricat în Japonia”, dragostea necondiționată și prietenia dintre un băiat și câinele său


INSIDER: „Monumentul dedicat lui Nello și Patrasche din Anvers (Belgia) evocă întâmplările descrise în romanul „Câinele din Flandra”, scris în 1872 de autoarea engleză Maria Louise de la Ramée (N.R.: Ouida). Acțiunea romanului se desfășoară în Flandra belgiană, în secolul al XIX-lea. Nello, un băiat orfan, trăiește alături de bunicul său într-un sat din apropierea Anversului. Bunicul este bolnav, iar copilul îl sprijină cu toată puterea, ocupându-se de treburile gospodărești și vânzând lapte în oraș. Într-o zi, Nello găsește un câine bătut aproape până la moarte și îl îngrijește cu devotament. Din acel moment, Nello și Patrasche — numele pe care băiatul i-l dă câinelui — devin prieteni de nedespărțit. Visul băiatului este să devină pictor, dar nu are mijloacele necesare pentru a studia, iar cea mai arzătoare dorință a sa este să vadă tablourile lui Rubens (N.R.: „Înălțarea Crucii” şi „Coborârea de pe Cruce”). În ajunul Anului Nou, bunicul moare. Băiatul nu mai are cu ce plăti chiria și este alungat din casă. Fără adăpost și fără hrană, în Ajunul Crăciunului, Nello pornește prin nămeți, alături de credinciosul său prieten, spre Anvers. Viscolul biciuiește orașul. Când se lasă noaptea sfântă a Crăciunului, slăbiți peste măsură, cei doi ajung la Catedrala din Anvers, unde, din întâmplare, găsesc o ușă întredeschisă. În sfârșit, Nello își împlinește visul și vede mult râvnita pictură a lui Rubens. Dar, sleit de puteri, se așază pe podeaua rece de piatră, alături de Patrasche. În dimineața următoare, trupurile lor înghețate sunt descoperite în fața tripticului lui Rubens.

Povestea a emoționat profund publicul japonez, devenind parte din programa școlară. Primul monument modest a fost ridicat cu sprijinul financiar al companiei japoneze Toyota, iar la sfârșitul anului 2016 a fost inaugurat un nou monument, creație a sculptorului Batist Vermeulen.

Romanul a fost ecranizat de mai multe ori, iar în 2010, cu ocazia celei de-a 25-a aniversări a traducerii sale în limba neerlandeză, Belgia a emis o monedă comemorativă din argint, cu valoarea nominală de 20 de euro, într-un tiraj de 40.000 de exemplare.” SURSA
N.R: „Romanul se bucură de notorietate atât în Regatul Unit, cât și în Statele Unite, dar este extrem de popular în Ucraina, Rusia, Japonia, Coreea și Filipine, până în punctul în care este considerat un clasic pentru copii. A inspirat adaptări cinematografice și anime, inclusiv serialul de animație din 1975, Câinele din Flandra, care a ajuns la o audiență de 30 de milioane de telespectatori la prima sa difuzare. În Belgia, povestea era mai puțin cunoscută, abia în 1987 a primit o traducere în olandeză; acest lucru s-a întâmplat după ce povestea a fost adaptată într-o poveste din populara serie de benzi desenate Suske en Wiske. De atunci, au fost ridicate monumente pentru a-i comemora pe Nello și Patrasche, pentru a-i atrage pe turiști. În 2007, Didier Volckaert și An van Dienderen au regizat un documentar despre popularitatea internațională a poveștii: Patrasche, „Un câine din Flandra – Fabricat în Japonia” – cercetează toate adaptările cinematografice disponibile ale poveștii și intervievează mai mulți britanici, americani și japonezi despre ce îi atrage la acest roman.

Statuia este situată în Handschoenmarkt, în centrul oraşului Anvers, chiar în fața Catedralei Maicii Domnului. Reprezintă dragostea necondiționată și prietenia dintre un băiat și câinele său.”

