OSLO: Parcul Vigeland, viaţa în pielea goală!
INSIDER: „În zona centrală a capitalei Oslo, cel mai mare parc este Frognerparken (320 ha), fiind o destinaţie foarte populară în rândul localnicilor şi turiştilor care vin aici să se plimbe şi să facă sport. În zona vestică se află concentrate facilităţile sportive: stadion, lanţ de bazine, terenuri de tenis. Între hotarele sale găsim VIGELANDSPARKEN – un copleşitor şi plin de dramatism muzeu în aer liber.” 
http://www.youtube.com/watch?v=rDuQCpPvEoU&feature=player_embedded
CERCETARE: Piramida de la Piteşti, un miracol ştiinţific abandonat!
PRELUARE: La marginea Piteştiului (N.R.: cartier Prundu), ascunsă de priviri indiscrete, o construcţie bizară se ridică în mijlocul pustietăţii. E veche, ruginită, abia se mai ţine. O zăreşti din fuga maşinii, pe centura oraşului. Dar, ca să ajungi la ea, trebuie să străbaţi staţia de epurare, să te învârteşti printre bazine cu apă murdară, clipocindă, să înfrunţi mirosul greu. Mergi tot spre Est, către malul Argeşului. Şi, dintr-o dată, o vei vedea. E o piramidă de metal şi sticlă.
O copie fidelă a Marii Piramide a lui Keops. La scara 1 pe 10. A fost ridicată în anii 80 ai secolului trecut. Şi are o poveste incredibilă. O poveste despre mintea umană care provoacă Necunoscutul, despre minuni ştiinţifice şi fenomene la limita cunoaşterii. Cândva, această piramidă a fost un laborator de cercetare avansată. Astăzi, uşile sale sînt zăvorâte. Praful şi uitarea se aştern în straturi tot mai groase. Privind-o, te simţi Stalker în Zona lui Tarkowski, adunînd din gunoi fragmente de tehnologie extraterestră. Cine a făcut picnic la marginea drumului? O femeie uluitoare pe nume Marioara Godeanu. CONTINUARE
INSIDER: „Construcția Piramidei de la Piteşti a început în anul 1983 şi a fost finalizată în noiembrie 1985.
Are 1.800 de mp şi 15 m înălțime, o copie fidelă a Marii Piramide a lui Keops, la scara 1 pe 10. De-a lungul anilor s-au creat multe legende legate de strania piramidă. Oamenii din zonă spun că acolo se întâmplau lucruri paranormale. Oamenii de stiinţă vorbesc de aşa numitul efect de piramidă, de care aflaseră şi vechii egipteni.
Era vorba despre construcţia unei staţii de epurare biologice, pentru ape reziduale, care folosea drept „filtru” nufărul egiptean, o plantă care putea fixa sedimentele. Ridicată de pompe puternice, apa ajungea în rezervoare plasate în partea superioară a construcţiei, de unde, printr-un labirint de canale cu verdeaţă, curgea, lent, purificîndu-se.” SURSA
SEMNE: Victor Ponta s-a împiedicat la final de campanie. Olguţa, invitată să-şi facă autocritica!
INSIDER: „Tocmai astăzi, premierul Victor Ponta a urcat cu stângul pe scena Sălii Polivalente din Craiova, împiedicându-se chiar de ultima treaptă, dar reuşind totuşi să nu se prăbuşească peste mulţimea adunată. O fi vreun semn!? Conducerea USL, tot staff-ul şi 5.000 de olteni se înghesuiră pe o suprafaţă de 10.000 de metri pătraţi ca să pună punct campaniei electorale pentru alegerile parlamentare de duminică. Invitat special – Hannes Svoboda, preşedintele Partidului Socialiştilor Europeni din Parlamentul European.
Bineînţeles că toată lumea a bârfit la ureche sacoul portocaliu al primăriţei Olguţa Vasilescu şi fusta mini asortată. O fi fost vreun mesaj subliminal sau vreo răzbunare pe steagul duşmanului? În orice caz, va fi invitată la partid să-şi facă autocritica! În rest, pupături, veselie, steguleţe şi încrederea nezdruncinată în victorie. Printre participanţii la vârf s-au numărat: Victor Ponta şi Crin Antonescu, Daniel Constantin, Liviu Dragnea, Mihai Voicu, Mircea Geoană, Valeriu Zgonea şi deputatul Horaţiu Buzatu la peluze.
