PRIMUL FLUX DE ŞTIRI TRIMISE DE CITITORI

Ultimele

ANATOLIAN FOOD FEST: Adana Kebap, Kataif, baclavale și cafea la nisip pentru stomacul de ghiaur bucureștean, iar meditația dervișilor rotitori pentru al lui spirit și suflet!


INSIDER: „Până mâine, 7 august 2022, ora 22, în Parcul Lumea Copiilor, București- sector 4, are loc Anatolian Food Fest, al șaselea anul acesta numai în Capitală. Găsim multe preparate tradiționale turcești precum: Lahmacun, Adana Kebab, Lule Kebab, Kataif, Katmer, Gozleme şi bineînțeles, baclavale cu arome orientale. dar și muzică, dans, produse de băcănie turcești , tatuaje henna şi pictură pe apă, Ebru.

Nu puteau lipsi celebrele fesuri turcești care se asortează cel mai bine la o cafea la nisip ori șuberek! Şi, cei mai așteptați, dervișii rotitori!

Festivalul Turcesc este unul dintre evenimentele de avengură ale Fundației Tuna care își propune să promoveze cultura turcă prin ceea ce este specific ei: ospitalitatea turcească, arta veche,folclorul și, foarte important, arta gastronomică.” DETALII

ARHIVĂ: EXTAZ: Cum meditează dervişii rotitori în jurul Soarelui? Secta a fost interzisă de Atatürk!

PART-TIME ŞI PFA: Guvernul supraimpozitează, angajații muncesc 2 ore/zi și plătesc impozit pe 8 ore/zi!


INSIDER: „De la 01.08.2022, guvernul supraimpozitează contractele part-time şi PFA. Angajații muncesc 2 ore/zi și vor plăti impozit pe 8 ore/zi!

Contributii: Înainte: 119 lei/1 oră 238 lei/2 ore. Acum: 1.083 lei, indiferent de orele muncite”

N.R.: În conformitate cu ORDONANȚA 16/2022 pentru modificarea Codului Fiscal, începând cu veniturile salariale aferente lunii august 2022, contribuţia de asigurări sociale şi cea de sănătate, datorate de către persoanele fizice angajate în baza unui contract individual de muncă cu normă întreagă sau cu timp parţial, nu pot fi sub nivelul celor aplicate la salariul de bază minim brut pe ţară în vigoare în luna pentru care acestea se datorează.

3 POINTS SHOT: Mingea „înfiptă” în clădirea Federației Române de Baschet


INSIDER: „În București, pe Bulevardul Basarabia la Nr.39, înghesuită între două curți și așezată perpendicular pe stradă, clădirea Federației Române de Baschet, pare un coș uriaș în care mingea,

tocmai, a rămas blocată. Foarte haioasă ideea, precum și realizarea!Din păcate, nu este foarte vizibilă din stradă și cred că am trecut de zeci de ori prin zonă în ultimii 11 ani de când a fost inaugurată, fără măcar să o observ. E adevărat că prin parcarea din față, destul de agitată și mai mereu plină, te strecori ori către o intrare în Parcul Național, ori la stadionul Lia Manoliu, ori la vreuna din terasele din zona, sau pur și simplu oprești între două semafoare pentru o sesiune de shopping legume-fructe de la „piața volantă” care se încropește pe aici din când în când.’

N.R.: Baschetul este un sport de echipă, în care de regulă joacă 5 jucători. Scopul fiecărui jucător este să nimerească mingea în coș, echipa care acumulează mai multe puncte la sfârşitul jocului câştigă.

Deși mențiuni despre un sport asemănător cu baschetul apar în legendele despre populația Olmec, care locuia in Mexic acum mai bine de 500 de ani, iar aztecii și mayași aveau un joc similar în care foloseau drept minge căpățânile dușmanilor înfrânți în luptă, istoria spune că jocul de baschet a fost inventat în Statele Unite în 1891 de către un canadian.

În anul 1891, tânărul asistent de la colegiul Springfield, James A. Naismith, a invetat jocul de baschet încercând să facă mai variate lecțiile de educaţie fizică ale studenților, cu un conţinut mai atractiv şi mai dinamic, combinând unele reguli jocul de fotbal cu 13 reguli noi și a înlocuit poarta cu un coș suspendat pe un perete. Astfel a luat naștere sportul căruia i s-a spus apoi basketball (basket ball = minge). La început echipele erau alcătuite din câte 50 de jucători, apoi numărul s-a redus treptat pentru a ajunge la echipe formate din 5 jucători. U R M A R E A

PARCUL CIRCULUI: Binecuvântat de soartă cu Tonola, neamțul bogat care excava argilă și de Dumnezeu cu izvoare și lotuși, vegheat de Prințul Rainer al III lea de Monaco, așteaptă extratereștrii să-i ude peluza!