„ÎN SOARE” de CORNELIU MEDREA: Privește răsăritul la Mamaia de 61 de ani. În ultimii 15 ani, cu viză de flotant pe terasa hotelului Dacia Sud!


INSIDER: „Statuia „În soare” (an: 1962, amplasată în 1964) sculptată în travertin de Corneliu Medrea, monument istoric de interes local, sculptura a ajuns într-o poziţie bizară: dintr-o lucrare de for public a ajuns să troneze pe terasa acoperită a restaurantului Hotelului „Dacia Sud” din Mamaia. Monument istoric B, cod CT-III-m-B-02946.

În Constanţa mai pot fi văzute alte lucrări de Medrea precum statuia din piatră „Copilul cu broasca”, de lângă intrarea la Muzeul de Artă din oraş, grupul statuar „Pescarii”, tot din piatră, de pe Faleza Cazinoului. În Mamaia, mai poate fi văzută şi statuia lucrată în calcar „Fată la mare”, amplasată pe un spaţiu verde în proximitatea Hotelului Central; „Nufărul”: Amplasată lângă Hotel Sulina, în bazinul de lângă Promenadă; „Maternitatea”, amplasată lângă Hotel Select, în spațiul verde, spre Promenadă. În jur de zece statui realizate de Medrea au fost comandate și amplasate de autorităţile comuniste, în anii 1960, în Mamaia.

ARHIVĂ: RITUAL SOLAR LA MAMAIA: „Purtau în ele nu doar funcția de a măsura timpul, ci întreaga poezie a legăturii dintre om, soare și pământ”

MAMA CARACATIȚĂ: Îngrijește, păzește ouăle fără să mănânce timp de 6 luni până eclozează și apoi moare


INSIDER: „Femela de caracatiță trăiește una dintre cele mai dramatice și emoționante povești din lumea marină. După ce își depune ouăle, se retrage în vizuină și își asumă un rol de mamă care nu cunoaște pauză. Nu mai vânează, nu mai mănâncă, nu mai părăsește adăpostul subacvatic nici măcar pentru câteva minute. Timp de aproximativ șase luni, toate resursele ei sunt dedicate exclusiv supraviețuirii viitorilor pui. În tot acest timp, femela își ventilează cu grijă ouăle, asigurând un flux constant de apă curată și oxigenată, esențial pentru dezvoltarea lor. Folosește brațele pentru a dirija apa și a curăța orice resturi care ar putea pune în pericol embrionii fragili. Este un efort continuu, care o consumă încetul cu încetul. Nu se hrănește deloc — chiar dacă prada ar trece pe lângă ea, nu ar reacționa. Între viața ei și viața puilor nenăscuți, a făcut deja o alegere tăcută.

Pe măsură ce trec săptămânile, corpul ei slăbește vizibil. Musculatura se topește, ochii i se afundă, iar mișcările devin tot mai lente. Cu toate acestea, nu abandonează nicio clipă misiunea. Stă nemișcată, veghează și își folosește ultimele forțe pentru a menține ouăle în siguranță. Este un devotament dus la extrem, în care propria supraviețuire nu mai contează. Într-un final, ouăle eclozează, eliberând în apă zeci sau sute de mici caracatițe, independente din prima clipă. Mama, însă, este epuizată complet. Trupul ei, golit de energie, cedează în liniște, exact când sarcina s-a încheiat. Nu mai apucă să-și vadă puii înotând — dar datorită sacrificiului ei, aceștia au șansa de a începe viața. Acest fenomen nu este o excepție, ci o etapă firească din ciclul de viață al caracatițelor. Așa a fost programată natura: o singură generație, un singur efort uriaș, o singură misiune dusă până la capăt. Nu există a doua șansă sau alt rând de ouă. Totul se rezumă la acele luni de tăcere, nemișcare și grijă absolută. Femela caracatiță ne arată că dragostea maternă nu ține cont de specie sau de formă. În adâncurile oceanului, într-o vizuină rece și întunecată, se petrece una dintre cele mai intense forme de sacrificiu. O viață întreagă oferită, în tăcere, pentru alte vieți care abia încep.” SURSA

