INSIDER: „Știai de acest stejar (gorun) în vârstă de jumătate de mileniu? A fost atestat documentar în anul 1490, pe vremea domnitorului Vlad Călugărul.

Este mai puțin cunoscut în istorie, dar cu rude celebre – a fost fiul lui Vlad Dracul și frate de tată cu Vlad Țepeș

Stejarul secular se află în Cocorăștii Mislii, la circa 30 de minute de Ploiești. Am mers din București pe A3, apoi am intrat pe DN1 și cam într-un kilometru am făcut dreapta.

Dacă pui pe Waze „Stejarul de la Goruna”, parchezi fix lângă el. Drumul este asfaltat, în condiții foarte bune.

Gorunul este situat într-o mică poieniță, cu câteva foișoare acoperite cu mese și băncuțe, numai bune pentru un picnic. În josul poienii curge un pârâu, iar păsărelele dau un adevărat concert, e o bucurie să le asculți!

Am mers apoi cu mașina până unde se termină asfaltul și am mai făcut o plimbare prin pădure, poienițe și pe drumul forestier. Am cules soc, căci era din plin. Nu mai zic de miros! Se împletea cu aroma florilor de salcâm și nu te mai săturai să inspiri adânc! Acum socata așteaptă cuminte pe balcon, în borcan, la soare.” SURSA

INSIDER: „În piațeta din fața teatrului Odeon, din București pe Calea Victoriei, pe artera al cărei nume vine de la victoria contra turcilor, e plasat un bust al lui Mustafa Kemal Atatürk (n. 1881, Salonic, Imperiul Otoman – d. 10 noiembrie 1938, Beşiktaş (d), Turcia) a fost un militar şi politician turc, născut în Macedonia, fondatorul şi primul președinte al Republicii Turcia ales de Marea Adunare Națională a Turciei pe 29 octombrie 1923. În 1934 Parlamentul i-a atribuit supranumele de Atatürk (Părintele Turcilor) pentru rolul său esenţial în construcţia noului stat turc, aplicând un set revoluţionar de reforme al căror scop a fost modernizarea vieții sociale, economice, politice şi culturale.

Statuia, care il reprezintă pe Ataturk, a fost dezvelită în anul 1998 de președintele Turciei, Suleyman Demirel, care a efectuat o vizită oficială în România, la invitația președintelui Emil Constantinescu.

În partea de jos a soclului este înscris în turcă și română sloganul unui „Tată” de acum 100 de ani: „Yurtta Baris Dunyada Baris Pace în țară pace în lume”

INSIDER: „Nor negru 2007. 35.000 de fluturi de hârtie lipiți pe pereţi şi tavan. Dimensiuni variabile (instalație site-specific)

În 1515, Albrecht Dürer şi-a creat renumitul Rinocer ca răspuns la o stranie întâlnire: primul rinocer din Antichitate care a călătorit pe continentul european. Însă Dürer nu văzuse niciodată animalul înfăţişat. Ganda, după numele său gujarati, s-a înecat înainte de a ajunge la destinație.

Călătoria sa în jurul lumii a cartografiat o traiectorie geopolitică şi ne-a reamintit că poveştile mai puțin cunoscute despre exploatare şi violenţă au eclipsat istoriile explorării şi descoperirii. Interacționând cu alte opere de ficțiune, cum ar fi piesa de teatru absurd a lui Eugène Ionesco intitulată Rinocerii, bienala urmăreşte poveştile inspirate de Ganda, recuperând jocul creativ al ştiinţei şi artei într-o lume confuză marcată de transformări ale mediului şi societăţii.

Norul negru al lui Carlos Amorales bântuie planeta noastra din 2007, nu doar în spațiile de artă, ci și dincolo de ele.

În urma instalărilor sale, a fost văzut într-o versiune adaptată în case private, magazine de modă şi branduri, ba chiar pe pielea umană. Norul negru îşi are originea în imagini de vis ale spațiilor boltite pline de roiuri de fluturi şi şi-a motivat materializarea în hârtie şi instalație, ocupând mai întâi întregul atelier al artistului. Începând cu acest moment inițial, lucrarea a fost ambalată şi trimisă pentru a fi expusă într-o galerie de artă, apoi în contextul unui târg de artă, un muzeu, casa unui colecționar, iar în final, într-o fostă biserică. Lucrarea a fost instalată utilizând integral încăperile, atât în spațiul public, cât şi în cel privat, fără a face distincții, ajustându-se la condiţiile arhitecturale, precum aici, în Sala de Marmură situată în fosta Casă a Poporului, sediu al unui regim opresiv.