De dimineaţă, spre oftica preşedintelui Băsescu, premierul Victor Ponta şi Hannes Svoboda au primi titlul de Doctor Honoris Causa al Universităţii din Craiova. Ca o glumă scoasă din context, preşedintele Consiliului Judeţean Dolj, Ion Prioteasa, a declarat că acum le mai trebuie doar paşaport de oltean.”
VOYERISM: De la bici la Big Brother. Angajatul ideal „Unis Group” face orice. Kama Sutra, frate!
INSIDER: „La început, camerele de supraveghere video au fost introduse cu un singur scop, acela de a proteja. Chiar dacă nu le vedem, ele ne văd aproape peste tot – în faţa băncilor, în magazine, exchange-uri, prin intersecţii sau în case particulare, toţi fiind terorizaţi de frica hoţilor.
Atât de terorizaţi încât unele magazine au montate camere video chiar şi în cabinele de probă, în spatele oglinzilor. Dar când intră în sfera privată a individului, aceste camere nu mai monitorizează, ci spionează!
Pe fondul scăderii veniturilor, firmele corporatiste au început să introducă sisteme de supraveghere şi în birouri pentru impulsionarea angajaţilor. În realitate însă, şeful de birou, ocupat cu lipsa de activitate, profită de binefacerile tehnologiei pentru a-şi umple timpul preţios, asta după ce s-a săturat de butonat Facebook pe telefon. În termeni sexuali, acestă deviaţie se numeşte voyerism, adică privitorul se excită doar atunci când priveşte un spectacol pe ascuns. Iar dacă mai are şi intervenţii audio prin difuzoare, asta înseamnă că “îi place să comande şi să vorbească murdar”. Totul, bineînţeles, pentru bunul mers al companiei!
Astfel, pentru “creşterea productivităţii la locul de muncă”, ţi se montează pe birou una bucată web-cam prin care şeful te urmăreşte în fiecare secundă, din orice colţ al lumii. În plus, urlă la tine prin boxe ori de câte ori îi scade respectul de sine – “De ce nu mi-ai dat mail de prezenţă când ai ajuns azi la serviciu?”, “Mergi de prea multe ori la WC!”, “Bei prea multă apă!”, “Ieşi de prea multe ori la ţigară!” etc. …Este român, dar lucrează în compania-mamă din altă ţară şi vrea să arate că îşi merită salariul de „account manager” la nivel de UE – doar un bun român ştie să pună biciul pe alţi români, chiar şi de la mii de kilometri distanţă!
Firma în cauză se numeşte UNIS GROUP ROMÂNIA, o multinaţională cu doi angajaţi în România, buni la toate, care trebuie să ştie toate poziţiile din Kama Sutra! Chiar dacă este firmă olandeză, angajaţii din România sunt trataţi după standarde chinezeşti – mănânci puţin şi munceşti mult. …Dintr-o organigramă inţială de patru persoane, au rămas trei, „Luca şi Matei” care sunt presaţi continuu să împletească rahatul, să-l facă bici şi să pocnească! În aceste condiţii, filiala nu atinge rezultatele aşteptate, aşa că românul nostru îşi suflecă mânecile, decretă supravegherea continuă prin web-cam şi începu să dea cu gura pe româneşte ca la uşa cortului, ca să-şi motiveze angajaţii… Şi astfel, din “fata mea e manager” ajunse “paznic de oaie” pe internet, de undeva dintr-un cătun din Olanda…”
ARHIVĂ: DECIZIA 52/2012: „Este interzisă amplasarea camerelor video în birourile angajaţilor!”
PĂCATE ELECTORALE: Dan Diaconescu cerşeşte voturi cu icoana Sfântului Aşteaptă!
INSIDER: „Ieri, cutiile poştale din sectorul 5 au fost umplute cu icoane, câteva mii de cadouri „spirituale”, în limita a 10 lei. Din Păcate, pe spatele icoanei există şi o „sugestie” – Dan Diaconescu îmi cere Direct să votez pentru candidatul PP-DD din Colegiul 21. În speranţa că Sf. Nicolae nu face parte din staff-ul de campanie al lui DDD, voi considera că este doar icoana Sfântului Aşteaptă!”
PORŢI DESCHISE: Fotografie de familie cu poporul. La Ponta la poartă… bate-o ţară-ntreagă!