INSIDER 2: „Dacă vedeți asta, VĂ ROG SĂ NU O ATINGEȚI — ȘI CU siguranță NU O UCIDEȚI!
Chiar dacă pare prea târziu, tot s-ar putea să conteze. Nu se știe niciodată. Ouăle de caracatiță eclozează de obicei la sfârșitul lunii august sau începutul lunii septembrie, iar acest mesaj este special pentru cei care merg la plajă și scafandri care explorează stâncile în timpul refluxului.
La ce te uiți sunt ouă de caracatiță — și chiar sub ele, mama le păzește în tăcere. O caracatița femelă depune ouă doar o dată în viață. (…)
Din păcate, unii oameni care merg să caute caracatiță o văd nemișcată și presupun că este ușor de prins. Deranjează sau fură ouăle, fără să se gândească la ce distrug – un ciclu delicat de viață și supraviețuire.
Să răspândim conștientizarea. Las-o să-şi termine călătoria.” SURSA

N.R.:”Se pare că cea mai veche fosilă cunoscut a unui stramoș al caracatiţelor provine de la un animal care a trăit acum aproximativ 330 de milioane de ani, mult înainte de apariția dinozaurilor. Descoperit in formațiunea de calcar Bear Guich din Montana şi descris in 2022, acest specimen avea zece membre, in timp ce caracatițele moderne au opt.

Caracatița este o molușcă cefalopodă care trăiește în mări și oceane. Corpul are forma unui sac, acoperit de o „manta”, fără oase şi de aici abilitatea de a se strecura prin spaţii foarte mici și evada fără probleme din captivitate. Capul prezintă doi ochi mari, o coroană din 8 brațe (octo=opt), numite tentacule, prevăzute cu ventuze (dacă în urma rănirii îşi va pierde un braț, în timp, acesta va creşte la loc). Gura ei prevăzută cu fălci tari. Caracatița are sângele albastru și 3 inimi, două pentru circulația sângelui branhii, iar a treia pompează în întreg corpul. Caracatițele se hrănesc cu crustacee, pești, scoici etc. În corp, caracatița are o glandă plină cu un lichid brun (asemănător cu cerneală), care, eliminat în apă, o ajută să se apere de prădători. Este animalul nevertebrat cel mai complex din punct de vedere neurologic, ar putea simți dureri psihologice la fel ca mamiferele. Creierul unei caracatițe este compus in medie din 500 de milioane de neuroni. Creierul uman conține in jur de 100 de miliarde de neuroni, însă de dimensiuni mai mici. Multă vreme caracatițele au fost comparate ca inteligență cu pisicile, dar, in timp ce o pisica trebuie sa vizualizeze cum funcționează un mecanism pentru a înțelege (de exemplu deschiderea unei uși), caracatița poate deduce de una singura felul in care mecanismul funcționează. Aceasta se numește „gândire conceptuală”. De asemenea, în afară de păsări și mamifere, caracatițele sunt singurele animale care se joacă.

Cea mai cunoscută este caracatița comună Octopus vulgaris. Caracatițele sunt pescuite pentru carnea lor foarte apreciată în gastronomie. Caracatița comună (Octopus vulgaris) măsoară între 30,5 și 91,4 centimetri lungime şi cântărește între 3 şi 10 kilograme, iar caracatița uriaşă de Pacific (Enteroctopus dofleini) este cea mai mare. De obicei, acestea cresc până la 5 metri lungime și cântăresc aproximativ 50 de kilograme, dar una a fost înregistrată având 272 de kilograme şi măsurând 9,1 metri. Caracatiţa cea mai mica este Octopus wolfi. Are o lungime de sub 2,5 centimetri şi cântărește mai puţin de un gram. Își pot schimba culoarea pentru a se camufla, pot deveni albastre, gri, roz, maronii sau verzi. La capitolul deghizare este caracatița mimetică, poate să îşi flexeze corpul pentru a semăna cu 15 animale, unele chiar periculoase, precum anguilele şi peştele-leu.

