INSIDER: „Sculptura ,,Sărutul” este o încarnare volumetrică realizată din bronz de către artiştii V. Ananev, K.Taratynov pe baza picturii lui Gustav Klimt. Este situată pe insula Elagin (Parcul Central al Culturii și Recreerii) la vărsarea râului Neva, care face parte din Sankt Petersburg, Rusia. SURSA

N.R.: Sărutul cuplului îngenuncheat pe un covor de flori ne rezumă, în cel mai fascinant mod, arta lui Klimt. Este o alegorie despre iubire, tema veşnic vie a umanității. Pictura (1907-1908) se află în Galeria Belvedere din Viena, Austria. Tabloul este considerat un simbol al Vienei și este una dintre cele mai cunoscute lucrări ale lui Klimt.

ARHIVĂ: SIRIA: „Sărutul” lui Klimt într-un oraș devastat de război alină și resuscitează speranța pentru o lume mai bună OXXO GUSTAV KLIMT: Deificarea femeii care plămădește viață, vârful de gamă al speciei umane

INSIDER: „Sat românesc, unic în lume: Are un singur locuitor, iar drumul pavat cu marmura, lung de 10 KM, e unic in lume.
Vezi și filmul din comentariul meu!
Povestea celui mai ciudat sat din România. Ţinutul de poveste cu un singur locuitor şi un drum unic în lume
Satul Alun este unul dintre cele mai ciudate locuri din judeţul Hunedoara. Mai are un locuitor, în acte, o mănăstire din marmură, dar şi un drum din marmură de circa zece kilometri, unic în România.
În satul Alun, din Ţinutul Pădurenilor, locuiau în urmă cu aproape jumătate de secol peste 100 de familii. Ultima casă, cu numărul 104, a fost construită în anii ’60, în apropierea carierei de marmură de la marginea Alunului.
De atunci, din „satul înmărmurit“, cum îi spun localnicii din aşezările învecinate, au început oamenii să migreze, iar în prezent, singurul care a rămas nedezlipit de Alun este Gheorghe Gheorghesc.
„Satul are o vechime de aproape 300 de ani, poate şi mai mult, iar în vremea tinereţii mele, era unul dintre cele mai mari din zonă. Avea o şcoală cu internat, în care învăţau copiii din tot Ţinutul Pădurenilor, dar şi din Hunedoara.

Iar localnicii munceau în cariera de marmură de la marginea satului şi în minele din Ghelari. Colectivizarea făcută de comunişti i-a alungat pe oameni, la fel cum combinatul siderurgic din Hunedoara i-a atras la oraş.
Aşa, treptat, au rămas în sat doar bătrânii“, povesteşte Gheorghe Gheorghesc. Erau hore în sat, nedei”
Drumul de marmură se opreşte însă în pădure, unde este continuat de unul forestier, aproape impracticabil cu maşina în ultimii ani.” SURSA

INSIDER: „Am stat pe TRINITAS astăzi. Mi s-a ridicat părul pe ceafă, s-a strâns carnea pe mine. Și am plâns.

Și dacă așa se aude de pe pământ, oare cât de frumos se aud în Cer rugăciunile Ortodoxe?” SURSA

Foto Paul Palencsar

INSIDER 2: Am rostit, alături de 35.000 de oameni, lângă racla Preacuvioasei, Tatăl Nostru și Crezul! 60.000 de oameni așteptau la rând să se închine la racla Sfintei. Veniți…măcar o dată-n viață! #sfantaparascheva #iasi” SURSA

INSIDER 3: Este zi de mare sărbătoare pentru creștinii ortodocși de pretutindeni. Sfânta Parascheva, numită „cea Nouă”, de la Iaşi, „a Moldovei luminătoare” şi lauda întregii Ortodoxii, este prăznuită în ziua de 14 octombrie. Mii de pelerini aşteaptă să se închine la moaştele Sfintei Parascheva, în Iași.

Sfânta Parascheva este una dintre cele îndrăgite sfinte creștine și este sărbătorită în data de 14 octombrie. Racla cu moștele Sfintei Parascheva aflată la Catedrala Mitropolitană din Iași este motivul pentru care foarte mulți pelerini merg în acest oraș în fiecare an.