INSIDER: “Ieri, pe 1 Decembrie, începând cu ora 9.00, Palatul Victoria şi-a deschis porţile şi pentru popor! Cei care nu au vrut să piardă ocazia vizitării sediului Guvernului s-au aşezat la coadă cu o oră înainte. La intrare aveai nevoie de cartea de indentitate (cineva ţi-o fotografia instant) şi apoi de un control corporal ca la aeroport. Unii au simţit că perseverenţa şi răbdarea le-a fost răsplătită, întrucât gazda a fost chiar premierul Victor Ponta (aflat în plină campanie electorală!).
Ajunşi în sala de şedinţe a Guvernului, toţi şi-au dorit să facă o poză pe scaunul Primului Ministru, la pupitrul de comandă.
Pe la 10, vizitatorii au fost poftiţi afară, în curtea palatului, pentru o surpriză: clădirea guvernului a fost îmbrăcată în tricolor cu ocazia Zilei Naţionale. Printre cei prezenţi s-au numărat soţia premierului, Daciana Sârbu, ministrul Agriculturii, Daniel Constantin, şi purtătorul de cuvânt al Guvernului, Andrei Zaharescu.”
SĂRBĂTOARE: Ce-ţi doresc eu ţie, dulce Românie?
Ziua națională a României a fost între 1866-1947 ziua de 10 mai, apoi, între 1948-1989 ziua de 23 august. Prin legea nr. 10 din 31 iulie 1990, promulgată de președintele Ion Iliescu și publicată în Monitorul Oficial nr. 95 din 1 august 1990, ziua de 1 decembrie a fost adoptată ca zi națională și sărbătoare publică în România. Această prevedere a fost reluată de Constituția României din 1991, articolul 12, alineatul 2. Opoziția anticomunistă din România a pledat în 1990 pentru adoptarea zilei de 22 decembrie drept sărbătoare națională, fapt consemnat în stenogramele dezbaterilor parlamentare. (Wikipedia)
OSLO: Legendara corabie Fram, pensionată pe insula muzeu Bygdoy!
INSIDER: „În Oslo, dacă eşti pus pe alergătură şi vizitat muzee cel mai bine e să achizitionezi Oslo Pass ce oferă gratuitate pentru transportul public, atracţii turistice, parcări, piscine, prânzuri în croaziere, patinaj, reduceri la închirierea unei maşini etc. Tot cu el ai intrarea liberă la 35 de muzee. Poţi alege pass-ul valabil 24h – 270 NOK, 48h – 360 NOK. Moneda naţională este coroana norvegiană 1 NOK = 0.5 RON.
Pe Insula Bygdoy se ajunge cu autobuzul nr. 30 (27 NOK de la automat sau 40 NOK la şofer) sau cu feribotul nr. 91 (se ia din faţa Primăriei) – 170 NOK şi „împuşti” 5 muzee dintr-o lovitură, primele 3 fiind grupate în aceeaşi piaţă. Aici la Huk sunt şi 3 plaje, una fiind a nudiştilor.
MONUMENT: Domniţa Bălaşa, bijuteria dintre blocuri
INSIDER: „Deşi ascunsă în spatele blocurilor din vecinătatea Palatului de Justiţie, nu puţini sunt cei care trec pragul Bisericii “Domniţa Bălaşa” ca să se roage pentru dreptate divină. Este o biserică construită între anii 1881-1885, pe locul primei biserici din 1743, ctitorie a Domniţei Bălaşa, fiica lui Constantin 
Brâncoveanu. Lăcaşul, de o frumuseţe uimitoare, pictat în stil neoromantic, adăposteşte între naos şi pronaos monumentul funerar al Domniţei Bălaşa “Întristatrea” (stânga), lucrare a sculptorului I. Georgescu (1884), şi cel al Domniţei Zoe Brâncoveanu (dreapta), realizat de sculptorul francez Jules Roulleau. În curte, este o statuie în mărire naturală a domniţei, din marmura de Cararra, una dintre 
cele mai reuşite sculpturi a lui Karl Storck. Biserica „Înălțarea Domnului” – Domniţa Bălaşa este declarată monument de arhitectură, fiind inclusă pe lista monumentelor istorice din România.” DETALII
NORVEGIA: Parlamentarii vikingi chiulesc unicameral
INSIDER: “Din 2009, Parlament norvegian este unicameral – Stortinget – „Marele Consiliu”, cu 160 membri aleşi prin votul poporului pentru 4 ani. Clădirea Parlamentului (1866) este pe bulevardul Karl Johans şi poate fi vizitată gratuit în tururi cu ghid, însă poţi participa şi ca „observator” din balcon la şedintele Parlamentului. La intrare, ţi se face un control ca la aeroport, apoi îţi laşi toate obiectele personale (geantă, telefon, ochelari de soare) la garderobă, având voie să intri numai „înarmat” cu un aparat foto clasic cu rugămintea insistentă „no flash, please!”. Spre surprinderea mea, sala de şedinţe era aproape goală şi am râs în barbă, gândindu-mă că absenţele se poartă şi la case mai mari… La un moment dat, un parlamentar şi-a expus cu convingere nu-ştiu-ce-propunere în faţa unei săli complet goale! Noroc cu musafirii din balcon ca să nu se spună ca ar fi vorbit la pereţi.
