INSIDER: „Cotroceni, București. Love is in the air. Strada Louis Pasteur nr. 30 colț cu strada Obedenaru. Dacă aveți drum pe acolo, nu ezitați să zăboviţi o clipă…nu veți regreta” SURSA
ARHIVĂ: RAHOVA ROMANTICA: Declaraţie de dragoste pe strada Moţoc. „Dacă tu nu mă vrei, eu te vreau!” OXXO SERENADĂ: Ultimul romantic: „Te iubesc de 100x!”. Declaraţie pentru şofer sau pentru maşina lui? OXXO DRUM ÎNFUNDAT: “Îndrăgostiţii sunt pietoni ai aerului” (Nichita Stănescu)
INSIDER: „București, România. Tramvaiul 45, ramvaiul Sfântului Valentin!” FOTO
ARHIVĂ: VALENTINE’S DAY: Cel mai vechi mesaj trimis de Ziua Îndrăgostiţilor în limba engleză datează din 1477. OXXO DRUM ÎNFUNDAT: “Îndrăgostiţii sunt pietoni ai aerului” (Nichita Stănescu) OXXO SERENADĂ: Ultimul romantic: „Te iubesc de 100x!”. Declaraţie pentru şofer sau pentru maşina lui? OXXO RAHOVA ROMANTICA: Declaraţie de dragoste pe strada Moţoc. „Dacă tu nu mă vrei, eu te vreau!” OXXO AUCHAN: Sacrificăm porumbei de dragul Valentine’s Day? OXXO VALENTINE’S DAY: Poliţiştii nu iubesc ghioceii! OXXO INIMĂ DE GHEAŢĂ: Îndrăgostiţii trebuie să estimeze ora, minutul şi secunda când vor ieşi din sărăcie! OXXO LOVE: „Însetaţii de iubire” au dansat în ploaie, au băut apă de la robinet şi au mâncat prosoape! OXXO STĂPÂNUL INIMILOR: Mașina de serviciu a lui Dragobete, moștenită de Valentin!
INSIDER: „Granița dintre România și Bulgaria la Vama Veche, un gard improvizat din bețe și o pancartă.
Săptămâna trecută, un turist englez aflat în Bulgaria a fost acuzat de trecere frauduloasă a frontierei după ce s-a plimbat pe plajă şi a ajuns, din greşeală, în România. Polițiștii români l-au găsit la circa 200 de metri distanță de linia de demarcație dintre România și Bulgaria.
Această linie cu greu poate fi considerată, însă, graniță.” SURSA
INSIDER: „Gazeta Sporturilor a fost un ziar de sport din România înfiinţat în 1924 şi a cărui ediție printată a existat până la 1 noiembrie 2023, ulterior rămânând doar extensia sa digitală, GSPro, care este unul dintre cele mai mari site-uri de sport din țară. Majoritatea articolelor publicației sunt despre fotbal, însă ea acoperă şi cele mai importante evenimente sportive din România şi din străinătate.
Gazeta a fost al treilea cel mai longeviv cotidian de sport din Europa cu 99 de ani publicare neintreruptă SURSA
ARHIVĂ: PROFIT: Cum să faci o reclamă ieftină la un magazin de lux? Vopseşti tomberonul cu aurolac! OXXO JOCURI DE NOROC: Nu tot ce lucește e aur! Nici mașina expusă, premiu! OXXO CHIȘINĂU MARKETING: Un kilogram de bijuterii din aur și argint, aruncate în mulțime! OXXO BULGARIA: 17 ziare locale și centrale, într-un sat cu 100 de case!
INSIDER: „Calea Vitan nr.170, București sector 3. Greek Taverna Mediterannia by Hades. Hades este zeul grec al Infernului şi trăia în împărăţia subterană a celor morți, pe care o conducea împreună cu soţia sa, Persefona.”
ARHIVĂ: ASTRA ZE NECA: „Adică ucide stele”. Traducerea conspiraționistă din limba latină!
INSIDER 1: „Prima greşeală este faptul că merge ca un bizon, pierde controlul şi loveşte parapetul. A doua este că nu pornește luminile de avarie. Conducătorul autoturismului alb, un gura-cască sau cetățeanul care vrea să facă bine, opreşte paralel cu maşina avariată, blocând astfel singură bandă de circulaţie liberă. Cea de-a treia maşină vine cu viteză și când să frâneze nu a ştiut să frâneze de urgenţă, a mângâiat frâna și s-a oprit în maşinile celor două genii.
Cea mai mare greşeală este faptul că au permise de conducere. Părere personală, de conducător auto.”
