INSIDER: „Nu departe de Piteşti, la vreo 10 km distanţă, se ascunde unul dintre cele mai frumoase muzee ale judeţului Argeş. Este vorba de Muzeul Viticulturii şi Pomiculturii, cunoscut şi sub denumirea de Muzeul Goleşti. Piesa centrală a muzeului este vechiul

Conac al Goleştilor, clădit în anul 1640 de către marele vornic Stroe Leurdeanu (căsătorit cu Vişa Golescu), cu ajutorul unui meşter pe nume Stoica. Încă de la început, conacul a fost înzestrat cu un zid în formă de patrulater, cu contraforturi şi susţinut în colţuri de turnuri rotunde de apărare din cărămidă. În anul 1646, boierul Stroe zideşte şi biserica aflată vis-a-vis de intrarea în complexul muzeal. În

interiorul bisericii întâlnim o catapeteasma originală, icoane de patrimoniu şi morminte ale membrilor familiei Goleşti. În vremea unui asediu de la 1716, clădirea este grav afectată de un incendiu. Reconstrucţia este începută banul Radu Golescu, tatăl lui Dinicu Golescu.

Actuala formă se datorează restaurării din 1942 efectuată de Institutul Naţional al Cooperaţiilor, întrucât la începutul secolului XX conacul ajunsese aproape o ruină.

Intrarea în muzeu se face prin foişorul lui Tudor Vladimirescu. Se zice că revoluţionarul şi-ar fi petrecut aici ultimele zile, având tabăra de panduri instalată chiar la Goleşti. Printre personalităţile care au mai poposit la domeniul de la Goleşti, se numără: Constantin Brâncoveanu, Matei Basarab, Nicolae Bălcescu şi Carol I.

Cea mai frumoasă şi elegantă piesă a conacului este scara interioară în formă de spirală, în mijlocul holului principal. Nu se poate urca pe ea la etaj, scara având acum un rol mai mult decorativ. La parter se pot vizita în total 6 încăperi: Salonul de Oaspeţi, Camera de lucru a fraţilor Goleşti, Camera Zinca Golescu, Camera Anica şi Carol Davila, Camera Orientală şi Salonul de Iarnă.

Mobila de Salonul de Oaspeţi este în stil baroc, iar pe pereţi întâlnim tablouri cu membrii familiei Goleşti. În mijlocul camerei există o masă cu scaune îmbrăcate în catifea, destinată invitaţilor. Într-un colţ este aşezat şi un pian cu coadă înaltă.

În Camera de lucru a fraţilor Golescu pardoseala este cea originală, din cărămidă dublu arsă, zidită pe lat. Pentru încălzire se folosea un şemineu perfect încadrat într-un colţ al camerei şi bogat în ornamente. Camera are un aer medieval, dat de bolţile mănăstireşti şi candelabrul din fier forjat. Camera Zincăi Golescu este mobilată în stil Biedermeier. Într-o vitrină sunt expuse obiecte personale ale Zincăi, soţia lui Dinicu Golescu.

Legătura lui Carol Davila, întemeietor al învăţământului medical din România, cu familia Goleştilor, se face prin căsătoria cu Ana, nepoata lui Dinicu Golescu. Adunate într-o vitrină regăsim fotografii cu membrii ai familiei Davila, cărţi şi diferite documente, o trusă medicală şi un ceas de buzunar.

Camera Orientală a fost destinată exclusiv primirii oaspeţilor turci şi reuneşte obiecte specifice acestei culturi, aduse toate de la Istanbul: scaune cu intarsii de sidef, ţesături decorative, lampadar cu semilună, tăvi ornamentale, narghilele, ciubuce, carpete aurii, paftale din argint, mătănii. Salonul de Iarnă este cea mai mare încăpere din conac. În mod obişnuit, aici sunt prezentate expoziţii temporare, iar uneori sunt găzduite diverse conferinţe, simpozioane, seminarii. În mijlocul camerei avem o sobă verde din cahle, decorate cu diverse motive universale.

La ieşirea din conac, pe partea dreaptă se află Rotonda Golestilor: o colecţie de busturi aşezate în cerc, ale membrilor familiei Golescu.
Fostele anexe ale servitorilor au fost transformate în Expoziţia de Etnografie şi Artă Populară, unde sunt prezentate obiecte ce ţin de principalele ocupaţii şi meşteşuguri ale locuitorilor din Argeş” SURSA

INSIDER: „Ciocănești, satul de basm din Bucovina, în care tradiția este obligatorie prin lege. Este considerat unul dintre cele mai frumoase sate din România, și de bună dreptate, căci cei care ajung acolo au parte de o priveliște de-a dreptul deosebită.
Aflat în inima Bucovinei, satul Ciocănești este un loc unde, dacă ești în pelerinaj pe la mănăstirile bucovinene, nu trebuie să îl ratezi. Situat într-o zonă pitorească pe Valea Bistriței, în județul Suceava, satul se află pe DN18, între Vatra Dornei și Botoș, la 26 de kilometri de Vatra Dornei și la 35 de kilometri de Câmpulung Moldovenesc. Poți parcurge acest traseu fie cu mașina, fie cu un autobuz, în cazul în care este vorba despre un grup organizat.

Localitatea datează din anii 1499, când domnitorii Moldovei veneau pentru a le cere meșterilor populari să realizeze cele mai bune arme pe care să le folosească în războaie.

Frumusețea locului este întrecută numai de către frumusețea caselor, care atrag de la prima privire. Frumos decorate, la fel ca celebrele ouă încondeiate, casele sunt din moși strămoși adevărate bijuterii de artă. Sculptate cu motive tradiționale specifice Bucovinei, fiecare locuință este mai frumoasă ca cealaltă. Tradiția decorării caselor a început cu o femeie din sat care a decis să își decoreze casa cu motivele pe care le avea și pe portul popular și nu a durat mult până când vecinii, care au văzut cât de frumoasă este casa, au decis să îi urmeze exemplul. Astfel, satul s-a transformat într-un muzeu viu, unic în ţară, cu peste 600 de gospodării una mai frumoasă ca alta. Locuitorii sunt obligați prin lege să păstreze tradiția decorării casei. Nu doar casele sunt decorate, ci și porțile, și Secția de Poliție, dar și Școala. Comuna are și un muzeu etnografic, unde turiștii pot vedea o mulțime straie populare, războaie de țesut și țesături vechi de sute de ani. De asemenea, în comună mai există și un muzeu al ouălor încondeiate, care reunește peste 1800 de exponate extrem de valoroase și de frumoase.” SURSA

N.R.: La Ciocănești în fiecare an pe 15 august are loc Festivalul Național al Păstrăvului.