INSIDER: Parcul Circului este un parc din Sectorul 2, în interiorul acestuia fiind amplasat Circul Metropolitan București. Parcul a fost amenajat în anul 1961,

pe o suprafață 26 ha, de arhitectul Valentin Donose. La intrarea dinspre Circul Globus, din anul 2017, veghează Statuia Prințului Rainer al III lea de Monaco împreună cu un grup statuar inaugurat de Prințesa Stéphanie de Monaco, omagiu adus tatălui său, pasionat de arta circului şi creatorul Festivalului International de Circ de la Monte-Carlo.

În mijlocul parcului se află „Lacul cu izvoare naturale”, cu o formă aproape rotundă în plan și cu suprafața de 0,75 ha, lângă malul căruia cresc lotuşi egipteni (Nelumbo nucifera) / (Nymphea lotus), floare declarată monument al naturii în anul 1931.

Această plantă rară are un stagiu de vegetație care începe în zilele primăverii, se dezvoltă vertiginos acoperind în timpul verii apele lacului cu frunze mari și flori frumos colorate. Planta mai este denumită și Lotus indian sau Lotus sacru, fiind venerată în culturile orientale. În Romania lotusul indian mai poate fi găsit doar la Băile Felix.

O altă atracție a lacului o reprezintă broasca țestoasă de apă europeană (Emys orbicularis), despre care nu se ştie cum a ajuns aici, dar care s-a înmulțit considerabil. Herpetofauna este reprezentată de trei specii de amfibieni şi trei specii de reptile.

De la clădirea Circului spre lac pornesc peluze largi și alei care permit circulația în jurul lacului. Vegetaţia variată și bogată a parcului, include şi specii rare de copaci, precum Ginkgo biloba, platani, chiparoşi de baltă.

Parcul mai este cunoscut și ca „Parcul Tonola”, pentru că a fost amenajat pe fosta „groapă Tonola”, formată pentru că de acolo s-a excavat argilă pentru fabrica de cărămidă înființată (în 1865) de Max Tonola (care s-a născut la 26 aprilie 1830 la Ingolstadt Bayern şi a murit 31 iulie 1885, fiind înmormântat la Cimitirul Bellu Catolic din București), fabrică ce a funcționat în acest loc până înainte de al Doilea Război Mondial.” SURSA

ARHIVĂ: ALICE ÎN ȚARA MINUNILOR: “Cel mai mare miracol e să fii tu însuți!”

MUZEUL POEZIE(I), IAȘI: Muzeu postmodern, ludico-ironic, cu un limbaj „foarte” contemporan, original şi unic în România!


INSIDER: „În Iaşii poetului dintâi, Dosoftei Mitropolitul (1624-1693), erudit creator de stihuri, care a rânduit „primele pietre durabile la temeliile limbajului poetic românesc“1, în luna iulie a anului trecut a fost inaugurat primul muzeu din ţară dedicat ideii de poezie: Muzeul Poezie(i). Unii afirmă că muzeul în cauză este precum girafa lui Marin Preda: „Aşa ceva nu există!“. Muzeul Poezie(i) de la Iași există, este original şi unic în peisajul muzeal din România, fiind conceput ca un muzeu postmodern, ludico-ironic, cu un limbaj foarte contemporan.

Muzeul Poezie(i) cuprinde o expoziţie conceptuală dedicată ideii de poezie, realizată de artistul vizual Ion Barbu (n. 1953), membru al Uniunii Artiștilor Plastici din România, „pentru a mă răzbuna că n-am reuşit a scrie, și eu, o poezie la viaţa-mi“.

Muzeul Poezie(i) de la Iași cuprinde mai multe instalaţii artistice dedicate poeziei: „Pașii poeților” este instalația realizată din încălţămintea a peste 50 de poeți români contemporani, aşezată sub formă de pași, ca un traseu muzeal de vizitare. Prin această instalaţie, vizitatorul este condus către următoarele instalaţii. Pașii celor 50 de poeți sunt însoțiți și de încălţămintea imaginată a lui Mihai Eminescu, Veronica Micle, Iulia Hasdeu, Urmuz şi Lapona Enigel…

„Sticle pentru minte, inimă şi literatură” – 100 şi ceva de sticle în forme și culori diferite, „umplute cu poezie”, fiecare dintre acestea „îmbuteliate” cu câte un poem olograf din sertarele unor versuitori din generaţii diferite (de la Şerban Foarţă, Nora Iuga, Ana Blandiana, Ion Mureşan, Aurel Dumitrașcu, Adi Cusin, Liviu Antonesei, Mariana Codruţ, Magda Cârneci, până la Claudiu Komartin, Andra Rotaru, Rita Chirian, Răzvan Ţupa, Domnica Drumea, Teodor Dună and so on).,,Suita de sticle” se finalizează cu o cadă în care,,se varsă” poezia.