Norul Negru nu este doar materializarea unei fantasme visate şi a unui mit care se răspândeşte pe tot globul, cum ar fi povestea Gandei şi reprezentarea sa de către Dürer. Ca satelit al Bienalei Art Encounters de la Timişoara, unde Norul Negru a ocupat un tramvai care circulă acum prin oraş, el este şi o manifestare sublimă a monstruozităților. Dincolo de ceea ce putem intelege nol, oamenii, prin oricare dintre simțurile şi ştiinţele noastre, este tocmai această dimensiune bântuitoare în interiorul căreia arta se transformă într-o ficțiune înfricoşător de reală.”

Norul va rămâne în Camera de Marmură la Muzeul Național de Artă Contemporană până pe 1 noiembrie 2023. Adresa: MNAC – PALATUL PARLAMENTULUI Str. Izvor 2-4, Aripa E4. Program: miercuri – duminică 11-19. Bilete: 24 lei/ adulți, 12 lei/ pensionari, 6 lei/ elevi și studenți.” DETALII

ARHIVĂ: MNAC: Colecția de artă Renault este prezentată pentru prima dată în România! OXXO MNAC: „Până să ajungi la muzeu, trebuie să treci un lac adânc și câteva sute de gropi, dar le poți declara opere protejate de artă stradală contemporană!” OXXO VIITORUL NOSTALGIEI: „Oare ce-i lipseşte MNAC pentru ca vizitatorii să-i treacă pragul mai des?”

INSIDER: „Oficial, există 5.000 de firme de videochat, care produc conținut în principal pentru 4 site-uri mari ale unor afaceriști de afară, de unde le vin 99% din încasări. 400.000 de persoane din România sunt angrenate în fenomen.

Deja putem spune că prostituția online a luat proporții sociologice și ca are un impact demografic, pe care nimeni nu îl ia în discuție, mărginindu-se doar la discuția despre bani și cum poate încasa statul ceva. Pentru punere în perspectivă, într-un an în România se nasc doar 171.000 de copii.

Deci nici jumătate din câte așa zise „lucrătoare sexuale” există, fără a mai număra pe cele care au „trecut la următorul nivel”, pentru a lucra în „saloane de masaj erotic”, ca „escorte”, țiitoare ale unor pensionari generoși din Italia și alte țări, sau direct prostituate în bordelurile din țară și străinătate.

Poate aceste femei care, iată, ar putea rezolva criza existențială a României, sunt scoase de pe făgașul normal al unei relații de iubire și respect cu băieți de vârsta lor, cu care să întemeieze familii. Pragmatic vorbind, materialul genetic cel mai aspectuos e vândut la export și irosit în singurii ani de fertilitate ai tinereții, probabil vânate de proxeneții digitali încă de pe băncile liceului. Ei vor spune că e o „meserie ca oricare alta” și că pot avea și „cariera” și familie. Dar e puțin probabil. Sumele cu care sunt ademenite sunt mari comparativ cu salariile românești. Instantaneu, fără nicio pregătire, intră într-o zonă care le pune peste cei mai mulți parteneri potențiali de vârsta lor.

Teoretic, ar fi eligibile pentru unii de mare succes, dar de ce ar alege aceia o prostituată să le fie soție și mama copiilor, când au prin statutul lor multe alte opțiuni? Deci amăgirea banilor și falsul statut de vedetă aduce aceste sute de mii într-un impas neașteptat: pentru cine le-ar vrea, sunt inaccesibile, cine și le-ar permite, nu le vrea. Rezultă o întreagă generație condamnată să trăiască într-o vitrină de unde o văd mulți dar n-o cumpăra nimeni, o colivie de cristal cu leduri unde viața se consumă steril și degradant în compania unor jucarii de plastic, repetând ore în șir din nou și din nou aceleași gesturi în preajma unor orificii în fața lentilei unei camere web. Vânzarea la export a femeii românce e un fenomen mult mai grav decât tăierea pădurilor. Totuși, nu știu să existe măcar un ONG feminist pe această temă, nu mai zic de luarea lui in discuție de către vreun partid naționalist sau de alt fel.

Sau de către așa zisul Minister al Familiei, condus de Gabriela Firea, care își pune problema separării copiilor din familiile existente, nu și de ce nu apar cele inexistente.” SURSA

N.R.: ANAF a realizat un ghid prin care persoanele care activează în industria de videochat pot afla cum să își declare veniturile și să plătească impozitele la stat. ZIARUL FINANCIAR

Dintr-o activitate de nişă în anii 2000, industria românească de videochat a ajuns să reprezinte „până la 40% din piaţa mondială”, într-o țară cunoscută pentru viteza conexiunii la Internet.

Venitul femeilor care practică videochat poate ajunge la 8.000 de euro net pe lună sau mai mult, în timp ce salariul mediu este de doar 800 de euro în România.” DETALII

ARHIVĂ: CLUJ: În fața bibliotecii Universității de Medicină și Farmacie un banner te învață cum să-ți plătești chiria! OXXO RELAXARE: Şi bătut şi cu banii luaţi. Doar bătut! OXXO TERAPII: Saloanele de masaj erotic fură din clienţii centrelor medicale. Colaborare sau concurenţă?