Norvegia este o monarhie constituţională. În fruntea statului se află Regele, dar acesta are un rol mai degraba ceremonial. Constituţia spune că „puterea executivă e investită în rege” însemnând de fapt că este exercitată de guvern (Consiliul de stat) în numele Regelui. Palatul Regal – Det Kongelige Slott – domină centrul oraşului din vârful dealului pe care se înalţă, la extremitatea vestică Karl Johans Gate. Din păcate, palatul se vizitează numai vara, în cadrul unor tururi ghidate de 1 oră. În fiecare zi, la ora 13.30, are loc spectacolul schimbării gărzilor în faţa palatului.
În 1905, după desprinderea de Suedia şi proclamarea independenţei, la dorinţa populaţiei (care a optat pentru monarhie şi nu republică) a fost proclamat rege al Norvegiei sub numele de Hakon al VII-lea, prinţul danez Carl din familia Glucksburg propus de guvern şi ales de Parlament. Hakon al VII-lea a domnit 52 de ani până în 1957 şi a fost unul dintre cei mai iubiţi monarhi norvegieni, jucând un rol important în păstrarea unităţii ţării 
în timpul ocupaţiei naziste din cel de-Al Doilea Război Mondial. Când a murit, fiul lui şi al reginei Maud, Alexandru a fost încoronat ca rege al Norvegiei ca Olav al V-lea (1957-1991), fiind un rege foarte popular. Mare sportiv pasionat de navigaţie şi schi a câştigat medalia Holmenkollen în 1968 şi medalia de aur la iahting la Jocurile Olimpice de Vară (1928) desfăşurate la Amsterdam.
În 1991 îi succede monarhul actual Harald al V-lea (n.1937) unicul fiu al său şi al prinţesei Martha a Suediei, primul prinţ născut pe teritoriul Norvegiei, după 567 ani. Acesta a trebuit să aştepte 9 ani pentru a primi de la regele Olav al V-lea, care s-a consultat cu membrii Parlamentului, permisiunea de a se căsători în 1968 cu o tânără care nu făcea parte din aristocraţie, actuala regina Sonja. Povestea s-a repetat oarecum cu fiul acestora, prinţul moştenitor Hakon, care stârnit un scandal în 2001 când s-a căsătorit cu Mette-Marit, o tânără pe care o cunoscuse la un festival rock şi care avea deja un copil, lucrase într-o cafenea, se îmbrăca în blugi şi avusese o viaţă zbuciumată până atunci. Fiica lor, prinţesa Ingrid Alexandra (n.2004) a fost desemnată succesoare – ca urmare a modificării Constituţiei Norvegiei care acum permite femeilor să fie moştenitoare la tron.”
ARHIVĂ: OSLO: Holmenkollen, paradisul sporturilor de iarnă. Regina Sonja, în vizită inopinată!
LONDRA: Hoţii noştri sunt mai deştepţi decât poliţiştii lor!
INSIDER: “Londra, ce oraş minunat. Şi turiştii români, ce nume bun au acolo! În Oxford Street o pancartă avertizează în limba română: “Ofiţeri de poliţie în civil operează în această zonă”. Concluzia: hoţii noştri sunt mai deştepţi decât poliţiştii lor!”
PRUNE PE GUNOI: Muzeul Deşeurilor arată că Suedia este în urma României! …Cu o oră!
