INSIDER: „Ieftin ca braga” era mai demult o expresie pe la noi, acum pe cale de dispariție pentru că nimic nu mai e ieftin, iar braga aproape că nu mai există. Cu bucurie am descoperit gustul copilăriei și al vacanțelor la mare la Colțea Kebab, Bulevardul Ion C. Brătianu nr. 12, București. 5 lei/ 300ml. Program non-stop.

Beneficiile consumului de braga: energizant natural, revitalizează organismul ajută digestia, ajută organismul să lupte împotriva viruşilor, ajută persoanele astenice și pe cele care suferă de oboseală intelectuală.

Braga este o băutură răcoritoare tradițională turcească, cu gust dulce-acrişor al cărei ingredient principal este meiul. Băutura răcoritoare este bogată în vitaminele A, B (B1, B2, B3, B6, B12), C, E, acid lactic, enzime si alte elemente nutritive, cum ar fi proteine, calciu, fosfor, fier și zinc. Pentru a va convinge de beneficiile ei, trebuie să o gustați.

N.R.: „Braga, cea mai ieftină băutură răcoritoare, braga, este pe cale de dispariţie în România, tradiţia fabricării ei păstrându-se numai în câteva oraşe din sudul ţării, unde mai trăiesc mici comunităţi de etnie turcă.

Braga este o băutură răcoritoare 100% naturală, cu gust acrişor, produsă din mălai, făină intermediară, miere de albine şi zahăr, cunoscută în ţara noastră din perioada Imperiului Otoman. La Drobeta Turnu Severin, băutura este pe cale de dispariţie, fiind produsă doar de trei familii de turci și albanezi rămase în oraş după evacuarea întregii populaţii din insula Ada-Kaleh.
Cel mai renumit „fabricant“ de bragă, din neamul Baiaram, din Drobeta Turnu Severin, spune nostalgic oricui doreşte să afle câte ceva despre trecutul neamului că, dacă insula Ada-Kaleh nu ar fi fost înghiţită de apele lacului de acumulare Porţile de Fier I, în 1969, „mulţi negustori din acest spaţiu exotic, îmbietor şi plin de seducţii ar fi continuat să producă baclavale, rahat, şerbeturi şi, nu în ultimul rând, bragă“.
Reţeta de fabricaţie a brăgii „made Baiaram“ este secretă. „Mulţi specialişti în gastronomie greşesc când consideră că braga este preparată numai din făină de mei, porumb sau secară. Mai trebuie câteva ingrediente, care să o facă bună la gust, dar astea se tăinuiesc, altfel noi nu am mai putea supravieţui. Nu este vorba de egoism, dar, dacă nu ne vom apăra reţeta, s-ar înmulţi comercianţii de bragă precum ciupercile după ploaie, iar faima noastră ar scădea“, a spus nepotul Domnicăi Baiaram, atrăgând atenţia că braga „falsificată“ pune în pericol stomacul celui care o bea.
Braga produsă după reţeta tradiţională este foarte sănătoasă, nu conţine coloranţi şi E-uri. Este o băutură folositoare pentru copii şi tineri, pentru sportivi şi pentru cei care depun efort fizic şi intelectual.
Pentru valoarea nutritivă a bragăi un rol aparte îl joacă şi acizii organici (în medie 0,5 – 0,6%), printre care şi acidul lactic, care imprimă băuturii în fermentare un gust plăcut şi proaspăt. În plus, aceasta are și o acţiune bactericidă.
Prezenţa microflorei variate în bragă, în special drojdiile de panificaţie şi bacteriile lactice, au o influenţă binefăcătoare asupra aparatului digestiv. Bioxidul de carbon aflat în bragă este obţinut ca rezultat al fermentării hidraţilor de carbon, ajutând digestia.
Istorie. Braga, băutura răcoritoare cu gust dulce-acrişor, are originile în Mesopotamia de acum 8.000-9.000 de ani. Istoricul grec Xenophon aminteşte că braga se fabrica în Anatolia de est în anul 401 I.Hr. şi era păstrată în borcane de pământ ars, îngropate în pământ, conform bragabuna.ro.
Braga a fost preluată şi răspândită apoi de turcii din Asia Centrală, începând cu secolul X. Mai târziu, s-a răspândit în Munţii Caucaz şi în Balcani. A avut perioada de glorie în timpul Imperiului Otoman, când fabricarea bragăi a devenit una din principalele îndeletniciri, mai ales la începuturile imperiului.
Până în secolul XVI, braga se putea bea gratuit peste tot, însă apariţia unei variaţiuni, numite Braga Tartar, ce conţinea şi urme de opium, a atras mânia autorităţilor şi a fost interzisă de sultanul Selim II (1566-1574).
În secolul XVII, sultanul Mehmed IV (1648-1687) a interzis băuturile alcoolice, categorie în care era inclusă şi braga, şi a închis toate bragăriile. Evliya Çelebi, un călător prin spaţiul turc, ne spune că în secolul XVII braga era o băutură de larg consum şi că în Instabul erau 300 de bragării, având 1.005 angajaţi. În această perioadă, braga era foarte des consumată de ienicerii armatei. Braga conţinea doar foarte mici urme de alcool şi, atâta timp cât nu era consumată în cantităţi mari, nu putea fi acuzată că ar produce beţie. Braga a fost astfel tolerată ca fiind o băutură care răcorea şi întărea soldaţii. Evliya Çelebi explică: „Producătorii de bragă sunt numeroşi în armată. E păcat să bei prea multă bragă şi să-ţi pierzi controlul, dar, spre deosebire de vin, în cantităţi mici nu e de condamnat“.
În secolul XIX, braga albaneză, dulce şi nealcoolică, preferată la Palatul Otoman, a crescut în popularitate, în timp ce braga mai acră şi cu urme de alcool produsă în general de armeni a intrat în umbră.
În 1876, fraţii Haci Ibrahim şi Haci Sadik au înfiinţat o brăgărie în Instanbul, în districtul Vefa, foarte aproape de centrul de distracţii Direklerarasi. Braga produsă de ei, densă şi cu gust dulce, a devenit faimoasă în oraş, şi este singura brăgărie ce datează din acea perioadă care încă există. Compania este condusă acum de stră-stră-strănepoţii celor doi. ” SURSA

INSIDER: „Oradea, automat pentru cățeii străzii care funcționează pe bază de PET-uri. Fiecare sticlă reciclată oferă puțină hrană pentru cățeii străzii! Să sperăm la cât mai multe asemenea inițiative!

