INSIDER: „La sfârşit de săptămână, toată lumea se pregateşte de cumpărături pentru week-end. Colegii mi-au recomandat călduros să ocolesc preţurile de Carrefour şi să mă duc la Lidl. Aşa că m-am îndreptat către pomul lăudat – Lidl din zona Baicului. Per total, impresia bunicică – curăţel, muncitoresc, de cartier, preţuri ceva mai mici decât la celelalte supermarket-uri… Cum intru, o alee cu universul dulciurilor, puse strategic gândesc eu… Dacă preţurile sunt mai mici, conţinutul şi provenienţa, cam incerte – adică UE… Tot aşa şi la mezeluri, multe necunoscute. Nu risc!
Aleg produse de bază: ulei, zahăr, detergenţi. Aici nu ai cum sa dai greş. Mă îndrept spre carne. Hmmm, preţuri prea mici! Mă uit ca la picturi – mai întâi de aproape, apoi mai de departe şi mă dumiresc. O alta găselniţă-vrajă a comercianţilor. În mod obişnuit este trecut preţul per kg, dar la Lidl este altfel. Este trecut produsul, preţul şi, undeva mic, greutatea pachetului. Când 400, când 600, când 750 de grame… Hocus-pocus, domnule! Adică, în realitate, nu este nicio super-ofertă, ba poate din contră! La peşte, aceeaşi poveste.
Am fost şi în Italia la Lidl, dar italienii nu prea intrau, în afară de români, bulgari, ruşi… Italienii cumpără numai produse autohtone, chiar dacă sunt mai scumpe. Preţurile erau bune, iar cea mai mare parte din marfă era adusă din Germania. În concluzie, dacă vreţi să faceţi o mică economie, mergeţi la Lidl, dar deschideţi ochii mari, uitaţi-vă de mai multe ori la etichetele produselor şi alegeţi marfa cu atenţie. Oricum, au o bilă albă pentru organizare şi igienă, dar sunt încă la început!”