INSIDER: „La începutul acestei luni, în cadrul Bibliotecii Naţionale din Bucureşti (Bd. Unirii nr. 22), s-a deschis Primul Muzeul al Deşeurilor din Europa. Accesul în muzeu este gratuit, de luni până vineri, între orele 08:00 şi 18:00, doar timp de o lună. Apoi închidem expoziţia, aruncăm exponatele şi România este iarăşi fericită?
Ţara noastră se numără printre fruntaşele Europei la producerea deşeurilor şi printre codaşe la reciclarea acestora, iar prin acest clasament suntem obligaţi moral să găzduim un astfel de muzeu, măcar o lună! Să sperăm că măcar cei câţiva vizitatori vor învăţa şi reţine, în sfârşit, ce înseamnă 3R (reduce, refoloseşte, reciclează), deşi nu sunt noţiuni noi “Made in UE”, deoarece îmi amintesc perfect de acţiuni similare desfăşurate în urmă cu 30 de ani prin şcoli, fabrici şi uzine…
Ideea e salutară, însă nu convinge – exponatele sunt sărăcuţe şi răsfirate, aproape că m-au întristat, de parcă nici gunoaie nu mai avem… Doar atât am putut alege, ori încercăm să impresionăm turiştii străini prin tehnica de promovare „Fata care pare harnică”, învăţată în copilărie din povestea „Prune pe gunoi”? …Sau iar ascundem gunoiul sub preş, poate-poate şi câştigăm competiţia internaţională pentru reciclare?!
Spaţiul generos acordat muzeului este prea pustiu şi dacă ne-am fi numit Suedia şi tocmai terminasem de sortat şi reciclat toată groapa de gunoi de la Glina!
…Nu ar fi rău ca vizitatorii să fie îndemnaţi să contribuie la acest “tezaur” prin mici donaţii: nişte ambaje şi chiştoace aruncate în silă, câteva conserve şi sticle de bere abandonate regulamentar în mijlocul drumului, câţiva saci cu resturi de la renovarea casei, pet-uri pentru jucat fotbal, coji de seminţe scuipate la întâmplare pe vitrine, serveţele cu mucoase lipite pe pereţi, un coş de gunoi topit sau fără fund, ori nişte tomberoane colorate pentru “colectare selectivă” pe care nimeni nu le goleşte niciodată. Are balta peşte, nu?!”
GAUDEAMUS: 112.000 de îndrăgostiţi de învăţătură
Duminică, 25 noiembrie a.c., s-a încheiat ediţia a 19-a Târgului Internaţional GAUDEAMUS – Carte de învăţătură, eveniment organizat de Radio România în Pavilionul Central Romexpo din Bucureşti. Cu 112.000 de vizitatori, peste 370 de expozanţi şi peste 650 de evenimente culturale, GAUDEAMUS 2012 a oferit deopotrivă publicului larg şi profesional o panoramă completă a noutăţilor editoriale ale anului, dar şi o întâlnire cu actualitatea vieţii literare şi culturale!
Republica Moldova a fost Invitat de Onoare, iar scriitori români de peste Prut s-au aflat în atenţia specială a publicului şi a presei. Scriitorul Pascal Bruckner a revenit în România, la Târgul GAUDEAMUS 2012! Sâmbătă, 24 noiembrie, scriitorul francez s-a întâlnit cu cititorii români la standul Editurii Trei. Cea mai râvnită carte a Târgului, desemnată tot prin Votul Publicului, este volumul „Parabolele lui Iisus. Adevărul ca poveste”, de Andrei Pleşu, publicat recent de Editura Humanitas.
5000 de volume au fost donate de vizitatorii Târgului pe durata celor cinci zile ale evenimentului, ca răspuns la campania Cărţile se întorc acasă lansată în 2010 de Radio România. Volumele donate vor ajunge la o serie de biblioteci din mediul rural, în Republica Moldova, cu sprijinul Ambasadei Republicii Moldova la Bucureşti.
GANDALF: „Nu daţi banii pe prostii, faceţi poze la copii!” Poate vă aşteaptă un drum de seară…
INSIDER: „Într-un Bucureşti gri au apărut nişte arătări gri care ne vestesc lansarea primului film din trilogia “Hobbitul – O călătorie neaşteptată” pe data de 14 decembrie… Bine că nu e pe 21.12.2012!
Varianta de secol 21 a “ursuleţului din staţiune” ne invită să ne facem poze şi să le postăm pe Facebook, poate-poate se lasă cu o excursie la drum de seară spre Londra. Alt oraş gri!” DETALII