INSIDER 2: „Prima greşeală aste chiar începând cu sec 1. Se vede cum acel ID3(uber) taie linia continua și îi ia fața celui care intră în parapet. Cred ca a existat şi un acroșaj după traiectorie maşinii uber. După aceea uber iese din cadru, iar pasagerii din maşina accidentată se duc după el. Probabil s-a oprit să constate ce a păţit la maşină. Asta explică și motivul din care reapare uber în imagine, dând cu spatele(iarăşi greşeala) în interiorul pasajului. Apoi, greşeli fără număr. Încă odată se constată cum și cine au permise de conducere, niveul de pregătire al populaţiei, dezastrul unui stat eșuat.”
INSIDER 3: „Plasarea triunghiului reflectorizant în spatele mașinii imediat dupa producerea accidentului. Folosirea vestelor reflectorizante pentru toți pasagerii din mașină. Adapostirea persoanelor în afara carosabilului și apelarea serviciile speciale de ridicare a mașinilor accidentate. Sau…chemarea unui Uber :)”
N.R.: „24.01.2024. Pasajul Unirii, București. O mașină lovește parapetul. Şoferul şi pasagerul abandonează maşina și ies din pasaj. Şoferul şi pasagerül se întorc cu un uber.
Mai multe maşini opresc în dreptul accidentului.
Un alt şofer intră direct în maşina accidentată şi în cea oprită în paralel.„
INSIDER: „Sculptura Die Doppelgängerin (Geamăna/ Sosia) a artistei austriece Valie Export, ce reprezintă două foarfeci deschise care se întrepätrund, orientate cu vârfurile în jos, a fost instalată anul trecut pe bulevardul Primăverii nr.15, București sector 1, în faţa MARe-Muzeul de Artă Recentä.
Înainte de a ajunge la Bucureşti, sculptura a fost expusă la Berlin, la Palais Populaire (2020-2021). De asemenea, Palatul Belvedere din Viena găzduieşte, în mod permanent, o altă variantă executată din otel inoxidabil.
Realizată în 2010, lucrarea de mari dimensiuni (460 x 200 x 200 cm, cäntärind 1.200 kg) este una dintre cele cinci variante realizate din materiale diferite, räspândite în întreaga lume. Exemplarul care a intrat în colecția permanentă a MARe este al doilea din serie, fiind singurul turnat în bronz.
Valie Export. Născută la Linz, pe 17 mai 1940, Valie Export este una dintre principalele figuri ale avangardei şi ale artei feministe austriece şi europene. Autoare a unor lucrări sculptură, fotografie, film, video, performance și instalație care au schimbat modurile de creaţie şi de percepţie publică a artei angajate şi cu miză socială, ea este unul dintre artiştii austrieci cei mai expuşi si cei mai discutați în întreaga lume.
ERWIN KESSLER, directorul muzeului: „Doppelgängerin contestă două tipuri de ordine. Cum știm, foarfeca este asociată femeilor, este asociată ursitoarei care taie firul vieții, deci, este o foarfecă amenințătoare. Nu are sens să insist asupra sensului castrator al acesteia. lar atunci când este dublă, când se reflectă în ea însăşi este şi mai agresivä. (…) Agresivitatea este perfect contrabalansată de grația lucrării. Cred că acesta este cel mai important lucru: combinația între violența simbolică şi grația efectivă, reală a acestei piesei care se sprijină absolut perfect în vârfurile lamelor sale pentru a executa un fel de coregrafie care contează vizual, într-un sens bun, iar simbolic, într-un sens contestatar. (…) Este proprietate privată, instalată pe o proprietate privată. Să sperăm să trăim noi cât va trăi ea!” SURSA
INSIDER: „Azi este 2 februarie.
O parte dintre voi știți că în mine sălășluiește un microb, unul care mă stăpânește de copil, mă manipulează și îmi consumă o parte din resursele mele: energie, timp și bani. Ca o paranteză, este bine să știți că am făcut și foamea la propriu pentru colecția asta. Am dormit și la birou înconjurat de ea. Mi-am urmat de copil pasiunea!
Când aveam zece ani strângeam ziarele tatălui pe care le aducea acasă. Azi, eu sunt unul dintre importanții colecționari de periodice de pe la noi, fiind la nivel de depozit. Unde loc, alaltăieri, o echipă de fix 7 oameni, de la History Channel România, a filmat 2h 30 min pentru emisiunea „Vânătorii de comori”.
Vă prezint astăzi ziarul care este bagheta colecției mele!
