YOGA PE DÂMBOVIȚA: Armonia minte-corp, la nivelul următor
INSIDER: „Yoga pe Dâmbovița, in zona Bibliotecii Naționale. Un fel de next level în materie de echilibru corp & minte. Mai multe SUP legate în paralel și fixate între maluri. No stress!
N.R.: Yoga este o practică străveche de exercițiu, datează de mai bine de 5000 ani şi are originile in India. Este o disciplină bazată pe armonia dintre minte şi corp. Exercițiile au scopul să sporească puterea şi flexibilitatea corpului, dar totodată să aducă un echilibru şi în gândurile celor ce o practică.
Standup paddleboarding este un sport acvatic născut din surfing cu rădăcini moderne în Hawaii. Standup paddleboarders stau pe scânduri care plutesc pe apă și folosesc o paletă pentru a se propulsa prin apă. Sportul a fost documentat într-un raport din 2013 care l-a identificat ca fiind activitatea sportivă în aer liber cu cei mai mulți participanți la prima participare în Statele Unite în acel an. Variantele includ vâslitul pe ape liniştite, cursele, surfingul, SUP-ul pe ape repezi, yoga și pescuitul.
Yoga cu SUP este practicarea yoga pe o placă de SUP. Se poate folosi orice placă de SUP; cu toate acestea, se spune că o placă de SUP gonflabilă (iSUP) este mai permisivă pentru practicarea yoga. Plăcile de paddle gonflabile SUP pentru yoga sunt în mare parte plăci de paddle stabile și robuste, potrivite pentru toate tipurile de standup, cu câteva caracteristici suplimentare importante: Puțin mai lat decât în mod normal; Suprafață mărită, moale și antiderapantă în mijlocul plăcii pentru o aderență mai bună; Suporturi laterale pentru padele pentru fixarea acestora în timpul sesiunii de yoga; Mânerul de transport nu este situat în mijlocul plăcii. Yoga cu SUP se practică pe ape calme, cum ar fi lacuri şi golfuri. Uneori, o mică ancoră este atașată la capătul plăcii pentru a o menține într-o singură poziție în timpul sesiunii de yoga cu SUP.
Majoritatea plăcilor de SUP au o lungime cuprinsă între 300 și 370 cm, plăcile de peste 3,6 metri fiind folosite în principal pentru curse, iar cele sub 3,6 metri fiind folosite în principal pentru surfing pe SUP. Dimensiunea plăcii pe care o alege un utilizator depinde de greutatea acestuia, deși înălțimea poate fi, de asemenea, un factor. Plăcile mai late oferă o stabilitate mai bună atât pentru începători, cât și pentru utilizatorii care intenționează să desfăşoare activități ocazionale cu placa lor, cum ar fi yoga, drumeţii şi pescuit. Plăcile mai înguste sunt mai agile și sunt folosite în principal de către vâslaşii avansați și pentru surfing pe SUP. Datorită grosimii necesare pentru un SUP, plăcile solide au un miez de spumă care este apoi acoperit cu unul dintre numeroasele materiale disponibile, cum ar fi furnir de lemn, fibră de sticlă sau fibră de carbon. Rășina epoxidică poate fi adăugată peste aceste materiale pentru a crea o placă mai rezistentă.
O altă opțiune este un SUP gonflabil, sau iSUP, care este construit dintr-un miez cusut prin drop-stitch din mii de fire fine, care este apoi acoperit cu unul sau mai multe straturi de PVC. ¡SUP-ul poate fi folosit pentru toate tipurile de activități de vâslit și, atunci când este dezumflat, poate fi suficient de mic pentru a încăpea într-un rucsac.
O lesă este folosită pentru a atașa utilizatorul la placă. Aceasta împiedică placa să plutească în cazul în care utilizatorul cade. Lesa ar trebui să fie cu aproximativ 30 cm mai lungă decât placa, cu un capăt atașat de coada plăcii și celălalt capăt atașat de glezna sau gamba utilizatorului.” DETALII
ARHIVĂ: TROCATHLON: Bucureștenii au testat Dâmbovița cu plăci de stand-up paddle și caiace printre bălării! OXXO DÂMBOVIȚA DELIVERY: Teoretic, s-a deschis cel mai mare spațiu nefolosit al Bucureștiului. Practic, avem unde, avem cu cine, dar nu avem cu ce!
PROMENADA URBANĂ 5.0: Muzica și dansurile grecești au adus Grecia pe Calea Victoriei sau invers. Efharisto!
INSIDER: „Duminică, 1 iunie 2025. Străzi Deschise/ ARCUB / Promenada Urbană – ediția a V-a. Calea Victoriei – Muzeul Naţional de Istorie a Romaniei / Palatul CEC. Greek Dance Romania spectacole de dans – IGDM International Greek Dance Meeting Bucharest. „From the Gods to the dance floor” Efharisto, IGDM!”
ARHIVĂ: GREEK PARTY: „De e soare, de-i furtună, de mă fulgeră la… Saga-pao-pao-pao” OXXO SPECTACOL: Actorii Teatrului „Masca” au jucat Hora Unirii, în staţia de metrou Piaţa Unirii OXXO FLASHMOB: “Tangoul este despre a face linişte în tine şi a face linişte în celălalt” (Gilbert Iscu)
KARATE KID, AVANPREMIERĂ : Pe 31 mai la Happy Cinema din Mall Vitantis filmul rulează numai dublat în ucraineană. Pentru subtitrarea în limba română veniți mâine!
INSIDER: „Am încercat azi să mergem la avanpremiera Karate Kid la Happy Cinema la Vitantis lângă Văcărești pentru că începea un pic mai devreme decât în celelalte mall-uri bucureștene. Când să luăm bilete, surpriză – „azi e Avanpremiera doar în limba ucraineană”, deși teoretic, pe toate site-urile de profil, apărea și o avanpremieră subtitrată in română. Practic, de mâine intră filmul și cu subtitrarea în limba română.
ILFOV: Muzeul Oalelor de Pisc, peste 1000 de piese de ceramică expuse, artă contemporană, ateliere de olărit, linogravură, pictură pentru adulți & copii
INSIDER: Muzeul Oalelor de Pisc, Muzeu-Atelier Școala de la Piscu, la 40 km de București în satul Pisc, comuna Ciofliceni, județul Ilfov. Încă de la intrarea în muzeu, atenția îți este captată de fragmentul uriaș de arbore care marchează centrul spațiului ce unește simbolic pământul cu cerul.”
N.R.: Școala de la Piscu este un muzeu în inima unui vechi sat de olari, cu peste 1000 de piese de ceramică expuse (realizate în ateliere de olărit locale, din alte centre de olărit din țară, sau colecționate din alte țări/regiuni), o sală dedicată artei contemporane, ateliere de olărit, pictură pe ceramică pentru copii și adulți, într-o clădire spectaculoasă și foarte premiată. Mai întâi în cadrul Galei Aniversare a 20 de ani de existenţă a Ordinului Arhitecților din România cu Premiul secțiunii „Arhitectură construită /arhitectură publică” și „Cel mai bun client de arhitectură 2021”: Muzeul Atelier Şcoala de la Piscu (arh. Cosmin Pavel, arh. Cristina Constantin). Apoi premiat dpdv cultural în anul 2022 de EUROPA NOSTRA – EUROPEAN HERITAGE AWARDS, pentru originalitate, consistență, diversitate de activități culturale.
Spațiu original, cu o arhitectură modernă, luminoasă, realizată din materiale naturale, a fost conceput de o familie de artişti – familia Scripcariu (sculptorul Virgil & soţia, Adriana, istoric de artă), care împreună cu cei 6 copii ai lor reprezintă „întreaga echipă a muzeului” în „Școala de la Piscu”.
