PRIMUL FLUX DE ŞTIRI TRIMISE DE CITITORI

Ultimele

KAKI EXOTICUL: Se cultivă și în România, fără tratamente speciale. Iarna se protejează la temperaturi sub -18°C!


INSIDER: „Mangalia, județul Constanța. Azi (N.R.: 19 noiembrie 2024) un kaki plantat în primăvara 2020. ” SURSA

N.R.: Kaki este fructul arborelui Diospyros kaki din familia Ebenaceae, genul Diospyros. Culoarea variază de la galben deschis la portocaliu-roşiatic, iar forma sa este asemănătoare cu a roșiei sau a unui dovleac. Kaki este o bacă. Kaki se poate cultiva fără probleme, la noi în ţară.

În limbaj popular, e cunoscut drept curmal japonez; iar la o căutare în limba engleză îl găsim sub denumirea de Sharon sau Persimmon. I se mai spune fructul dumnezeiesc, fructul zeilor sau fructul divin deoarece etimologic vorbind, termenul de „Diospyros” ar proveni din alăturarea a două cuvinte greceşti: „dios” şi „pyros,” care traduse contextual înseamnă „fructul zeilor” sau „fruct divin”. Când găsiți fructe mai puțin coapte, aşezaţi-le într-o pungă, alături de câteva mere; acestea, prin transpirație vor elimina etilenă şi le vor accelera procesul de coacere.

Pomi de calitate pentru plantat se pot achiziționa din pepiniere sau magazine specializate, care vă oferă garanţia soiului. Kaki se poate planta atât în grădină, cât şi la scară mare. Chiar dacă este o plantă cu iz exotic, s-a adaptat extrem de bine condiţiilor climatice din ţara noastră şi face față temperaturilor mai scăzute. Se recomandă totuşi, amplasarea în zone ferite de curenții reci de aer şi protejarea lui, mai ales în primii doi ani de la plantare; dar şi în zonele unde iarna, gradele scad sub -18°C. Se plantează atât toamna, cât şi primăvara, cu condiția ca solul nu fie înghețat. Pentru o dezvoltare armonioasă are nevoie de un sol fertil, bine drenat. Ca amplasament, preferă locurile însorite. Se sapă o groapă ceva mai mare decât mărimea ghiveciului. Se scoate planta din ghiveci, fără a-i curăța rădăcinile de pământ şi se introduce cu acesta cu tot, în groapa de plantare. Se acoperă cu pământ şi se udă bine, la o distanţă minimă de 4 m între fiecare exemplar. Are nevoie de spaţiu suficient de mare pentru a se devzolta armonios. Planta matură ajunge la o înălţime de aproximativ 6-8 m.

Deoarece înfloreşte cu precădere prin luna mai, automat şi perioada de coacere a fructelor este mai târzie şi anume spre sfârşitul toamnei, prin octombrie-noiembrie. În funcţie de soi, fructele pot fi mai mult sau mai puțin astringente. Kaki este aspectuos, are o culoare galben-portocalie sau portocaliu-roşiatică, în funcție de soi, prezintă un înveliş lucios, de „duritatea” unei roşii şi un miez fin, destul de compact şi suculent totodată. Chiar dacă iniţial pot părea destul de tari, la coacerea deplină, acestea se înmoaie semnificativ şi sunt zemoase. Gustul este unul extrem de bun, dar greu poate fi descris în cuvinte, datorită diferitelor percepţii pe care oamenii le pot avea: pe unii îi trimite gândul la miere, alții consideră că ar fi o combinație între caisā, piersică şi pară. Se poate consuma ca atare, dar pooate fi folosit în salate de fructe, smoothie-uri, prăjituri, gemuri.

Beneficii ale fructului de kaki: bogat în fibre, conţine potasiu, cupru, mangan, acid folic, magneziu şi fosfor. Este o sursă bogată şi sigură de antioxidanți cu un conţinut ridicat de vitamina C, B6, A, E şi K.

Consumul fructelor de kaki ajută la: sănătatea inimii, contribuie la reducerea inflamațiilor, ajută digestia, îmbunătăţeşte vederea, stimulează sistemul imunitar, previne semnele îmbătrânirii premature, menţine sub control tensiunea arterială, îngrijeşte pielea etc.