Vedeta, VIP-ul (a fost prezentat pe marile scene ale industriei advertising-ului, la televizor, plus câteva vernisaje) și periodicul de la care îmi pornește colecția de aprox. 5000 exemplare diferite în original, numai sec XIX (transliterare limba română, scriere chirilică):
CURIERUL RUMÂNESC.
GAZETĂ ADMINISTRATIVĂ ȘI COMERCIALĂ
(sus-stânga): Duminică 2 februarie 1830.
(primul titlu din știre): Înștiințare din afară
Constadinopole
*Ziarul care a pus bazele Presei Scrise a României Moderne de azi.
Proprietar Ion Heliade Rădulescu, omul care a făcut lumină în bezna cavernei acelor vremuri. Omul care a făcut și a lăsat nouă începutul. În multe. Avangardist.
**Vestea proastă pentru americanofili este că, acest prim ziar românesc, a apărut și la sugestia generalului rus Kiseleff (azi mare bulevard), care a și dat niște bani din propriul buzunar ca apariția Curierului Rumânesc să se întâmple și să se tipărească primul lui număr în 1829.
Eu dețin nr. 90. Dar din ce știu nici Academia Română nu îl are.
Misiunea Colecției Florian Ciobanu este de a deveni fizic un Muzeu. În plan secund: Istoria Ilustrată a Presei Scrise din România.
P.S. Am uitat să pun F.C. pe el dar, parol, este înrămat și se află pe peretele sufrageriei mele (4 pagini în original, înrămat fără ai afecta starea de conservare, hârtie manuală, se prezintă impecabil, dim.: aprox. 22 x 27 cm. fără ramă).
P.S.2 – peste șase ani, acest ziar va împlini 200 ani!” SURSA
ARHIVĂ: NICOLAE DABIJA: Ziaristica este un gen literar. Ziaristul lasă o urmă prin intermediul articolelor scrise, unei imagini, unei atitudini OXXO PREVIZIUNI: Jurnalistul român, ori la bal, ori la spital. Sau un şut în fund, un pas înainte?! OXXO SPIRALA TĂCERII: „De ce nu îmi iau lumina din presă…” Jurnaliștii manipulează pentru că sunt manipulați la rândul lor!
INSIDER: „EXPONATUL LUNII #FEBRUARIE la Secţia de Științele Naturii – Stăncuță cu albinism total
Stăncuța (Corvus monedula, sin. Coloeus monedula), este cea mai mică dintre speciile familiei Corvidae (ord. Passeriformes, clasa Aves), fiind considerată totodată a fi una dintre cele mai inteligente specii de păsări din regiunea palearctică.
Pasărea expusă la Secția de Științele Naturii a muzeului face parte din lotul de piese donate muzeului nostru, de către renumitul ornitolog bănăţean Dionisie Linția, în anul 1926, la împlinirea a 3 ani de la înființarea Muzeului de Istorie Naturală al Craiovei; are o deosebită valoare documentar-ştiinţifică, reprezentând un foarte rar exemplar cu albinism total (anomalie genetică manifestată prin incapacitatea organismului de a produce pigmentul natural numit melanină).
Exemplarul, de aproape 106 ani, a fost colectat în Austria, la Tirol, la 24.06.1918, de către Dionisie Linția care, de altfel, s-a ocupat și de prepararea acestei rarisime piese.
Coroborând valoarea sa documentar-științifică cu cea memoria-listică, piesa a întrunit condiţiile de clasare în categoria Tezaur a patrimoniului cultural național (P.C.N.) în anul 2020.
Caracteristici bio-ecologice ale speciei:
– este o pasăre sedentară în ţara noastră, populând atât aşezările urbane sau rurale cât și pădurile de foioase de la șes până în etajul montan (circa 800 m altitudine); – este monogamă, perechile
păstrându-se, de regulă, toată viața; cuibărește semicolonial, populaţiile din areale sălbatice îşi construiesc cuibul în scorburi şi în pereți de stâncă, pe când cele antropofile în diferite cavităţi din ziduri, coşuri, ornamentaţii, în clopotniţe, sub acoperişuri etc; la construirea sau renovarea cuibului participă ambii parteneri, care, tot împreună, se ocupă de creşterea puilor.
– este omnivoră și sociabilă, hrănindu-se adeseori pe terenuri agricole împreună cu alte corvide (ex. cioara de semănătură) sau cu grauri; hrana ei constă în mici nevertebrate culese de pe sol (în special insecte), seminţe, fructe, resturi menajere, iar ocazional consumă ouăle altor specii de păsări;
– în ce privește longevitatea, vârsta maximă înregistrată la exemplare inelate a fost de 20 de ani si 4 luni, (Fransson, T., Jansson, L., Kolehmainen, T., Kroon, C. & Wenninger, T. 2017. EURING list of longevity records for European birds).