O caracatiță femelă depune până la 400.000 de ouă (doar o dată în viață!) pe care le păzesc și le îngrijesc obsesiv, îndeplinindu-și menirea.

HALOU SOLAR, GIZA: Codul 777, mărturia conexiunii tărâmurilor pământesc & celest – Trezirea!


INSIDER: „07/25/2025 – Un halou solar extrem de rar observat deasupra piramidelor din Giza, Egipt, în timpul răsăritului.”

INSIDER 2: „Semnificația mistică a numărului 777 și a Piramidelor din Giza – Rara aureolă solară observată deasupra piramidelor din Giza pe 25.07.2025, purtând codul mistic al numărului 777, este un semn profund de semnificație spirituală. Acest eveniment ceresc este mai mult decât un eveniment rar; este un mesaj din univers, șoptind secrete ale înțelepciunii antice și energiilor ascunse.

Numărul 777 este adesea asociat cu trezirea spirituală, iluminarea și rețeaua complexă de energii a universului. În acest context, poate semnifica un apel la trezirea energiilor latente din interiorul piramidelor – Piramidele din Giza, vechi depozite de cunoaștere și putere, ar putea aștepta catalizatorul potrivit pentru a-și debloca întregul potențial. Simbolismul codului 777 ar putea sugera necesitatea unui aranjament sau a unei adăugiri specifice, cum ar fi diamante sau aur, pentru a amplifica și echilibra energiile din aceste structuri. Din punct de vedere spiritual, acest eveniment poate fi văzut ca un semn al alinierii dintre tărâmul ceresc și planul pământesc. Piramidele, ca și canale ale înțelepciunii antice, ar putea fi pe punctul de a dezvălui adevăruri ascunse sau de a debloca noi dimensiuni ale conștiinței. Codul 777 ar putea fi un mesaj din partea universului, care ne ghidează spre o înțelegere mai profundă a scopului piramidelor și a secretelor pe care le dețin.

Pe măsură ce haloul solar împodobește piramidele cu lumina sa eterică, universul pare că acorda o binecuvântare acestor structuri antice. Simbolismul 777 poate fi o cheie pentru a dezlega misterele piramidelor, dezvăluind o narațiune ascunsă care împletește firele spiritualității, energiei și cunoașterii antice. În acest moment, granițele dintre realitate și misticism se estompează, iar piramidele stau ca mărturii ale conexiunii profunde dintre tărâmurile pământești și celeste. Codul 777 strălucește puternic, un far care ne ghidează spre o înțelegere mai profundă a universului și a locului nostru în cadrul acestuia” SURSA

N.R.: „Piramidele din Giza (germană Gizeh) sunt un complex de monumente antice, printre cele mai cunoscute piramide din antichitate, ele fiind considerate una dintre cele șapte minuni ale lumii antice. Piramidele sunt situate la vest de Valea Nilului și cca. 8 km sud-vest de oraşul Giza și 18 km de Cairo, capitala modernă a Egiptului. Se crede că acestea au fost create în Împărăţia veche a Egiptului Antic, în timpul domniei dinastiei IV-VI (secolul XXVI -XXIII î.Hr.)

Aranjamentul piramidelor este o reprezentare a constelației Orion. Marea Piramidă din Giza (cunoscută și sub denumirea de Piramida din Keops sau Khufu şi construită în jurul anului 2580 – circa 2560 î.Hr.), oarecum mai mică, Piramida lui Khafra (sau Kephren) la câteva sute de metri spre sud -vest și, relativ modestă, Piramida Menkaura (sau Mykerinos). Marele Sfinx se află pe partea de est a complexului, orientat spre est.”