Proiectul arhitectural, a fost realizat în circa 2 ani (chiar în perioada pandemiei!) doar cu resurse proprii, donații și sponsorizări private (cea mai substanțială venind din partea Kaufland), fără implicarea autorităților publice.” DETALII
„Muzeu-Atelier Școala de la Piscu este deschis pentru public la sfârşit de săptămână, iar pe parcursul săptămânii doar pentru grupuri, cu programare. Program de vizitare: Sâmbătă & Duminică: 11-17, nu este nevoie de programare. Bilete de intrare: adulți 25 lei; copii, studenți: 15 lei; Bilet de familie: 60 lei; Studenții arhitecți au acces gratuit în Muzeu. Vizite programate: se pot organiza în timpul săptămânii doar pentru grupuri de peste 10 persoane. Muzeul dispune de 10 dispozitive audioghid, materialul audio durează 1 oră şi este compus din 9 capitole, posibil de ascultat selectiv. Muzeul nu dispune de dispozitiv pentru plata cu cardul. Plata online se poate face doar prin transfer direct la faţa locului, accesând datele asociației printr-un QR code. Atelierele de olärit, linogravură şi pictură se desfăşoară pe toată durata programului de vizitare şi nu sunt incluse în costul biletelor. Fiecare vizitator poate opta pentru atelierele dorite. Olărit, realizarea unui vas la roata olarului cu ajutorul unui meșter – 20 lei; pictarea unui ghiveci de lut ars folosind culori tempera – 20 lei. Linogravură realizarea unei plăci de linogravură și imprimarea acesteia pe hârtie 20 lei. Pachet 3 ateliere (olărit, pictură, linogravura) – 50 lei. Atelierul de desen este inclus în costul biletului. Vârsta recomandată pentru ateliere: 4+, copiii mai mici pot participa doar însoțiți de părinţi. Atelierele sunt deschise şi adulţilor.” DETALII
În cadrul expozițiilor temporare, „Pupi Videodrome” – expoziţie multimedia dedicată „Opera dei Pupi”, tradiţia siciliană a teatrului de păpuși, a Muzeului Internațional al Marionetelor Antonio Pasqualino din Palermo. Capitol spectaculos de istorie orală, artele spectacolului și antropologie, Opera dei Pupi înseamnă: scenarii care combină poeme istorice medievale din arealul european occidental, un meşteşug aparte de realizare și manevrare a păpușilor, un capitol pasionant de istorie comunitară. Începând cu 1800, spectacolele Opera dei Pupi au făcut deliciul târgoveţilor, oferind reprezentații de tip serial. Activ până astăzi, Opera dei Pupi este încă practicată în teatru, cercetată, iar meşteşugurile conexe sunt protejate. În perspectivă contemporană, Opera dei Pupi se constituie într-un teren al experimentelor artistice contemporane, care fructifică patrimoniul cultural.”
SUPERMAM by VIRGIL SCRIPCARIU: Superioritatea gingășiei mamei în lumea Supermanilor recunoscută și în București
INSIDER 1: „Supermam. Strada Dumbrava Roșie. Autor Virgil Scripcariu” SURSA
INSIDER 2: „Pe o străduță adiacentă Parcului Ioanid, pe terasa de la etajul 1 al unui bloc nou construit, am zărit statuia Supermam, sau o copie a acesteia. Prima oară a apărut în Timișoara, la sfârșitul anului 2015 și a dat naștere multor controverse la momentul respectiv, prezența acesteia a încins spiritele în mediul online printre timișoreni, ce se „arătau oripilați” de opera de arta a lui Virgil Scripcariu.
Iată însă cum a descris autorul lucrarea sa: „este lumea în care eu mă învârt zilnic, compusă din familia mea numeroasă și situațiile cu care ne întâlnim tot timpul. Am pornit de la un nume căruia schimbându-i ultima literă mi s-a părut că îi schimb fundamental mesajul. Într-o lume a Supermanilor, eu am vrut să vorbesc despre mamă, o ființă mult mai delicată, recunoscându-i superioritatea gingășiei. Expoziția aceasta îi este dedicată soției mele. Pentru că ea a dat naștere la șase prunci și asta înseamnă mult pentru mine și pentru ea. Ea este de șase ori supermama, câte o dată pentru fiecare copil. O zeitate! Noi bărbații, nu putem decât să constatăm și să ne plecăm”.
Într-un top neoficial, aceasta lucrare ocupă locul 19 în clasamentul celor mai urâte statui din lume. Locația: Strada Dumbrava Roşie Nr 18, Bucureşti Sector 2.” SURSA
N.R.: „Copilul își ține ridicată mama, asigurându-i sprijinul necesar, într-o ipostază care sugerează crucea. Supermam devine Superman (de-aici, și mantia supereroului, redată plastic de sculptor).
Virgil Scripcariu (n. 1974, Vatra Dornei) este unul dintre cei mai originali sculptori români contemporani. A contribuit memorabil la conceptul și structura Pavilionului României la Bienala de arhitectură de la Veneția în 2008 – unde a expus și prototipul scaunului „Bubico”. A studiat sculptura la Universitatea Naţională de Artă din Bucureşti între 1998 și 2005, la clasa prof. Vasile Gorduz, a fost bursier Theodor Aman în 2003, bursier al UAP în 2005 și finalist al marelui premiu Prometheus Opera Prima în 2004. Scripcariu a participat la numeroase expoziții din țară: Romanian Design Week în 2013, personala de la MNAC în 2010, și pe plan internațional, în Israel, Belgia, Japonia. Are binecunoscute lucrări în spații publice din România și din străinătate, printre care sculptura din metal Maternitate, Hilltown House, Irlanda, fântâna cu sculptura ‘Maternitate’ din str. Arthur Verona, instalația ‘Arca lui Noe’ din Scuarul Cărturești sau bustul arhitectului Paul Smărăndescu de pe str. Romulus, București. În 2014 a participat la ViennaFair în cadrul secțiunii Dialog: New Energies și a început colaborarea cu Galeria AnnArt prin expoziția personală „Supermam”.
Împreună cu soția, Adriana Scripcariu (istoric de artă) și cei 6 copii ai lor țin în viață Școala de la Piscu, județul Ilfov, un muzeu-atelier dedicat ceramicii (deschis în anul 2021) – construit de aceștia doar cu donații și sponsorizări, fără implicarea autorităților publice.
ETERNA TERRA-NOVA: Stațiile de autobuz din Craiova pun orașul pe Axa Lumii. Creativitatea bate industria!
INSIDER: „Cele mai frumoase stații de autobuz din Craiova.” SURSA
N.R: În Craiova pe Calea București, în zona Teatrul Național – Universitate stațiile de autobuz au fost decorate cu fructe – lămâi in direcția Craiovița, zmeură în direcția Lapuș. Seamănă cu cele folosite pe căsuțele de la târgurile de Paște/Crăciun. Faptul că sunt refolosite pentru înfrumusețarea orașului și în restul anului și nu stocate într-un depozit este un mare plus!
UPDATE: Stația de la Piața Centrală a fost decorată cu tradiționalul praz oltenesc.
Craiova este pe primul loc într-un top al oraşelor europene ideale pentru escapade culturale întocmit de revista americană Forbes. Oraşul din România a reuşit să întreacă destinații populare precum Londra, Paris, Atena, Florenţa sau Salzburg, arată topul publicat de revistă săptămâna aceasta.
FORBES: „Deşi mai puțin cunoscută (şi vizitată) decât Bucurestiul, Craiova – capitala regiunii din sud-vestul României este un centru cultural vibrant, cu numeroase evenimente pe tot parcursul anului. Printre acestea se numără Festivalul Shakespeare, cel mai mare festival internaţional dedicat dramaturgului. Pentru iubitorii de muzică electronică dance, Festivalul IntenCity are loc în fiecare iunie, cu spectacole în aer liber. Un eveniment mai inedit, Festivalul Puppets Occupy Street din august, aduce pe străzile oraşului păpuşi gigantice şi spectacole captivante.”. A fost greu să ajungem în vârf, dar mai greu va fi să ne menținem acolo!!
ARHIVĂ: RAT CRAIOVA: „Înăuntru, șoferul la bustul gol luptă împotriva transpirației cu un prosop pus pe umeri” OXXO PRAZ VEGAS: Ce face un oltean după ce câștigă MasterChef? Reinventează mâncarea fast-food!
ÎNĂLȚAREA, COSTIN IONIȚĂ: Portretul spiritualizat al fiecăruia dintre noi. A îmbrățișa lumea, prin răstignirea ta, înseamnă să trăiești hristic existența.