,,Scrisori către bunul Dumnezeu” reprezintă o instalaţie compusă din 10 maşini de scris din care ies foi de hârtie pe care se află câte un poem de Mihai Eminescu, Nichita Stănescu, Mihai Ursachi, Radu Stanca, Mihai Beniuc, Dimitrie Stelaru, Cristian Popescu, Dan Deşliu, Dorin Tudoran și Viorel Ilișoi.

„Haute couture/Haute culture” este o veritabilă ,,prezentare de modă poetică” sub forma celor 18 manechine „costumate“ în rime:,,Jalnic ard de viu chinuit ca Nessus,/ Ori ca Hercul înveninat de haina-i”. [Mihai Eminescu – „Odă (în metru antic)”].

,,Pietre pentru templul meu” este instalaţia ce combină pietre de forme și culori diferite pe versuri din creațiile poeților Paul Celan, Mihai Ursachi, Ion Caraion, Alexandru Musina, Aglaja Veteranyi, Radu Cosașu, Robert Şerban, Ştefan Manasia și Dmitri Miticov.

În încheiere, dintr-un „Tabel periodic al elementelor poetice” ne surâd poeți români din promoţii lirice multiple, iar „picto poemele”, puse sub motto-ul,,Pictura este poezie tăcută“ (Plutarh), completează atmosfera de muzeu care celebrează plăcerea poeziei, cu lucrări artistice realizate pe marginea unor versuri vechi şi (mai) noi.

Muzeul Poezie(i) de la Iași a fost inaugurat la 22 iulie 2021 în incinta Casei Muzeelor din strada Vasile Alecsandri nr. 6, clădire construită în jurul anului 1896 de întreprinzătorul evreu Joseph Leff, cumpărată, în 1914, de Societatea „Viaţa românească”, condusă de Garabet Ibrăileanu şi Mihail Sadoveanu, devenită noul sediu al Muzeului Naţional al Literaturii Române Iași. SURSA

Program: marți-duminică 10-17. Bilet intrare: 9 lei. DETALII

S.O.S., SECTOR 3: „Arde IOR-ul și la 112 nu răspunde nimeni”


INSIDER: „Arde IOR-ul și la 112 nu răspunde nimeni” SURSA

UPDATE: „Arde zonă retrocedată catre intrarea stația de metrou, Titan.” SURSA

N.R.: Suprafaţa este cea cu ieșire la Bulevardul Nicolae Grigorescu (de la intersecţia şoselei cu strada Constantin Brâncuși și până la întersecția cu Bulevardul Liviu Rebreanu). Această suprafață de teren este neîngrijită şi contrastează puternic cu restul parcului, pe care Primăria Sectorului 3 îl menţine într-o stare foarte bună. Pe porţiunea retrocedată se depozitează gunoaie, trăiesc oameni ai străzii și e plin de şobolani. Din când în când, mai izbucnesc incendii de vegetație (care oricum creşte liber).

După 18 ani de procese, Dosarul a ajuns la Înalta Curte de Casaţie şi Justiție (ÎCCJ). Iar aici, după mai multeamânări, instanţa a decis, vineri, 13 noiembrie 2020, că procesul trebuie să se rejudece.” DETALII

PARCUL TINERETULUI, BUCUREȘTI: Primul Campionat European de Navomodelism organizat în România, 70 sportivi din 10 țări


INSIDER: „Până pe 3 august în Parcul Tineretului din București are loc Campionatul European de Navomodele, prima competiție europeană de navomodelism organizată în România.

IOANA DUMITRU, secretarul general al Federației Române de Modelism: „Campionatul European de Navomodelism se desfășoară pentru prima dată în România și sperăm din tot sufletul să fie un eveniment reușit. La campionatul acesta vor participa peste 70 de sportivi din 10 țări, în echipe formate din 3-5 sportivi.

Echipa României

Campionatul se va desfășura pe mai multe clase de concurs, modelele vor fi de diferite facturi, în funcție de caracteristicile navomodelului respectiv se derulează clasa de concurs pe diferite poligoane, de asemenea. Este permis orice fel de motor, doar bateriile sunt verificate.

Avem navomodeliști în România, iar la această competiție vor participa 8 români. Se califică în primul rând fiecare campion național, care a participat la competiția organizată de Federația Română de Modelism,, e calificat automat. În cadrul campionatelor naționale se face selecție pentru campionatele internaționale din anul imediat următor.