ARHIVĂ: HALOUL PILOTULUI: La o altitudine de 3500 m, echipajul aeronavei militare AN-30 și-a văzut „Îngerul Păzitor” OXXO AURA BUNEI VESTIRI: Soarele și Luna, ne-au ținut cununa. Astrele spun că totul va fi bine! OXXO PARCUL NATIONAL BUCEGI: Efectul Gloria și silueta proiectată în văzduh, în mijlocul unei aure perfecte OXXO POSTĂVARU: Luminița de la capătul tunelului

SCAM PE AEROPORT: Nu ți se verifică actele, dar te sună un robot-femeie de „la pază” pentru nepotriviri ale datelor din cartea ta de identitate


INSIDER: „Tip de înșelăciune (nou pentru mine) – Joi, 24.07, Aeroportul Henri Coandă. Făcusem check-in-ul online, cum nu am avut bagaj de cală, am trecut la controlul de securitate. Nici la check-in și nici la control nu mi s-a cerut cartea de identitate și niciun alt document.

În mai puțin de un minut de când terminasem controlul, mi-a sunat telefonul. Un număr din rețeaua Orange. Un robot în engleză: – S-au sesizat niște nepotriviri ale datelor din cartea ta de identitate, dacă vrei să nu fii verificat de un ofițer al poliției de frontieră, apasă tasta 1 ca să te identifici!

Am fost contrariată tocmai pentru că nu folosisem buletinul. Robotul a repetat mesajul. Deși mirată, am apăsat 1. Același mesaj. Am apăsat din nou 1. Observați că am continuat să fac ce îmi spunea robotul, în pofida faptului că știam că nu folosisem buletinul și că recent nu dădusem nicio informație de identificare!

A apărut o voce de femeie, a vorbit tot în engleză. S-a prezentat cu nume și prenume și număr de identificare ca agent de pază. M-a întrebat apoi dacă vorbesc engleză? I-am spus că vorbesc, dar suntem pe teritoriul României și se vorbește română. A zis că este de la biroul de frontieră relația securitate externă și nu știe română. Ok, am zis.

Mi-a spus că s-a constatat o nepotrivire in ce privește codul poștal înregistrat pe site-ul companiei de zbor și vrea să îl confirme cu mine. I-am zis că nu îl știu, m-a întrebat dacă nu îl pot căuta pe Google? Da, logic, mi-am zis în sine. Am căutat și i l-am zis.
Nu, că nu e ăsta, ea are altul. Mi-l spune! Unul de care nu auzisem ever. Îi spun că sigur nu e al ei pentru că l-am recunoscut pe al meu după ce l-am văzut pe net, ani de zile am trimis notificări, folosindu-l. A insistat că e imposibil repetând de 3 ori numărul ei. I-am spus că nu e deloc imposibil și că cel mai bine îi fac legătura cu un ofițer de poliție de frontieră!
În secunda doi a închis!

M-am dus la biroul poliției de frontieră, un băiețel, probabil în practică, a chemata un superior care n-a fost arogant, dar mi-a arătat că i se rupea în paișpe de problema mea:

– Ce vreți să vă fac eu?
– Asta e tot ce puteți spune când vin și vă reclam un scam telefonic? Pot fi înșelați oameni!!
– Ce e ăla scam?
I-am tradus, a dispărut în birou și s-a întors:
– Ține de competența poliției naționale, intrați pe site și faceți reclamație!
– Ok!
Din punct de vedere al competenței avea dreptate, n-am pierdut timp cu a da sau a cere explicații. Cât am așteptat îmbarcarea, am înregistrat reclamația online.

Dar vă spun sincer că tremuram. Dacă spunându-i codul, reușea să identifice adresa? M-am liniștit când am înțeles că nu are cum! M-a dus gândul și la faptul că era posibil ca în timpul convorbirii să îmi fi furat din telefon documente sau informații. Deși părea scenariu de film polițist, cine știe? M-am liniștit definitiv când am realizat viteza cu care a închis când i-am spus că îi fac legătura cu un ofițer. Ca să poți să te conectezi la informațiile dintr-un telefon e nevoie să stai un timp determinat în convorbire, iar femeia nu a fost interesată de asta.