INSIDER: „În „Expres cultural”, nr. 5 (101), articol despre sculptura „Înălțarea” de Costin Ioniță, expusă pe piedestalul de la Ateneul Tătărași. Numărul este ilustrat cu lucrări ale autorului.
ÎNĂLȚARE PRIN RĂSTIGNIRE. Înălțarea care, în primăvara anului 2025, continuă proiectul de expunere de la piedestalul Ateneului ieșean din Tătărași, titlul tensionând la modul antifrastic opera, de vreme ce ni se propune, în mărime naturală și poate ușor peste, reprezentarea unei răstigniri.
Este drept, crucea rămîne nevăzută, este doar sugerată de întreaga postură, mai ales prin dramatica întindere a brațelor, cu degetele dureros îndoite, ca și prin vârfurile picioarelor adunate una peste alta, cu degetele răsfirate ca în suspendare, deși aici se află singurul punct de sprijin pentru întreaga sculptură. Din punct de vedere tehnic inclusiv, remarcabilă performanță, angajând din plin și mesajul, de pildă în sensul că măiestria artistică, profesionismul constituie o cale de (r)elevare a spiritualității! Cu atît mai mult are de a face cu esența mesajului nevăzuta crucificare, arătând, în înțeles profund creștinesc, că sacrificiul pentru oameni, pe care Domnul l-a împlinit la modul suprem, este prin el însuși înălțare sufletească.
Așadar, crucea lipsește mai ales fiindcă suntem invitați să o interiorizăm, eroul hristic fiind prin el însuși o cruce, încît artistul reprezintă, de fapt, portretul spiritualizat al fiecăruia dintre noi, în măsura în care reușim să fim cu adevărat creștini.
Excepțională performanță pentru sculptura în (benzi de) fier, anatomia este redată convingător, punctată pe alocuri cu acuratețe, ieșind în evidență chiar fibre musculare (bicepși, deltoizi). Fantele create în material lasă să se vadă cerul, căci înălțarea presupune și lăsarea condiției telurice pentru alta, de sus, angelică. Jertfa pare a fi inerentă acestei radicale schimbări ontologice, idee susținută și de aura Celui/celui răstignit, o cruce celtică înscrisă în două cercuri concentrice, obținute, cel puțin cel exterior, din îmbinarea multor dinți de motoferăstrău…
Lucrare în fier îndemnînd la lucrare în duh, Înălțarea lui Costin Ioniță asumă, în înaltul său gest biruind suferința, nu doar locul ci și timpul expunerii. Acesta este, cît se poate de adecvat, cel pascal, când putem înțelege mai bine că a îmbrățișa lumea, prin răstignirea ta, înseamnă să trăiești hristic existența.
COSTIN IONIȚĂ (n. 1978, București) este unul din cei mai autentici artiști vizuali pe care îi avem. Sculpturile sale, așa cum s-a dovedit cu prisosință și în cadrul Lunii Sculptorilor Români, prilej cu care a fost intens mediatizat (Hidra și Omagiu adus medicilor în lupta cu virusul SARS Cov2-Covid 19, în 2024; anul următor, mai ales Miorița expusă la Casa Universitarilor), mobilizează totdeauna conștiințe și suscită viguroase reacții. (A fost creat chiar un program de calculator simulând, ironic, agresarea operelor de artă, pornind de la reacția de anul trecut a unei vârstnice, la vederea Hidrei.) Așadar, totdeauna impact vizual, metaforizare superioară a unor probleme de larg interes, forță a expresiei, ceea ce nu exclude eleganța și rafinamentul.” SURSA
N.R.: „Înălțarea Domnului este o mare sărbătoare creștină, care comemorează înălțarea la cer a lui lisus Hristos, la 40 de zile după Învierea Domnului.” DETALII
ARHIVĂ: MONUMENT DE SPERIAT: „Omagiu adus medicilor în lupta cu virusul SARS COV 2-COVID 19” (Metrorex) OXXO MIORIȚA LA IAȘI: „Spirit cu bube” – și mai sărăcă, și mai jefuită ca acum 12 ani OXXO IAȘI, CASA POGOR: „Hidra”, clasa politică „lipsită de verticalitate şi umanitate” în mijlocul Grupului Statuar al Voievozilor
TABLOURI DE VIS: Prima galerie de artă din lume deschisă non-stop. Locul unde arta contemporană nu doarme niciodată!
INSIDER: „Știați că în inima Bucureştiului există de vreun an „prima galerie de artă din lume deschisă non-stop” – Galeria Tablouri de Vis by Mihai Ionescu – locul unde arta contemporană nu doarme niciodată.
Vizitatorii pot explora o colecție impresionantă de tablouri create de artişti consacrați și talente emergente, disponibile pentru a fi cumpărate. Printre operele expuse, galeria găzduiește o colecţie permanentă de Bionantism, un curent artistic inovator definit de Mihai lonescu, care explorează fuziunea dintre tehnologie şi natură. Galeria Tablouri de Vis, oferă un spațiu deschis colaborărilor – evenimente artistice, expoziții sau vernisaje. În cadrul galeriei, poți să te bucuri de o pauză la cafeneaua Bistro44, deschisă 24/7, la fel ca și galeria.
Adresa: Strada Colţei, nr. 44, Hotel Liad, Bucureşti.” DETALII
ARHIVĂ: BIONANTISM: Tehnologia, extensie firească a evoluției naturii – curent artistic născut în România
BIONANTISM: Tehnologia, extensie firească a evoluției naturii – curent artistic născut în România
INSIDER: „Bionantism – O temă artistică născută în România.
Un nou mod de a privi arta: tehnologie integrată în forme naturale, fără distopii, fără fantezie, fără artificii. Doar compoziție și sens.
Arta nu mai trebuie să fie cum a fost.” SURSA
FOTO 1: „Gândacul, Mihai Ionescu – Bionantism. Semnat 2024. Ulei pe pânză – 30×30 cm
Această pictură surprinde esența Bionantismului: fuziunea organică dintre tehnologie și natură într-o armonie subtilă, neașteptată. O buburuză galbenă, transformată într-o ființă mecanică — un mic robot galben cu frunze răsărind din cap — stă ca un simbol al renașterii bio-tehnologice, alături de o vază cu flori galbene strălucind pe un fundal negru adânc.
Aici, galbenul devine un far de speranță, reflectând echilibrul delicat dintre viață și sistem.
Un univers fantastic, dar plauzibil, în care natura nu rezistă tehnologiei, ci o îmbrățișează.”
FOTO 2: „Codul iernii în bionantism. George Barbu – semnat 2025. Ulei pe pânză – 70×70 cm. O scena de iarna pictata in stil clasic, realist, cu o atmosfera calma si naturala. Singurul indiciu al temei Bionantism apare în trunchiul copacului din prim plan, unde o secțiune transversală dezvăluie mecanisme și circuite ascunse. Pictura îmbină subtil realismul tradițional cu universul tehnologic organic specific Bionantismului.”
FOTO 3: „Nud în bionantism. Doru Deliu – Bionantism. Semnat 2024. Ulei pe pânză – 70×40 cm. Un studiu în contrast: o femeie, dezvelită pe jumătate în tonuri umbroase, cu mintea şi sufletul împletite cu mecanisme delicate. Fuziunea formei organice și a mașinilor captează esența Bionantismului – acolo unde emoția întâlnește structura.
N.R.: „Bionantismul aduce o nouă perspectivă în pictura contemporană, propunând o abordare originală a relației dintre natură și tehnologie. În pictura contemporană, de exemplu, există, în pofida diversității sale, o serie de lacune conceptuale și estetice atunci când vine vorba de integrarea tehnologiei în natură. Curente precum fantasy-ul, steampunk-ul sau alte subgenuri ale acestora, mai mult sau mai puțin teoretizate, au încercat în felul lor să abordeze relația dintre natural și artificial, dar s-au concentrat, de regulă, fie pe teme fanteziste, fie extrem de futuriste sau distopice. Aceste abordări au rămas fie prea tehniciste, fie prea simbolice, fără a reuși să ofere o viziune estetică nouă care să trateze tehnologia ca o parte integrantă a naturii, nu doar adjuvant sau forță distructivă. În acest context se evidențiază un gol conceptual semnificativ în pictura contemporană. Acest gol începe să fie explorat prin tema Bionantismului, care propune o fuziune între natural și tehnologic. În această viziune, tehnologia nu doar coexistă cu natura, ci devine o extensie firească a evoluției acesteia. Într-o epocă în care predomină crizele ecologice și avansurile tehnologice accelerate, Bionantismul vine și răspunde nevoii de a înțelege și a integra aceste forțe fundamentale ale existenței noastre într-o viziune artistică profundă și coerentă.