UPDATE: Povestea cu Mâncarea pentru câini: Primăria Oradea nu a susținut proiectul pană la capăt iar aparatul a fost demontat. Raționamentul lor era ca mulți oameni sunt mușcați de câini vagabonzi și ar fi ilegal să fie susținute atacurile.”SURSA

SWG: „Ce părere aveți despre realizarea unui video-sondaj cu mesaje scurte, transmise de mai multe personalități pentru generațiile viitoare? Indicați 3 nume care ar merita să rămână în istorie, din afara clasei politice. Proiectul este non-profit, se va difuza gratuit pe rețelele de socializare și va fi realizat de Sirius Web Group cu buget zero. Merită efortul?”

INSIDER: „Înainte de 1908, când statuia ”Lupa Capitolina (Lupoaica)” dăruită Bucureștiului de către Primăria Romei a fost amplasată în ”Piața Roma” (loc unde în sfârșit a revenit, după un lung periplu, în 2010), pe acest loc exista o altă statuie, cu rol de fântână.
Datele sunt sărace, fotografiile din epocă la fel, dar se știe că statuia în cauză era o copie a celebrei ”Diana din Gabii”, atribuită lui Praxiteles, aflată la Luvru. Cine și de ce a hotărât în epocă achiziționarea/comandarea ei, nu am reușit să aflu. În schimb, știm că în lume sunt mai multe copii amplasate ca monumente de for public.
Un exemplu este cel al fântânii din Grancey-le-Château-Neuvelle (Franța) care are o copie a statuii (FOTO 4).

După amplasarea ”Lupoaicei”, Diana a dispărut pentru o perioadă îndelungată, reapărând în anii ’90 în fața ”Sexy Club” de pe Calea 13 Septembrie. Apoi, prin 2008, Municipalitatea a dorit s-o pună în parcul de lângă Spitalul Colțea, dar proiectul nu s-a realizat, ajungând până la urmă în curtea unei foste direcții a Administrației Străzilor din Cișmigiu unde, între 2008 și 2012, a funcționat ”Muzeul Cișmigiu” (sau Cișmigiului).
Acolo se află și astăzi, ferită de ochii oamenilor, încuiată în curtea părăsită, dar continuând însă să fie frumoasă, chiar dacă o minte „neinspirată”, a vopsit-o cu bronz argintiu.

Locul ei este în oraș, în mijlocul oamenilor și pentru asta Administrația Monumentelor și Patrimoniului Turistic București trebuie să o redea urbei ca fântână-monument de for public.” SURSA

N.R.: Diana este zeiţa vânătorii din mitologia romană, fiind echivalenta romană a zeiţei Artemis din mitologia greacă

INSIDER: „Semnalizați cumva acest element din beton, e chiar în curbă, pe înserat, nu e vizibil, nu știu cine a avut strălucită idee să-l poziționeze astfel…str. Vișagului, la terenul nou de fotbal!” SURSA

ARHIVĂ: ROMÂNIA: Treceri de pietoni pentru Omul Păianjen, practicanți parkour și călugări Shaolin care pot trece prin zid! OXXO ȘELIMBĂR, JUDEȚUL SIBIU: Pistă pentru acrobați, zonă pentru primele lecții de mers cu bicicleta pe sârmâ OXXO SUCEAVA: Rezervație de zebre. Fiecare are câte una la poartă!

INSIDER: „Sneakerşii șobolan by Potato. Imran Moosvi, cunoscut și sub numele de Imran Potato, este un designer şi un artist care face haine personalizate. În ultimii ani a devenit cunoscut în comunitatea de sneakers şi era timpul ca o companie de încălțăminte precum Vans să înceapă acest parteneriat.

„Picioarele de şobolan” ale lui Imran Potato s-au bucurat de un moment destul de viral în urmă cu câteva luni pe site-ul designerului.

Noua pereche este concepută pentru a arăta cât mai realist posibil. Niciun detaliu nu a fost cruțat, aici șobolanii de cauciuc prezintă ochi, urechi, labe și chiar o coadă lungă, precum şi fețe texturate care imită blana animalului.” SURSA

N.R.: Mărime universală, preț pe eBay ~400 $ DETALII

ARHIVĂ: PERECHE, NEPERECHE: „Excentricitatea desperecheată a șireturilor, cerceilor, șosetelor a devenit trend” OXXO COLEGIUL GH. ȘINCAI: Sneakearși cu „fițuici incluse” pentru elevi care vor să dea BAC-ul desculți. Doar 500 €! OXXO COVID FASHION: Încălțăminte pentru distanțare socială. 75 cm ai mei plus 75 cm ai tăi! OXXO TULAI DOAMNE: Ochelari de soare pentru femei. Fashion Trends COVID-2021. Protecție totală! OXXO POȘETA PREUMPLUTĂ: Tablouri 3D cu mâner, soluția ideală pentru doamnele care vor, dar nu pot renunța la gențile supradimensionate