Material realizat de: Muzeograf dr. 𝑀𝑖𝑟𝑒𝑙𝑎 𝑆𝑎𝑏𝑖𝑛𝑎 𝑅𝑖𝑑𝑖𝑐ℎ𝑒, Secția de Științele Naturii, Muzeul Olteniei.” SURSA
N.R.: Muzeul Olteniei Secţia de Științele Naturii. Adresa: Str. Popa Şapcă nr. 8, Craiova, județul Dolj. Program: marți – duminică 09-17.
ARHIVĂ: CRAIOVA TERRA NOVA: De ce şi-au făcut oltenii Planetarium? Pentru că le este dor de Acasă!
INSIDER: „Casa Acad. Leon Dănăilă”, celalalt muzeu al oraşului Darabani, județul Botoșani. Adresa: Bulevardul 1 Decembrie 1918 nr. 281. FOTO
Leon Dänäilä (n. 1 iulie 1933, Darabani, Botoşani, România) este medic primar neurochirurg la Spitalul „Gh. Marinescu” din București, profesor universitar şi politician. A fost ales membru corespondent al Acaderiei Române (la 24 octombrie 1997) şi apoi membru titular al acesteia (din 20 decembrie 2004).
Leon Dânăilă este considerat de către comunitatea științifică internațională ca fiind unul dintre marile genii ale epocii moderne: a realizat peste 30.000 de operații pe creier, fiind părintele neurochirurgiei româneşti. Are 27 de brevete de invenție și certificate de inovație în neurochirurgie și a publicat 28 de cărți și mii de articole de specialitate, a primit zeci de distincții prestigioase ale lumii științifice. este membru al Academiei Române şi al celei londoneze.
Poetul Victor Teişanu a avut inițiativa amenajării acestui muzeu și s-a ocupat de întregul proiect, fiind şi astăzi custodele muzeului. Proiectul a fost realizat cu sprijinul academicianului însuşi, în calitate de finanțator şi furnizor al tuturor exponatelor, şi al primăriei Darabani.
Amplasat în casa părintească a academicianului, muzeul recompune, în patru încăperi, cele mai importante aspecte ale vieţii şi operei lui Leon Dänäilä.
Camera Artei. Încăperea găzduiește o expoziție permanentă de pictură românească, expunând circa 70 de tablouri semnate de artişti renumiți. Tablourile, provenite toate din colecția personală a academicianului, sunt semnate, între alții, de Nicolae Tonitza, Corneliu Baba, R. Sweitzer-Cumpăna, Ion Pacea, Constantin Piliuță, lon Grigore, lon Salişteanu, Dan Hatmanu, Sorin Ilfoveanu, Ion Musceleanu, Mircea Dumitrescu și alții.
Camera Istoriei. Această cameră. înfățisează atmosfera copilăriei și a anilor de studiu, expunând fotografii de epocă ale familiei Dânăilă, precum şi obiecte vechi, păstrate din copilăria și adolescența academicianului.
Camera Credinţei. Aici sunt expuse peste 100 de icoane ortodoxe si catolice, unele valoroase prin vechime, altele prin ferecătura de aur sau argint. Camera adăpostește și alte obiecte de cult, de proveniență locală sau specifice culturilor orientale.
Camera Științei. Încăperea care uimeşte fără îndoială pe oricine vizitează acest muzeu expune o parte dintre distincțiile și trofeele primite de academician, care dovedesc importanța muncii doctorului Dânăilă pentru întreaga lume. Aici sunt etalate diplome şi premii diverse, medalii și decorații românești şi străine, conferite de academii, universități si alte instituții ale lumii ştiinţifice. contemporane.
De asemenea aici pot fi răsfoite numeroase lucrări de neurochirurgie scrise de academician, dar și dicționare şi enciclopedii care fac referiri la activitatea sa științifică.
Cartea de oaspeți, semnată de oameni simpli și de personalități din întreaga ţară și din străinătate, reflectă cel mai bine surpriza pe care orice vizitator o resimte după vizita la muzeu. Chiar și Leon Dănăilă consemnează:”Pentru mine, viaţa înseamnă ceilalţi!”.
Cei care doresc să viziteze Casa Leon Dănilă o pot face gratuit, oricând. Persoana de contact pentru vizite: Victor Teişanu: salut@nordul.ro, 0744 601 750.” DETALII
infoINSiDER.ro 