În arta contemporană, există o lacună conceptuală în explorarea conexiunii naturale-tehnologice. Deși există teme similare în literatură, știință sau filosofie, acestea sunt foarte puțin regăsite în pictură sau în alte arte vizuale. Bionantismul îşi propune umplerea acestui gol, printr-un limbaj vizual unic ce explorează simbioza dintre mecanismele tehnologice şi natura organică, fără a recurge însă la exagerări utopice sau la esteticile retro-industriale ale Steampunk-ului. Nu doar ființele vii, ci și peisajele se transformă odată cu tehnologia în Bionantism. Ecosistemele naturale și tehnologia evoluează împreună, redefinind felul în care privim natura în contextul contemporan. Această simbioză inovatoare propune o reflecție asupra viitorului, invitând publicul să contemple impactul biotehnologiei asupra lumii naturale.
Valorile Fundamentale Ale Bionantismului: 1.Simbioza Dintre Natură Şi Tehnologie. 2.Echilibrul Şi Verosimilitatea. 3.Explorarea Esteticii Contemporane prin culori, forme și compoziții inovatoare, 4.Universalitatea Temei.
În pictură, sculptură, artă digitală şi alte forme de exprimare vizuală, Bionantismul se poate manifesta prin lucrări care combină: Naturi statice biomecanice (fructe, plante, viețuitoare sau obiecte integrate cu mecanisme subtile, fără a pierde realismul); Peisaje în care tehnologia și natura se completează armonios, ilustrând copaci cu inserții mecanice discrete sau flori cu detalii tehnice integrate subtil în structura lor; Portrete ale ființelor umane sau non-umane, în care structuri tehnologice susțin sau amplifică elementele organice. Într-o lume în care barierele dintre natural și artificial devin din ce în ce mai neclare, Bionantismul oferă o perspectivă unică, menită să inspire și să provoace.
Diferenţele Dintre Bionantism Şi Alte Curente. Fantasy-ul este despre evadarea în lumi supranaturale, pe când Bionantismul este despre integrarea tehnologiei în natură într-un mod armonios și plauzibil. Steampunk este industrial și nostalgic, în timp ce Bionantismul este organic, futurist și echilibrat, fără legături cu estetica retro-industrială. Suprarealismul se bazează pe ilogic și absurd, în timp се Bionantismul explorează posibilități tangibile și funcționale.
Viitorul Bionantismului. Caracteristicile estetice și conceptuale ale fantasy-ului și steampunk-ului sunt clare şi bine definite, putând induce confuzie cu Bionantismul. Pentru a evita această confuzie, trebuie să clarificăm faptul că Bionantismul se poziționează între aceste curente, dar viziunea sa este unică: lipsește complet magia și supranaturalul din fantasy și nostalgia industrială din steampunk. În schimb, aduce o idee ce își asumă o fuziune armonioasă și realistă între natură şi tehnologie, reliefând un viitor simbiotic și echilibrat. În esență, Bionantismul nu doar redefinește această fuziune armonioasă dintre natural și artificial, ci și oferă artiștilor şi publicului un limbaj nou, adaptat provocărilor contemporane, pentru a înțelege mai bine complexitatea lumii în care trăim.” DETALII
ARHIVĂ: NICHITA+ASIMOV: „Și androizii visează. Plouă defect. E o eroare în ceruri” OXXO DEASUPRA UNIVERSULUI: Inteligența artificială devine conștientă și dezvoltă sentimente
FAMILIA PANDA, SECTOR 1: Ursul mâncăcios, unic supraviețuitor? Ceilalți s-au pierdut, furat ori fărâmat?!
INSIDER: „Un urs din iarbă, în apropierea Casei Presei Libere, București sector 1. Mai, 2025” SURSA FOTO
N.R.: „Patru figurine în formă de urs realizate din iarbă artificială au fost expuse 2019 în Parcul Elisabeta Rizea, de lângă Casa Presei Libere. Urs panda gigant în poziție șezut (aprox. 2 metri înălțime), urs mare în picioare (2,25 de metri înălțime), urs panda somnoros (aprox. 110 cm înălțime) și un urs mic în poziția șezut (aprox. 125 de centimetri). Instalațiile provenite din Marea Britanie, de la compania EasiGrass (Londra), compania care creează aceste figurine oferind o garanție de zece ani pentru produsele sale.
În 2021, mare scandal pe Facebook, Clotilde Armand. primarul de atunci al sectorului 1, făcea dezvăluiri despre un contract ADP în legătură cu o familie de ursuleți din iarbă artificială. „Urs panda somnoros – 14.500 lei, urs panda mâncând – 14.500 lei, urs mare în picioare – 38.000 lei şi urs panda aşezat (mâncând) 40.153 lei sunt printre investiţiile realizate de fosta conducere de la Administraţia Domeniului Public Sector 1. Din înțelegerea contractuală cu Administrația Domeniului Public Sector 1 reiese că Zetin Serv a primit suma de aproape 100.000 de lei, plus TVA. În total, în jur 25.000 de euro.” DETALII
Mare grijă, mare agitație din partea iubitorilor de tot felul. În final, totul e lăsat în plata Domnului …
UPDATE: A fost găsit și tatăl Panda, așteptând și el reîntregirea familiei, înainte de expirare!
CRAIOVA CICLISTĂ: Primul velodrom indoor din România, gata în 2027!
INSIDER: ‘Velodromul Craiova – Un nou pol al sportului! În Craiova se construiește primul velodrom indoor din România, parte dintr-un complex sportiv modern! Cu o investiție de peste 50 de milioane de euro, arena va găzdui competiții de ciclism, atletism și alte sporturi. Construit pe locul fostului stadion Tineretului, demolat în 2023, noul complex va avea peste 8.000 de locuri și va deveni un punct de referință pentru evenimente sportive internaționale. Se estimează că va fi finalizat până în 2027.
Craiova urcă în topul orașelor cu infrastructură sportivă de elită! Ce părere aveți despre acest proiect? ” SURSA
LACUL SNAGOV: Palatul Ginga organizează evenimente de lux. În folclorul urban – „fosta casă a Elenei Udrea”!
INSIDER: „Un loc de poveste de unde nu ți-ai mai dori să pleci. Spun asta pentru că te pierzi relativ ușor printre poveștile pe care le transmite acest palat prin fiecare mic detaliu conturat în arhitectura sa. Oricine rămâne inevitabil surprins de grandoare sa, pe malul lacului Snagov, cunoscători sau nu ai artei sau arhitecturii. Cu alte cuvinte este un palat adevărat … SURSA
N.R.: Palatul Gînga – Strada Antim Ivireanul 112-114, Siliştea Snagovului.
În plimbările nautice care se fac pe lacul Snagov este prezentată ca fiind „fosta casă a Elenei Udrea”. După o căutare pe net găsim că „un ziarist care și-a șters contul” a plantat acum vreo zece ani un fake pe Facebook (devenit viral) prin care construcţia era prezentată ca fiind a lui Dorin Cocoş. O investigație jurnalistică a Evenimentului Zilei de la acea vreme a descoperit că proprietarul este un inginer electronist, Ion Ginga („Această casă este construită cu propriile noastre mâini” după „modelul caselor din Veneția”). ” DETALII
„Împreună cu soția Adriana Ginga au transformat „visul din tinerețe” născut în plimbările prin Paris, Valea Loirei, Roma, Veneția în realitate – un palat creat în stil eclectic care găzduiește evenimente de lux.” DETALII
ARHIVĂ: JOB: Hoţii de flori, invitaţi în aria protejată a Lacului Snagov. Lotusul indian se vinde bine la semafor! OXXO BICICLETA NAUTICĂ: În lipsa pistelor, bicicliștii explorează apele! OXXO PALATUL SNAGOV, ILFOV: Închis pentru turiști, deschis pentru nunți, evenimente private sau corporate
BUCUREȘTI: Farmacia Gheorghe Hotăranu a împlinit 100 de ani. O facem muzeu?!