Federaţia Română de Modelism are 4 ramuri: aeromodelism, automodelism, navomodelism şi rachetomodelism. Anul trecut, de exemplu, am avut Campionatul Mondial de Rachetomodele pe care l-am organizat la Buzău” SURSA

CETATEA POENARI, ARGEȘ: Închisă până pe 31.12.2023 pentru „impulsionarea dezvoltării locale prin conservarea și consolidarea patrimoniului cultural”. Pentru audiență la Țepeș, după Revelion, teoretic!


INSIDER: „Facem noi treaba autorităților! Adică informăm turiștii! CETATEA POENARI ESTE ÎNCHISĂ! Și nu, nu 3 zile! Peste 1 an! Când afli? Când ajungi acolo și vrei să vizitezi!” SURSA

N.R.: Cetatea este situată pe un vârf de munte care domină Cheile Argeşului, lângă localitatea Arefu, la 4 kilometri de barajul și lacul de la Vidraru, pe vale mai jos, lângă centrala hidroelectrică Vidraru.

Inițial, pe vremea lui Negru Vodă, a fost construit un singur turn; apoi construcția a fost dezvoltată în scop de refugiu sau punct de observaţie de către Vlad Țepeș, adăugându-i-se turnuri, ziduri și dependințe. Cetatea Poenari a fost reședința secundară a lui Vlad Țepeș, fiind construită ca post de fortăreață contra otomanilor.

Legenda spune că, Vlad Țepeș, fiind urmărit de turci, a scăpat refugiindu-se în această cetate, după ce a potcovit caii cu potcoavele invers, cu fața în spate, derutându-și astfel urmăritorii.

Cetatea Poenari se află pe un vârf de munte, la aproximativ 400 de metri față de nivelul văii. Cetatea are o forma alungită și posedă 5 turnuri, 4 rotunde și unul prismatic. Zidurile au 2-3 metri grosime. De la nivelul cetății se pot admira priveliștile frumoase ale văii Argeşului. Pentru a se urca la cetate s-a construit, în zilele noastre, o scară de beton, dotată cu balustrade, cu 1480 trepte.” DETALII

ARHIVĂ: RACOȘ: Netflix a închiriat cariera Hegheș pentru filmări. Turiștii nu mai pot vizita vulcanul stins până în octombrie. OXO MONUMENTUL ELECTRICITĂȚII, VIDRARU: De la cine așteaptă dreptul la vizită Prometeu, titanul care a furat focul lui Zeus pentru a-l dărui oamenilor?! OXO GRADINA BOTANICĂ BUCOV, PRAHOVA: 50 de copii veniți în excursie cu autocarul sunt poftiți de paznic să viziteze gradina online

LECȚIA DE ISTORIE VIE: Dacă tot avem „Străzi Deschise”, dacii și romanii s-au luptat în fața Muzeului Național de Istorie al României


INSIDER: „Astăzi în București, pe Calea Victoriei, în fața Muzeului Național de Istorie al României, în cadrul evenimentului „Străzi Deschise”, trecătorii de toate vârstele s-au bucurat de o întâlnire cu dacii și romanii în „Lecția de Istorie Vie”. Pe lângă costume, cei prezenți au putut vedea și atinge temutele falxuri dacice, precum și faimosul stindard de luptă al dacilor, Draco –

balaurul cu cap de lup și trup de șarpe. Replicile de arme, armuri, scuturi, coifuri ale strămoșilor noștri precum și prezentarea acestora au fost puse la dispoziție de către Asociația Terra Dacica Aeterna – Filiala Bucureşti. DETALII

ARHIVĂ: ANIVERSARE: Columna lui Traian are MCM ani. Copia din România merge pe LXXXIII… OXO RĂDĂCINI: Bijuteriile de familie ale României, adânc îngropate în noi. „Îşi scot strămoşii degetele-afară!” OXO ISTORIE: Traian, blocat în nămeţi la Muzeul Naţional OXO SUVENIR: Natură moartă cu suporteri spanioli OXO EXHIBIŢIONISM: Traian, răpus în Dacia altui Traian. De la criogenie, mumificare şi zoofilie, la planking! OXO FALX DACIC: Arma care i-a determinat pe romani să-și modifice coifurile și scuturile are monument pe DN7. Vârful e îndreptat spre Roma! OXO SCHIMB DE EXPERIENȚĂ: Compania Națională de Autostrăzi și Drumuri Naționale, așteptată la ParkLake să preia de la romani rețeta drumului fără gropi, garantat 2000 de ani!