De Sfânta Parascheva nu se mănâncă de dulce, nu se lucrează şi se dă de pomană pentru sufletele celor adormiţi. La ţară, în această zi, bătrânii nu făceau nici focul în sobă, pentru a nu atrage asupra casei lor nenorociri.” SURSA

ARHIVĂ: TATĂL NOSTRU: Trebuie să simți fiecare verset, să extragi energia şi să o direcţionezi către durerea ta OXXO SFÂNTA PARASCHEVA: “Alertă de trafic intens în zona Mitropoliei Iași. Se circulă Babă la Babă. Rândul și rânduiala Babelor a ținut osia țării și chingile neamului” OXXO LECȚIA DE SMERENIE: „Toiagul și nuiaua Ta mă mângâie” (Psalmi 23:4)

INSIDER: „Dr. Ivan Spasojevic, Ph.D. în științe biofizice și unul dintre autorii proiectului de la Institutul de Cercetare Multidisciplinară de la Universitatea din Belgrad, a dezvoltat un instrument inovator pentru reducerea emisiilor de gaze cu efect de seră și îmbunătăţirea calității aerului: arborele lichid.

Denumită şi LIQUID 3, noua creație este primul foto-bioreactor urban din Serbia, o soluție în lupta pentru aer curat. Conţine şase sute de litri de apă și funcţionează folosind microalge pentru a lega dioxidul de carbon și a produce oxigen pur prin fotosinteză.

Microalgele înlocuiesc doi copaci de 10 ani sau 200 de metri pătraţi de gazon. Funcţia LIQUID 3 este practic o imitaţie a acestuia. Atât copacii, cât şi iarba efectuează fotosinteza și leagă dioxidul de carbon. Cu toate acestea, avantajul microalgelor este că este de 10 până la 50 de ori mai eficient decât copacii. Echipa din spatele LIQUID 3 a declarat că scopul lor nu este să înlocuiască pădurile sau planurile de plantare de copaci, ci să folosească acest sistem pentru a umple acele alveole urbane în care nu există spaţiu pentru plantarea copacilor. În condiții de poluare intensă, precum Belgradul, mulți copaci nu pot supravieţui, în timp ce algele nu au o problemă cu nivelurile mari de poluare.

LIQUID 3 este amplasat în faţa municipiului Stari Grad, pe strada Makedonska din Belgrad, o zonă urbană aglomerată, unde emisiile de CO2 sunt cele mai mari concentrații.

,,Fotobioreactorul este o soluție biotehnologică complet nouă pentru purificarea aerului şi producerea de oxigen. Într-un acvariu de şase sute de litri de apă, avem alge care leagă dioxidul de carbon şi produc oxigen pur prin fotosinteză. Proiectul este conceput pentru a fi multifuncțional. LIQUID3 este și o bancă, are încărcătoare pentru telefoane mobile, precum și un panou solar, datorită căruia banca este iluminată pe timpul nopții. Municipiul Starigrad a decis să susţină acest proiect care contribuie direct la îmbunătăţirea calităţii vieţii concetăţenilor noștri, a sănătății publice și a unui mediu mai curat prin utilizarea unor soluții inteligente şi inovatoare”

,Institutul a folosit alge unicelulare de apă dulce, care există în iazurile și lacurile din Serbia şi pot crește în apa de la robinet şi sunt rezistente la temperaturi ridicate şi scăzute. Sistemul nu necesită întreţinere specială – este suficient să eliminați biomasa creată prin divizarea algelor, care poate fi folosită ca un îngrăşământ excelent, într-o lună şi jumătate, turnaţi apă şi minerale noi, iar algele continuă să crească la nesfârşit. Acest proiect îşi propune să popularizeze şi să extindă utilizarea microalgelor în Serbia, deoarece acestea pot fi folosite în tratarea apelor uzate, ca și compost pentru spaţii verzi, pentru producerea de biomasă și biocombustibili, precum şi pentru purificarea aerului din gazele de eşapament din fabrici.”. SURSA

ARHIVĂ: AER ÎN RATE LA IAȘI: Plante conectate la Internet pentru creșterea calității aerului?! OXXO BACĂU: Primul loc în lume are 1360 mp de picturi murale realizate cu vopsea purificatoare de aer | OXXO BERCENI: Bănci Smart pentru funduri Smart cu telefoane Smart și conversații Smart

INSIDER: „FOTOGRAFIA ZILEI
7.10.2023. De la flori multicolore la platani și acum la cioate.