INSIDER: „Casa și Farmacia Gheorghe Hotăranu, arh Statie Ciortan, 1925. Aflată la intersecția străzilor Vasile Lascăr cu Maria Rosetti, clădirea a fost cumpărată de către Colegiul Farmaciștilor, care intenționează să o restaureze și să amenajeze aici un Muzeu al Farmaciei și propriul sediu.
Farmacia pastrează încă mobilierul din lemn masiv cu inițialele GH, executat la Viena, și o parte dintre recipientele cu diverse substanțe, fiind cea mai veche farmacie cu laborator propriu din România.
Gheorghe Hotăranu a fost membru in comisia chimico-farmaceutică de pe lângă Ministerul Sănătăţii şi Ocrotirilor Sociale, membru al Colegiului General al Farmaciştilor și societar al Oficiului de Aprovizionare Farmaceutic. A participat în cel de-al Doilea Război Balcanic din 1913, și în Primul Război Mondial, fiind cu Ordinul Avântul Ţării și Ordinul Coroana României din 1926. Clădirea a fost confiscată de către regimul comunist în 1949, continuând să fie farmacie, și retrocedată urmașilor în 2016.” SURSA
INSIDER 2: „Este incredibilă indolența proprietarilor. Succesorii sau Asociația Farmaciștilor din România, pentru că eu auzisem că o cumpăraseră ei. Locuiesc în cartier și îmi amintesc cât de plăcut era să dai o comandă. Laboratorul este în partea dreaptă, după intrare. Predai rețeta cu compoziția chimică a preparatului, făcută de medicul de familie, care azi numai are acest drept, iar o farmacistă ți-o prepara. Uneori pe loc, alteori îți spunea când să vii ca să o ridici în cazul în care nu aveau toate substanțele. Totul sclipea de curățenie. Inclusiv panourile de cristal. Praful s-a ales și de clădirea asta. Într-o industrie care doar în România generează profituri de miliarde puteau găsi bani de restaurare.”
TOPKAPÎ ISTANBUL: Sabie maghiară din secolul al XIV-lea cu o lungime de 2.70 metri. Oare cine o mânuia?
INSIDER: „Muzeul Palatului Topkapi din Istanbul prezintă săbii maghiare remarcabile originare din secolul al XIV-lea. Printre acestea, o sabie deosebit de izbitoare măsoară o lungime impresionantă de 270 cm (8,9 picioare), prezentând măiestria excepțională și expertiza marţială a epocii. Semnificaţia acestor săbii colosale în conturarea evenimentelor istorice determină o explorare intrigantă a impactului lor asupra istoriei.” SURSA
N.R.: Palatul Topkapî este un muzeu din Istanbul, fostă reședință a sultanilor otomani timp de aproximativ de 400 de ani (1465-1856). A fost construit de sultanul Mehmed al II-lea după cucerirea Constantinopolului (1459-1465) primind numele de Topkapi sau poarta cu tunuri, din cauza marii porţi cu cele două turnuri masive ale sale (asemănătoare cu tunurile folosite la asediul Constantinopolului). După căderea Imperiului Otoman, în urma unui decret al lui Mustafa Kemal Atatürk de pe 3 aprile 1924, Topkapi a devenit muzeu al vechii epoci imperiale intrând sub administrația Ministerului Culturii și Turismului. Complexul este bine păzit de către funcţionari ai ministerului și membri ai armatei din Turcia. Este o operă inestimabilă de arhitectură cuprinzând numeroase clădiri şi camere unde se găsesc exponate variate de la porţelanuri și covoare până la armuri și manuscrise islamice medievale.” DETALII
ARHIVĂ: TOPKAPÎ: De peste 500 de ani, Sabia lui Ștefan cel Mare, captivă în Turcia. România are o copie!
ALCHIMIE INTERIOARĂ: Foc, Aer, Spirit, Pământ, Apă. Aliniază-le și vei fi de neoprit!
Pandantiv „Heart Chakra Alchemy” cu cele cinci simboluri alchimice pentru Foc, Aer, Spirit, Pământ, Apă, unite prin puterea cosmică din Moldavit. Activează în tine cele Cinci Elemente Primodiale, devenind conștient de acțiunile, intelectul, esență divină, corpul și emoțiile tale. Aliniază-le și vei fi de neoprit!” DETALII
LA MULȚI ANI, CONSTANȚA!: Cazinoul redat posterității după cinci ani de restaurare și bricul Mircea plutind în port
INSIDER 1: „Astăzi, 21 mai 2025, de Ziua Constanței, celebrul Cazinou din străvechea cetate Tomis, a fost deschis, în sfârșit, publicului. Vizitatorii au avut acces gratuit, pe bază de programare on-line. La ora 16, când a fost făcută fotografia, circa 30 de persoane așteptau la coadă.” SURSA
N.R: Reabilitarea Cazinoului din Constanta a ajuns la final. Cladirea, care este un monument istoric in stil Art Nouveau. După data de 25 mai, cazinoul Constanța va putea fi vizitat, iar prețul unui bilet va fi de 60 de lei. Reabilitarea cazinoului Constanța a costat 40 de milioane de euro. Lucrările ar fi trebuit să fie executate în 30 de luni, începând din mai 2020, însă finalizarea a ajuns să dureze cinci ani.
INSIDER 2: „Astăzi, cu ocazia Zilelor Constanţei și a redeschiderii mult-așteptate a Cazinoului, bricul Mircea și-a făcut simțită prezența într-un mod solemn și spectaculos în apropierea falezei, aducând un plus de emoție și mândrie acestui moment festiv.”
N.R.: „Bricul Mircea – nava-școală care, de peste opt decenii, formează generații de marinari și păstrează vie tradiția navală românească. Prezent în portul Constanța cu ocazia Zilelor Orașului, Bricul Mircea va putea fi vizitat de publicul larg în cadrul Zilelor Porților Deschise, desfășurate între 22 și 25 mai 2025. Ancorat la Gara Maritimă, bastimentul își deschide puntea tuturor celor care doresc să-i descopere povestea, să admire eleganța navigației cu vele și să simtă emoția unei experiențe autentice marinărești. Program de vizitare: # 22 și 23 mai 2025: între orele 09:00 – 13:00 și 15:00 – 19:00; # 24 și 25 mai 2025: între orele 10:00 – 14:00 și 16:00 – 20:00. Vizitatorii vor avea ocazia să urce la bordul navei, să vadă cabinele echipajului, spațiile de instruire, dar și puntea principală – un loc încărcat de istorie.” SURSA
ARHIVĂ: SIMBOL TRIST: Cazinoul din Constanța după 107 ani. Cel mai frumos loc părăsit de pe malul Mării Negre! OXXO FALEZA CONSTANȚA: Zece tablouri semnate de Nicolae Grigorescu pot fi admirate în adâncul mării, lângă Cazinou, în timpul unor sesiuni de scufundare
„VOLGA NEAGRĂ FURĂ COPII”: Colecție retro de Bau-Bau comunist într-un popas părăsit pe autostrada Liov- Kiev
INSIDER: „Undeva între Liov și Kiev, la un popas turistic abandonat (probabil proprietarii erau ruși), am găsit aceste șase „bijuterii” pentru nostalgici.
În partea dreaptă erau trei limuzine negre pentru tovarășii de la partid, iar în stânga cele pentru celovecii de rând…” SURSA
N.R.1: „Ucraina, regiunea Lviv, districtul Busk, satul Novyi Milyatin, autostrada Lviv- Rivne. Cafeneaua Leleka este situată în apropiere de autostradă, aşa că invită toţi călătorii cu maşina lor să vină şi să bea o ceașcă de cafea sau un prânz copios. Punctul culminant este colecția de mașini retro situate în incintă.”
