INSIDER: „ Cică a fost odată, că de nu ar fi, nu s-ar povesti, o firmă de stat, mare şi făloasă, de toţi cunoscută, în trecut odată. Acum, doar uitată, pârjolită toată, slabă, prăfuită, cu ograda-i mare, dar nimic nu are, dualistă, tată, de 12 apostoli e acum mânată, cu un bucătar, peste ei primar.
Şi tot cam pe-atunci, în simple opinci, un moş ”Sindicat”, vechi şi cam uzat, ce singur vorbea şi se mai fălea, că treabă făcea, însă nimenea nu îl asculta. Şi în mare grabă, mari se vorbiră şi se sfătuiră, porcul să-l împartă, la pul…mulţimea toată, de pe bătătură, cică-n mod egal, fie el portar, fie gheneral, fie manager, ori un colonel.
Dar cum lumea ştie, totu-i poezie, porcul nu-i la fel, pentru manager e un pic mai gras, cu un măr mai mare, trufandale-n poale, în gură-i umflată, de minciuni spurcată. Slăninuţa-i fină şi e mult mai albă, în linguri de-argint, zău, că nu te mint, şi vinu-i mai bun şi mai parfumat, căci cu rânduială, aşa se cuvine, şoriciul se ţine, doar pe feţe fine.
Aşa mintenaş, porcul cel grăsan a ajuns poveste, uite-l nu mai este, porcul a zburat, a ajuns bucate, doar pe mese alese. Şi cum bănuiţi, totu-i de doi bani, ei nişte pungaşi, ce mereu ne fură, carnea de la gură. Noi de sărbători spunem azi urări, suntem mai curaţi şi mai împăcaţi, fără porci pe masă, care zac pe jos, fără de folos, graşi, urâţi, burtoşi. La anul şi La mulţi ani!”
ARHIVĂ: TRANSELECTRICA: Cum să prăjeşti şi apoi să mănânci o companie strategică?