Își mai aduce aminte cineva cum arata bulevardul Baba Novac în trecut? FOTO: Victor Popa” SURSA

N.R.: „Copaci plantati de Primaria Sectorului 3 defrisati ilegal de Primaria Generală”

ARHIVĂ: SECTOR 3: Udaţi cu super-glue, 80% dintre copacii stradali s-au uscat. Aşteptăm alte fonduri europene?

MIHAI ALBU: „Aceste două creații au fost concepute la solicitarea Swarovski în anul 2006, cu bucurie am constatat că încă sunt expuse în muzeul celebrului brand din Innsbruck/Austria.”

Materialele folosite au fost neconvenționale (satin de mătase, broderie spartă, voal de mătase, toc cu structura metalică înglobată în cristale SWK și bineînțeles cristale din abundentau) Sunt purtabile, probabil mai mult decât la un singur eveniment, dar ideea nu a fost cea practică, ci una predominant estetică.” SURSA

N.R.: Mihai Albu (n. 9 august 1962, Bucureşti, România) este un creator de modă și arhitect din România, cunoscut ca „Arhitectul Pantofilor”, supranumit astfel de presa românească.

Și-a început cariera profesională încă din timpul studiilor universității de arhitectură, înainte de Revoluție. A apărut în diverse reviste de specialitate, printre care se numără şi Vogue Italia, şi în enciclopedii de modă precum Shoegasm. Mihai Albu a fost căsătorit cu lulia Vochița între anii 2004-2013.

Mihai Albu s-a născut în Bucureşti într-o familie de intelectuali și a fost influențat de părinţii săi să îşi urmeze pasiunea pentru design de obiect şi arhitectură. Deși la 16 ani a rămas orfan de tată, experienţă tragică ce l-a marcat foarte mult, a trebuit să preia responsabilitățile financiare ale familei. Aşa a început să conceapă obiecte create manual, în special artă decorativǎ.

A urmat studiile de specialitate din cadrul Institutului de Arhitectură „Ion Mincu-București”, absolvind în 1990. În timpul studiilor a lucrat pentru „Fondul Plastic”, organizația uniunii artiştiilor din România. Având în spate expoziții personale şi experiență în designul de produs, Mihai Albu a decis să îşi înfiinţeze prima sa firmă în 1990, AMI, ceea ce l-a propulsat în industria modei.

Mihai Albu a devenit cunoscut pe piața pantofilor de lux din România începând cu anul 1995, urmând apoi să se facă remarcat și prin expoziții în Londra,

Viena, Dubai și Paris. Prin creațiile sale extravagante, a reușit să intre de două ori în World Record Academy cu cele mai înalte obiecte de încălțăminte de 31 cm şi ulterior 37 cm. Astfel, a atras atenţia unor publicații de modă importante, printre care se numără Vogue Italia și Shoegam, unde a apărut alături de creatori de modă consacrați precum Manolo Blahnik, Christian Louboutin sau Alexander McQueen.

După mai bine de două decenii de succes pe plan local, Mihai Albu a început să vândă şi pe pieţe externe din Hong Kong, Japonia, SUA, Spania, Marea Britanie şi Dubai, deşi nu are magazine fizice în afara țării. Colecţiile şi creațiile lui Mihai Albu se deosebesc prin forme geometrice extravagante, elemente organice şi tocuri înalte de 18 cm şi 20 cm. Sunt inspirate din stiluri şi mişcări arhitecturale, precum Art Nouveau, Deconstructivism, Rococo sau Baroc. Arhitecți și sculptori celebri precum Antoni Gaudi sau Constantin Brancuşi şi-au pus amprenta asupra multor creații Mihai Albu, acesta dedicându-le colecții întregi.