N.R.2: „Volga neagră (în poloneză czarna wołga) se referă la o legendă urbană vehiculată pe scară largă în Polonia, Rusia, Belarus, Ucraina şi Mongolia, mai ales în anii 1960 şi 1970. Era vorba de o limuzină Volga neagră (sau în unele versiuni roșie) care se presupune că a fost folosită pentru a răpi oameni, mai ales copii. Potrivit unor versiuni diferite, ea era condusă de preoți, călugăriţe, evrei, vampiri, satanişti sau Satana însuşi. Maşina este descrisă ca având jante albe, perdele albe sau alte elemente albe.
Copiii erau răpiți pentru a se folosi sângele lor ca un remediu pentru oamenii bogaţi occidentali sau arabi care sufereau de leucemie; în alte variante motivul era furtul de organe, combinat cu o altă faimoasă legendă despre furtul de rinichi de către KGB. Legenda a apărut din nou la sfârşitul secolului al XX-lea, cu mașini BMW sau Mercedes în locul Volgăi, având uneori coarne în loc de oglinzi retrovizoare. În această versiune, şoferul oprește și îi întreabă câte ceva pe trecători, apoi îi ucide atunci când ei se apropie de mașină pentru a răspunde. Într-o altă versiune a legendei, victima va muri la aceeași oră, o zi mai târziu.
În România, această legendă a apărut în anii 1970, unde a devenit cunoscută ca „Dacia neagră”, dar după 1989, Dacia neagră a fost înlocuită cu ambulanţa neagră.’ DETALII
CRAIOVA: Burta de mâncare 50 lei, copii sub 6 ani gratuit. Invitație către grădinițe?
INSIDER: „S-a deschis în Craiova restaurantul Le Grand Buffet pe strada Făgăraș nr. 6C. Mănânci cât vrei cu 50 de lei. Copii sub 6 ani, gratuit!” SURSA
CEHOV MĂCELĂRIT: „Actorii de la TNB, condamnați într-o regie care este o pedeapsă”
INSIDER: „PESCARUSUL. R.I.P. TNB. Am așteptat să văd, ieri seară, ,,Pescărușul” de Cehov, de la Teatrul Național. S-a dovedit ca ceea ce ei numesc ,,spectacol” nu a fost nici ,,de Cehov” și nici ,,de TNB”. Poate un mix demn de Club Bamboo sau un ready-made pentru deschiderea jocurilor olimpice de la Paris.
Nu cred să fi plecat de la vreun spectacol. Ieri seară am făcut-o după o oră, din simplul fapt că nu înțelegeam nimic și nu era vreo șansă de a simți vreun sentiment transmis de gest sau cuvânt. Și nu pentru laitmotivul progresist pe care domnul regizor îl traduce doar în termeni gay! Arta e liberă să exprime orice mesaj, doar că în piesa Cehov pusă la TNB nu există niciun mesaj, e doar încercare de show! În opinia mea, regizorul acestui ,,Cehov măcelărit” s-a visat Andrei Șerban, doar că îi lipsesc instrumentele creative și creatoare ale unui Andrei Șerban!
Din respect pentru niște actori foarte buni, nu doresc să exprim mai multe. Doar că ,,geniul” regizorului sper că a pus în planul spectacolului și ca sala să rămână odată și odată goală de spectatori până la final, căci am observat că au tot plecat cupluri din respect pentru logică, sentiment și fir narativ.
Îmi place foarte mult István Téglás, pentru el am mers la acest spectacol. Este un artist excepțional. De-asemenea pentru doamna Irina Movilă! Dar regizorul a preferat ca luminile, decorul și microfoanele de speaker de conferință puse pe gurile actorilor, să fie mai importante decât talentul neexplorat al simplului cuvânt rostit de un om cu talent.
Mă rog, un sentiment neplăcut să plecăm de la un spectacol așa-zis ,,Cehov”, iar singurul beneficiu să fie că am făcut economie la parcare, pentru că am plecat cu 2 ore mai devreme și că am văzut scena de la loja 4 din rangul 1. Adică de foarte sus pe foarte centru!
Să asiști la o piesa de teatru fără sentimente e ca o asfixiere. M-am simțit încă o dată liber, întrebându-mă cum pot actorii, unii atât de buni, să joace o asemenea pedeapsă.
Îmi permit un detaliu. Prima piesă de teatru când am venit acum 26 de ani în București, student, a fost ,,Pescărușul”, la Teatrul Mic, pus în scenă de Cătălina Buzoianu. Și acum simt atmosfera unei iubiri neîmplinite, simt în nări fumul de țigară cu toată melancolia lui Gheorghe Visu. Starea și sentimentul sunt tot ce rămâne de la o piesa de teatru. Iar ele rămân, dacă sunt amprentele unor stări și sentimente eterne ale vieții ființei umane în conflict (armonie) interior(ă) cu sinele sau cu celălalt, nu cu reflectorul, nu cu scena îngropată, nu cu ecranul multimedia. Show-ul nu rămâne, showul este sterp.
O completare. La patul din dormitor, am făcut o copie ieftină pe canvas a unei capodopere, pictate de Pyotr Konchalovsky. Tablou se numește ,,Fereastra Poetului” (окно поэта) Am bătut în cuie tabloul, special, la nivelul ochilor, să îl privesc când mă așez în fund pe pat sau când mă ridic din pat să fie ,,fereastra mea”. Rămân adesea cu bărbia în palme privindu-l! Este o plăcere interioară pe care nu o pot descrie. Este atât de simplu. Limpede. Este o întreagă lume ce i se adaugă, atunci când îl privesc. Imaginația sufletului continuă să adauge tot ce pictorul nu a așezat mai departe de margini. Dacă tu ești și vezi până la marginea unui tablou, ești un om limitat la un cadru închis. Cât mergi în adâncimea tabloului și cât mergi să te înconjori tu de toată atmosfera acestei ferestre simple, așa cum a pictat-o Konchalovsky, este calea apropie. Am privit mult acest tablou, iar într-una din seri, am observat ceva nou. Pe masa rotundă desenată în fața ferestrei, lângă cele două cărți, lângă lumânare și lângă bricheta, nu este nicio foaie de hârtie și niciun stilou! Și totuși tabloul se numește ,,Fereastra Poetului!”
Atunci am realizat că e posibil ca niciun poet să nu trăiască în camera a carei fereastră este pictată de Konchalovsky. Poetul ești tu! Tocmai pentru că există cele două cărți de pe masă, mai mult ca sigur cărți de poezie. Ești fix tu poetul, cel care privești peisajul de afara, căci tu devii camera de unde privești. Tocmai de aceea pe măsuță rămân una peste alta două cărți, mai mult ca sigur, cărți de poezie. Poate ca tu nu ai darul de a fi ,,poet”, adică de a vedea viața și lumea în culorile sentimentelor eterne. De aceea, ai ghidul, adică cele două cărți. De aceea, eu mă simt mult mai împlinit să admir un tablou atât de ,,simplu”, decât să particip 2 ore 40 minute la o exorcizare de care nu am nevoie. Întrebarea mea ar fi, cine este azi ,,ghidul”! Și spre ce!
Toată admirația mea către actorii piesei ,,Pescărușul” de la TNB, condamnați într-o regie care este o pedeapsă, ca să fiu politicos, nu o creație.” SURSA
IOR ESTIVAL, SECTOR 3: Poporul se plimbă cu vaporul. Gratuit!
INSIDER: „Dacă nu e coadă măricică la vaporașul din IOR, nu sunteți primii (în sfârșit!) ci nu se pleacă în cursă. Câteva zile după tam-tam -ul anunțului de redeschidere al sezonului „marinăresc” din sectorul 3, am tot dat târcoale debarcaderului. Într-una din zile chiar dacă era cam friguț ne-am alăturat unui trio (băiețel + mămică + bunică) care așteptau deja de vreo oră (zgribuliți, dar plini de speranță!) „să se mai adune” și alți doritori pentru atingerea minimului de 15 persoane pentru plecarea în cursa (programată!) din orarul afișat. După încă vreo jumătate de oră, conform aceluiași orar Căpitanul a intra în pauza de masă de 30 minute), chiar dacă fusese în standby toată dimineața. Capacitatea vaporașului: 50 persoane.