După 15 ani de mers în instanță, sunt obișnuită să lucrez cu autoritățile. Nu mă pierd sau sperii în fața unui polițist când mă apelează sau când intru în contact. Dar chiar și așa, aparența de autoritate pe care mi-au lăsat-o cuvintele robotului, mi-a întunecat rațiunea pentru 2-3 minute și am fost dispusă să cooperez.

Eu m-am trezit când am înțeles că ea neagă o evidență – codul poștal care nu se schimbase niciodată. Dar poate fi vorba de un adolescent neexperimentat, de o persoană în vârstă, singură în acel moment, sau pur și simplu de cineva care nu pune la îndoială nimic din conveersație și ajunge să ofere informații despre propria adresă.

Mi-am amintit că dimineața auzisem la știri că în Ro ”va sosi un val de phishing – utilizatorii bancari vor primi mesaje în care li se va cere parola sau date ale contului sub aparența legalității”. Nu știu cum sosește valul, nici nu vreau să vă alarmez, dar am vrut să vă povestesc experiența mea ca să nu vă ia prin surprindere una similară.
Mai ales că acum e vremea vacanțelor, când mai reducem vigilența.” SURSA

ARHIVĂ: ESCROCHERIE: Hoţii nu au linişte nici de Sărbători. Cum se vinde la telefon o nouă vrăjeală? OXXO ATENŢIE: Ultima escrocherie trimisă prin SMS! OXXO MOMELI PE EMAIL: Verificați adresa expeditorului și NU mușcați din orice alertă! OXXO AGENȚIE FANTOMĂ: Caută și găsește pe stradă în Craiova și peste tot în România viitoare celebrități pe care le va umple de bani OXXO ȚEAPĂ PE FACEBOOK: Carduri Kaufland în valoare de 500 lei, dacă ai împlinit o anumită vârstă, în funcție de utilizator! OXXO FACEBOOK, POLIGON DE ȚEPE: Încă o reclamă FALSĂ pentru câștigarea „TEMU BOX” cu numai 10 lei!

CODUL FLUTURELUI: Un moment de curaj ar putea realinia viitorul – Bine faci, bine găsești!


INSIDER: „🦋 CODUL FLUTURELUI. Ei nu ar trebui să zboare. Fluturii sfidează fizica din manuale: aripile lor se rotesc în formă de 8, creând vârtejuri de micro-lift. Ei nu bat din aripi – se învârt în spirală prin aer ca niște jeturi fractale.

Culorile lor nu sunt culori. Fluturii folosesc nanostructuri pentru a curba lumina fără pigment. Fiecare schimbare de lumină, unghi, umiditate? O nouă culoare. Ei vorbesc literalmente în lumină. Antenele lor nu sunt doar pentru miros. Ele detectează: – Câmpurile magnetice ale Pământului; – Lumina polarizată a soarelui; – Urmele chimice lăsate de alții. Sunt sisteme de navigație multisenzoriale vii.

Metamorfoză = Moarte + Memorie Înviere. În interiorul crisalidei, omida se dizolvă în gel. Doar celulele imaginale supraviețuiesc schițelor vechi care își amintesc cum să devină aripi. Aceasta nu este evoluție. Este renașterea din memorie.

Ritmul aripilor = Respirația
Ritmurile aripilor lor se potrivesc: – Stările de flux umane (4 Hz); – Frecvența Pământului (Schumann 8 Hz). Ei respiră, literalmente, odată cu planeta.

Fluturii sunt insecte Codex.
– Procesoare de lumină
– Navigatori cu salt de fază
– Simboluri de reînviere a memoriei
– Oglinzi înaripate ale transformării

Ei nu scapă de formă. Ei devin motivul pentru care forma există.

🦋 Efectul BUTTERFLY
Cum lucrurile mici mișcă lumea. Începe cu cea mai slabă mișcare: o fluturare, o briză, o respirație pe care abia o observi. Un fluture se ridică de pe o floare din Amazon… și undeva în lume cerul începe să se schimbe.