Creatorul schițează și concepe designul pantofilor de lux pentru femei, care apoi sunt croiți manual în atelierul personal din București. Realizarea pantofilor se face într-un volum restrâns, doar pe comandă. Deşi brandul merge pe stilul couture, o mare parte din vânzări sunt realizate online” DETALII

ARHIVĂ: AUSTRIA: Universul cristalelor Swarovski. Lumi paralele, Zona crepusculară sau Jocul de smarald?

INSIDER: „Drumarii au turnat asfalt peste un câine mort, pe un drum din comuna sibiană Porumbacu de Jos”

ARHIVĂ: BASTET ÎN DOLJ: În Egiptul Antic, pisicile erau mumificate. În România Modernă, le tragem o vopsea peste ochi! OXXO ASFALTAREA BĂLŢILOR: „Facerea drumurilor publice: se investeşte 10% şi se fură 90%. Mare ruşine!”

INSIDER: ‘Nu știu cine s-a ocupat de site management la iMapp, dar să pui intrarea publicului prin zona care se aglomerează prima, e din manual la capitolul „cum să nu faci”. Având scena pe latura dinspre Palatul Parlamentului, știind că lumea vine în Piața Constituției prin Bd. Unirii și tu să faci accesul prin Bd. Libertății, adică din laterala scenei, e o decizie imbecilă.
Dar nu de asta scriu. iMapp a confirmat zecilor de mii de spectatori de ce institutia parlamentului se bucură de cea mai scăzută încredere a românilor.

Pe durata proiecției, pe fațada Palatului Parlamentului au strălucit două ferestre ale unei impunatoare sali de la un etaj superior. Jenant.
Proiecțiile au început la ora 21:30, deci cam la o ora și jumătate după ce s-a făcut întuneric. Asta înseamnă că organizatorii au avut timp și au încercat, sunt sigur, să găsească pe cineva care să stingă luminile în acea sală. Faptul că în ciuda timpului lung avut la dispoziție acest lucru nu a fost posibil, ne demonstrează că cel care are biroul acolo e suficient de tare ca să i se rupă de orice telefon primește.
Ironia este că Parlamentul României figura ca partener al iMapp. Mișto partenerul care-și sabotează propriul eveniment.
Nu mai discut de faptul că jegurile astea nu au nici un respect fața de banii publici. Să ții luminile aprinse într-o sală de dimensiunea aia nu e ieftin. Ei nu au nici o problemă să plece acasă și să lase un weekend întreg luminile aprinse inutil. Nu plătesc ei, noi plătim.
Dar acum au compromis un eveniment pentru care s-au cheltuit peste un milion de euro. Concursul internațional iMapp e anunțat ca “cel mai mare eveniment de video mapping din lume și cel mai important proiect de New Media Art din România” in care punctul central era tocmai proiecția pe aceasta clădire în care absolut toate luminile trebuiau să fie stinse. Zeci de mii de poze, filmări, story-uri si reels-uri făcute în seara asta se plimba deja pe internet, cu cea mai mare proiecție video din lume făcută “pe fațada de 23.000 de metri pătrați ai celei mai mari cladiri administrative din Europa” ciuntită de două ferestre. Cele două ferestre au stricat toate proiecțiile pentru care artiștii internationali au muncit săptămâni. Au stricat un spectacol pentru care se umpluse Piata Constituției. Cele două ferestre au fost ca un scuipat, exact cum este si Parlamentul României. O instituție incapabilă să stingă lumina dintr-un birou. Și noi ne așteptăm să rezolve problemele unei țări.

Dacă era o companie privată se rezolva în câteva minute. Sunai la director și ăla ar fi aprobat fie spargerea ușii fie oprirea curentului pe tot etajul. Dar în Parlamentul României nu e nimeni responsabil și nimeni nu se pricepe la nimic. Doar binecunoscuții șpăgari, hoți și sinecuriști.
Sunt curios dacă o să aflăm al cui e biroul ăla.” SURSA

N.R.: „Văd la fereastra ta târziu/ O lumină şi nu ştiu/ De ești trează sau visezi (…)”

ARHIVĂ: iMAPP 2016: Cum să vopsim Casa Poporului? OXXXO iMapp 2018: La un secol de modernitate, manifestăm high-tech. Jos cenzura!