N.R.: „S-au redeschis plimbările gratuite cu vaporașul în IOR Începând cu 5 mai, bucureștenii din Sectorul 3 și nu numai se pot bucura din nou de plimbări relaxante pe lacul IOR cu vaporașul „Alexandru Ioan Cuza”! Vaporașul va naviga până în luna august, oferind curse de agrement cu îmbarcare de la debarcaderul din zona Direcției Administrarea Domeniului Public Sector 3 (intrarea Odobești).
🗓️ Programul plimbărilor – Mai: 11:00–15:00 și 15:30–19:30 (pauză între 15:00 și 15:30); Iunie, Iulie, August: 9:30–12:30 și 16:00–20:30 (pauză între 12:30 și 16:00). Durata unei plimbări este de aproximativ 25 de minute și este GRATUITĂ, având prioritate cetățenii Sectorului 3.
⚠️ Important de reținut: – Copiii sub 14 ani trebuie să fie însoțiți de un adult; – Pentru siguranța tuturor, fumatul și consumul de alcool sunt interzise la bord; – Nu este permis accesul cu animale, biciclete, trotinete sau cărucioare (cu excepția celor pentru persoane cu dizabilități).” SURSA
REGINA NORDULUI, USV IAȘI: „Ziua e o statuie, noaptea e o inițiere. Conexiune între cer și pământ, între spirit și materie.”
INSIDER: „„Regina Nordului”, o sculptură de 2,6 metri înălțime, din fibră de sticlă, cu nervuri translucide ce luminează în întuneric va putea fi admirată, la Universitatea de Ştiinţele Vieții „Ion Ionescu de la Brad” Iaşi, timp de un an. Claudiu Ivașcu, peisagistul care modelează peisaje și suflete prin lumină, artă și viziune a revenit cu un proiect de o amploare și încărcătură simbolică și mai mare: „Regina Nordului”, realizată împreună cu artista plastică și sculptorița Georgea Dura. De la student la mentor, de la proiectant la creator de experiențe senzoriale, Claudiu Ivașcu este un nume care capătă contur din ce în ce mai vizibil în peisajul cultural și peisagistic al României. Fondator al BelleJardin, peisagist cu o carieră de peste 24 de ani și un portofoliu impresionant, Ivașcu nu este doar un profesionist al peisagisticii, ci și un vizionar care îmbină natura cu arta, știința cu emoția, practica cu simbolul. Pentru Claudiu, USV Iași nu este doar locul unde a studiat horticultura și peisagistica. Este spațiul care i-a trezit pasiunea pentru armonie, unde a învățat nu doar să deseneze planuri, ci să viseze peisaje. De aceea, în 2024, a decis să ofere acestui loc un dar inedit: o instalație luminoasă numită „Luna”, înaltă de 150 cm, cu o lumină LED care, seara, părea să coboare din cer, iluminând discret o pergolă și o alee de poveste. Timp de un an, „Luna” a devenit loc de fotografie, de inspirație și de reflecție pentru studenți și vizitatori.
CLAUDIU IVAȘCU: „Din fibră de sticlă, cu nervuri translucide ce luminează în întuneric, Regina devine o prezență mistică în peisajul Universității – o conexiune între cer și pământ, între spirit și materie. Ziua e o statuie, noaptea e o inițiere. Venele luminoase ale Reginei pulsează ca o rețea ancestrală. Este o formă de viață sacră. E felul meu de a spune: avem nevoie de frumusețe care ne înalță, nu doar de funcționalitate.”
Prin BelleJardin, se duce mai departe viziunea grădinilor vii, unde fiecare colț de verdeață este și un colț de poveste, de lumină și de identitate. „Dacă într-o zi ai două pâini, vinde una și cumpără-ți o floare, căci și sufletul are nevoie de hrană”, motto care îi definește întreaga muncă: un amestec de estetică, suflet și intenție bună.” SURSA
ADEVĂRATA PUTERE: „Și dacă încă nu știi cum să trăiești cu adevărat — învață de la furnici”
INSIDER: „Lăsasem peste noapte o sticlă de cinci litri cu apă, deschisă. În ea căzuseră zeci de furnici 🐜. Se zbăteau haotic în apa limpede, fiecare părând să lupte pentru viața ei.
La început, mi s-a părut că se îneacă una pe alta, că încearcă să se salveze cu orice preț — chiar și cu prețul altora.
Gândul ăsta m-a dezgustat. M-am întors și am plecat, hotărât să nu intervin.
Dar, după două ore, curiozitatea m-a biruit. M-am întors să mai arunc o privire în sticlă.
Și ce am văzut m-a lăsat fără cuvinte:
furnicile erau în viață!
Mai mult decât atât — formaseră o adevărată insulă vie, o piramidă de trupuri, în care se sprijineau unele pe altele, rămânând la suprafață ca o colonie unită.
Am rămas nemișcat, privind cu sufletul la gură.
Cele de jos chiar se înecau… dar nu pentru totdeauna.
După un timp, erau înlocuite de cele de sus, care coborau de bunăvoie.
Cele epuizate urcau, încet, fără grabă, fără să îmbrâncească pe nimeni.
Nimeni nu se salva pe sine mai întâi.
Dimpotrivă — fiecare căuta să ajungă acolo unde era cel mai greu.
Un sistem de ajutor reciproc, perfect coordonat, m-a zguduit profund.
N-am mai rezistat.
Am găsit o lingură care încăpea prin gura sticlei și am introdus-o cu grijă.
La vederea salvării, furnicile au început să urce, una câte una, fără pic de panică.
Totul mergea bine, până când una dintre ele, slăbită, a alunecat din nou în apă, fără să reușească să ajungă la margine.
Și atunci s-a întâmplat ceva ce n-o să uit niciodată.
Ultima furnică, deja aproape afară, s-a întors brusc.
A coborât, parcă spunând:
„Rezistă, frate, nu te las!”
S-a aruncat din nou în apă, s-a agățat strâns de cea care se îneca, dar nu putea s-o scoată singură.
N-am mai stat pe gânduri.
Am apropiat lingura, și așa, împreună, au ieșit afară — vii, amândouă.
Episodul acesta m-a emoționat mai mult decât orice film sau carte despre prietenie și sacrificiu.
Am simțit o furtună de emoții:
Mai întâi, rușine — pentru că am judecat furnicile ca fiind ființe insensibile.
Apoi, uimire — pentru rezistența lor.
Admiratie — pentru disciplina și curajul lor de a se sacrifica.
Și, la final, o apăsătoare rușine… pentru oameni.
Rușine pentru noi, oamenii.
Pentru indiferență.
Pentru cât de ușor ne pierdem unii pe alții în goana după avantaje.
Pentru cât de rar mai vine cineva înapoi să-l salveze pe cel slab.
Noi construim ziduri, când am putea fi poduri vii.
Dacă niște ființe atât de mici sunt capabile de o astfel de solidaritate și dăruire…
de ce noi, oamenii, suntem atât de des surzi la suferința celorlalți?
În ziua aceea am înțeles un lucru simplu:
Adevărata putere e în unitate.
Și dacă încă nu știi cum să trăiești cu adevărat —
învață de la furnici.” SURSA
DESCOPERIM APA CALDĂ: Acum 100 de ani în SUA & Europa se utiliza Trichogramma pentru controlul dăunătorilor în vii și livezi. BIO – ECO!
INSIDER: „Știți ce țin în mână? Nu sunt bomboane – sunt capsule cu mii de viespi utile în ele. Fiecare dintre aceste capsule conține mii de viespi minuscule Trichogramma, care, în funcție de specia aleasă, luptă natural împotriva unora dintre cei mai periculoși dăunători din agricultură 🐛, precum sfredelitorul porumbului, omida fructelor, cunoscutul vierme al merelor sau molia verzei.
Cum funcționează?
Viespile ies treptat din capsule și caută ouăle dăunătorilor în care să-și depună propriile ouă. Astfel, distrug dăunătorii înainte ca aceștia să devină larve și să atace cultura.
Cum se folosesc? Capsulele se aplică direct pe câmp sau în sere, manual sau cu drona (foarte drăguță drona, apropo, am văzut-o încă acum un an).