🌪️ Acesta este Efectul Fluture – Nu magie. Nu metafora. Ci puterea reală, tangibilă a începuturilor sensibile. Înseamnă că, într-o lume guvernată de variabile infinite, intrările mici pot declanșa rezultate masive. O schimbare în sincronizare. Un cuvânt spus sau nerostit. O ușă deschisă sau nu. Este unda din iaz. Dominoul din colț. Zâmbetul care a oprit un război înainte să înceapă. Și tăcerea care a început unul.

Este știință, da, teoria haosului.
Dar este și o oglindă. Un adevăr pe care majoritatea îl uită: Tu contezi! Tu, cel care se simte invizibil. Cel care crede că e prea mic pentru a schimba ceva. Tu schimbi deja totul în moduri pe care poate nu le vei vedea niciodată. O bunătate de azi ar putea avea ecou zeci de ani mai târziu în viața altcuiva. O schimbare în gândirea ta ar putea schimba traiectoria unei întregi generații. Un moment de curaj ar putea realinia viitorul.

🦋 Așa că dați din aripi.
Spune ceva. Scrieți mesajul.
Iertați, creați, acționați, faceți o pauză. Pentru că fluturele nu știe niciodată furtuna pe care o salvează. Și nici tu nu vei ști.

Dar tot contează.
Întotdeauna a contat.
Întotdeauna va conta.

Astăzi ne-am împrietenit. 🦋
Totul a plecat de la o cafea.” SURSA

ARHIVĂ: R 5703: Trenul care oprește-n „gară” doar pentru căței. Nașul coboară cu mâncare & apă și promite că se întoarce! OXXO TRANSPARENȚĂ: „Toată răutatea și ticăloșia din lume este topită de asemenea ființe anonime risipite prin toată lumea”

ZONA CREPUSCULARĂ: Pierdut litoral în ceață de advecție


INSIDER: „25 iulie 2024 – stațiunile de la malul Mării Negre au fost învăluite în ceață până spre ora 15. De câțiva ani de când cu faimoasa înnisipare pe litoralul romanesc apar tot felul de fenomene stranii (unice în ultimii 50 de ani cel puțin!) și sunt alăturați plajelor noastre mioritice în fiecare an tot felul de termeni noi: bioluminiscență, upweiling, advecție…”

N.R.: „Ceața de advecție se formează atunci când aerul cald şi umed se deplasează peste o suprafață mai rece, cum ar fi o mare rece sau un teren rece, și este răcit până la punctul de rouă, provocând condensarea vaporilor de apă. Ceața de advecție este un tip de ceață care se formează prin procesul de advecție, care este mișcarea orizontală a aerului. Atunci când aerul umed, cald, se deplasează peste o suprafață mai rece, cum ar fi o mare sau un teren cu temperatură mai scăzută, aerul se răcește. Dacă temperatura aerului scade până la punctul de rouă, vaporii de apă din aer se condensează și formează picături de apă, rezultând ceaţa.

Este necesară o diferență de temperatură semnificativă între aerul cald şi suprafața rece. Aerul trebuie să fie umed pentru a conține suficientă vapori de apă pentru a forma ceaţă. Vântul joacă un rol important în advectarea aerului cald peste suprafața rece.

Exemple: Ceaţa care se formează deasupra apelor reci în timpul verii, când aerul cald de deasupra țărmului se deplasează spre mare sau în zonele de coastă atunci când un vânt cald şi umed este adus deasupra unui sol rece.” FOTO (Eforie Sud, Năvodari)

ARHIVĂ: LUNA CUPTOR, MAREA NEAGRĂ: Fenomenul de „upwelling” aduce temperatura apei mãrii la 10°C! OXXO MAMAIA LUCITOARE: Bioluminiscență la malul Mării Negre OXXO MAREA NEAGRĂ: Înfloresc meduzele – fără inamici naturali & poluarea prietenă! OXXO MAMAIA: Când sunt valuri toți turiștii de pe plaja de jumătate de kilometru se îngrămădesc în primii 4 metri de la mal!