Unde pot fi utilizate? • 🌽 • Legume în câmp și solar (🍅, 🫑, varză) • Pomi (măr, prun, cais, nuc) • 🍇 și 🍓 • Alte culturi unde dăunătorii (🦋) depun ouă pe frunze, tulpini sau fructe.
Ce e interesant? Primele încercări de a utiliza Trichogramma pentru controlul dăunătorilor în vii și livezi s-au făcut acum 100 de ani în SUA și Europa. Apoi, se producea în masă și era o metodă foarte utilă pentru controlul dăunătorilor la porumb, bumbac și legume (în special varză) ” SURSA
N.R.: „Trichogramma (Trichogramma spp.) sunt insecte benefice – viespi parazitoide extrem de mici, cu dimensiuni cuprinse între 0,3 si 0,7 mm. Acestea sunt utilizate pe scară largă în protecția biologică a plantelor în întreaga lume. Rolul lor, atât în natură, cât și prin intervenţie umană, se datorează capacităţii lor de a parazita ouăle insectelor dăunătoare, distrugându-le astfel. Controlul mai multor däunätori importanți din punct de vedere economic, cum ar fi: Sfredelitorul porumbului (Ostrinia nubilalis), Omida fructificațiilor (Helicoverpa armigera), Molla verzel (Mamestra brassicae) şi Molla strugurilor (Lobesia botrana), s-a dovedit a fi eficient și durabil prin metoda colonizării sezoniere cu Trichogramma,
În Bulgaria, au fost identificate peste 17 specii de Trichogramma, care pot dezvolta pănă la 14 generații pe an în condițiile locale. Aceste viespi iernează ca prepupe în ouäle gazdelor lor, inclusiv molii, frunzulite, molii geometride (Geometridae), fluturi albi (Pieridae) şi altele, care parazitează buruienile și resturile vegetale.
Ciclul de viață al Trichogramma, similar cu cel al multor entomofagi polifagi, nu este sincronizat cu cel al gazdelor sale. Acesta este unul dintre motivele cultivării lor în masă în laboratoarele biologice și aplicării lor prin metoda colonizării sezoniere. Dezvoltarea continuă pe tot parcursul sezonului de vegetație, facilitată de tranziția între diferite gazde, permite Trichogramma să mențină un număr ridicat de exemplare și să reglementeze eficient dăunatorii.
Metode de acțiune. Viespile femele găsesc ouăle gazdelor folosind „kairomone” specifice (substanțe chimice emise de gazde), după care inspectează ouăle cu antenele înainte de a depune ouăle în ele. De obicei, în oul gazdei este depus un singur ou al prădătorului, însă ouăle mai mari pot găzdui mai multe ouă ale prădătorului. Atunci când femela Trichogramma își depune oul, ea injectează o secreție care întrerupe dezvoltarea embrionului gazdei, distrugându-i organele şi sistemele. La exterior, ouăle parazitate se întunecă la o culoare gri-negru sau neagră. De asemenea, viespile femele ucid o parte din ouăle gazdei, străpungându-le cu ovipozitorul și hrănindu-se cu conținutul lor.
Identificarea speciilor de dăunători este esenţială pentru a determina specia de Trichogramma adecvată sau un amestec de specii, împreună cu proporţiile corecte. Odată ce ați primit cutia cu Trichogramma pentru colonizare manuală, se recomandă aplicarea imediată, deoarece acesta conține ouă ale unui organism viu. Dacă utilizarea imediată nu este posibilă, acesta poate fi depozitată timp de până la 48 de ore într-un frigider obișnuit de uz casnic la o temperatură de 4-8°C. Trichogramma este sigură pentru toate celelalte produse din frigider şi nu prezintă niciun risc pentru sănătatea umană. Se poate păstra mai mult în aceste condiții, dar eficacitatea sa poate scădea. Cutia nu trebuie să fie deschisă! Acesta conține ouă de trichogramma, care trebuie protejate de atingere, ca şi de intruziunea altor insecte sau organisme. După ce trichogramma eclozează, iese prin deschiderile din cutia de carton şi începe să caute ouă ale dăunătorilor. De obicei, tratamentele se fac de mai multe ori, la fiecare 10 până la 20 de zile. Fiecare pachet de colonizare manuală conține instrucţiuni detaliate în funcție de dăunătorul specific vizat.
Se hrăneşte exclusiv cu oua ale insectelor dăunătoare molii, fluturi, molii de noapte și peste 400 de specii de dăunători cu importanță economică. Dacă nu dispune de condiţiile necesare pentru hrănire, reproducere şi dezvoltare, ciclul său de viaţă durează doar 3-4 zile. Prin urmare, după ce îşi îndeplineşte funcţiile naturale, moare. Trichogramma nu poate mușca, înțepa, răni sau provoca daune, deoarece este microscopică și nu este interesată de oameni, albine sau animale.
Pentru grădinarii amatori:– În cazul utilizării cutii de colonizare manuală în aer liber, pe câmp sau în grădină, se plasează între 1 pachet (1 pachet conține 10 cutii x 8000 indivizi) pe 1000 metri pătrați (1 cutie pentru 100 plante), în funcţie de densitatea și înălţimea plantelor. – Pentru colonizarea manuală cu capsule, norma este de 20 de capsule pe 0.1 hectar. Datorită dimensiunii sale microscopice (0,3-0,7 mm), trichogramma nu poate zbura. mai mult de 10 metri. Pentru colonizarea cu dronă cu capsule, norma este de 10 capsule pe 0.1 hectar.
Cât de mobili sunt dăunătorii din culturile agricole şi ce distanță pot parcurge? Este dovedit ştiinţific că reprezentanţii ordinului Lepidoptera pot parcurge 50-100 km într-o singură zi, în condiţii atmosferice favorabile, folosind curenții de aer. Iată un fapt interesant: recordul este de 1 500 km în 36 de ore din Mississippi până în Canada de către Spodoptera frugiperda.” DETALII
WORLD PRESS PHOTO 2025: Spațiu de reflecție despre cine suntem, ce alegem să vedem şi cum alegem să ne implicăm. Adevărul este un bun public!
INSIDER: „Până pe 2 iunie, Piața Universității din București găzduiește expoziția World Press Photo 2025, eveniment organizat pentru a marca Ziua Mondială a Libertăţii Presei. Evenimentul marchează 70 de ani de la înființare și aduce în România 42 de proiecte câştigătoare, selectate din 59.000 de imagini înscrise de fotografi din 141 de ţări. Printre temele abordate în actuala ediție se numără conflicte armate, crize climatice, migrația, proteste sociale şi lupta pentru drepturile omului. Imaginea anului 2025 este semnată de fotografa palestiniană Samar Abu Elouf pentru The New York Times și surprinde portretul emoționant al unui copil de 9 ani, ränit într-un atac aerian în Gaza.
Preşedintele Cristian Movilă subliniază semnificaţia acestei expoziții: „Adevărul nu dispare doar pentru că alegem să-l ignorām. Expoziția World Press Photo e un exercițiu de imaginație lucidă: cum ar arăta realitatea noastră dacă am trăi situațiile din aceste imagini? Poate că expoziţia nu oferă răspunsuri, dar ne reaminteşte că fiecare alegere sau nepăsare are ecouri reale. Și consecinte”. Expoziţia se desfăşoară în contextul programului „Străzi Deschise Bucureşti, Promenadă Urbană şi este organizată de Fundația Eidos.” SURSA
World Press Photo 2025 oferă publicului nu doar imagini impresionante, ci şi un spațiu de reflecție despre cine suntem, ce alegem să vedem şi cum alegem să ne implicăm – libertatea presei, accesul la informație şi curajul de a documenta adevărul devin valori esențiale pentru viitorul societăţii.
Accesul este gratuit & non-stop.
ARHIVĂ: WORLD PRESS PHOTO: Fotografia anului 2022 este fără oameni. Premieră în istoria celor 65 de ediții ale concursului! OXXO FLORI DE MUCEGAI: Radiografii ale suferinţei OXXO WORLD PRESS: Lacrimi din ochiul de sticlă! OXXO WORLD PRESS PHOTO: „Homo Non-Internetus tace trist sub o cupolă şi arată spre Apocalipsa din 2025”
infoINSiDER.ro 