Mai ales atunci când vorbim despre plantații, se recomandă normarea fructelor sau, altfel spus, rărirea acestora. Se întâmplă ca multe fructe se crească foarte aproape unele de altele, în acest caz se procedează la îndepărtarea manuală a unora dintre ele, pentru a rămâne o anumită distanţă între fructe. Acest lucru poate avea loc atunci când fructele au 1 sau 1,5 cm. De ce? Pentru că deseori pot fi multe şi mărunte, lucru care le împiedică să crească aşa cum ar trebui, sau pot fi multe şi mari, caz în care mărimea lor duce la ruperea crengilor sub greutatea lor.” DETALII

ARHIVĂ: DOȘTAT, ALBA: Mere Red Love unice în România. Conțin de 10-25 de ori mai mulți antioxidanți decât merele clasice. OXXO MUNTII APUSENI: „Copiii Soarelui” practică agricultura plasmatică și produc legume uriașe, crescute cu îngrășăminte electromagnetice și monoatomi de aur OXXO CIULINUL DE BALTĂ: Fruct bogat în proteine, grăsimi vegetale, zaharuri, vitaminele B1, B2, C, calciu, fosfor și fier

MALL UNIREA, SECTOR 3: Circul Foamei din spatele magazinului, făcut de Ceaușescu, așteaptă „o mână de var”, de peste 30 de ani. I LOVE S3?!


INSIDER: „Asta-i Negoiță! Asta este grija și preocuparea lui pentru sectorul 3! Aceasta este imaginea pe care le-o oferă el celor ce trec pe la Unirea, pe bulevardul Coposu, care vizitează Templul Coral de pe strada Sfânta Vineri. Și mizeria asta dăinuie de vreo 20 de ani….în orice caz, în mandatele lui nenumărate, Negoiță nu a făcut nimic încât Circul Foamei al lui Ceaușesc, să intre în legalitate și finisaj” SURSA

ARHIVĂ: VIITORUL LUMINOS: „Nici în 20 de ani nu veţi reuşi să zugrăviţi ce a construit tata!”

INUNDAȚII, SECTOR 3: Conductă spartă de apă caldă. Acum lac, în curând patinoar!


INSIDER: „Bună dimineața! Am văzut că sunt INUNDAȚII de la POTCOAVA până la TITAN spre DELFINULUI din cauza unei conducte apă caldă spartă. Nu am apucat să fac poza pentru că eram cu mașina spre muncă.” SURSA

INSIDER 2: „Păi numai Constanța să aibă mare? Să mai vină turiști și la București în stațiunea Titan, și dacă mai scad 5 grade putem numi Predeal de București.”

ARHIVĂ: ŞCOALA 88: „Mulțumim Primăriei Sector 3. Avem piscină în curtea şcolii!” OXXO BUCUREȘTI: Pe Calea Văcărești comutați pe modul amfibie sau scoateți vâsla pe geam!

GRĂDINA COPOU, IAȘI: Cele mai spectaculoase bănci-omagiu, imprimate cu picturile lui Nicolae Tonitza și Balada lui Ciprian Porumbescu!


INSIDER: „Parcul Copou din Iași- unul dintre cele mai frumoase și cunoscute parcuri din România. Este situat pe unul din cele 7 dealuri din Iași- dealul Copou. Este cel mai vechi din Iași și din toată Moldova, fiind amenajat încă din 1833. Este special prin faptul că este un parc încărcat de istorie, care poarta urmele pașilor marilor oameni de cultura români, în principal cei ce au locuit în Iașii de odinioară- Mihai Eminescu, Ion Creangă, Ciprian Porumbescu, Nicolae Tonitza, Mihail Sadoveanu, Veronica Micle și alții. Acolo este și renumitul Tei al lui Eminescu, un tei argintiu vechi de peste 500 de ani, un simbol al orasului Iași încă din vremea când poetul obișnuia să poposească la umbra lui. De câțiva ani, Parcul a fost dotat cu frumoasele băncuțe în formă de carte deschisă, pe care se pot citi poezii și scurte fragmente din opera scriitorilor români, ale căror statui sunt prezente în parc. De mare efect este băncuța ce prezintă două picturi ale lui Nicolae Tonitza, dar și cea cu o partitură din Balada lui Ciprian Porumbescu. Dacă ajungeți în frumosul oraș Iași, nu ratati o vizită în acest parc, vă veți simți relaxați si încărcați de emoții, (re)descoperind din operele marilor autori români. Iar pentru copii, va fi și o bună lecție de istorie, literatura si artă.” SURSA

N.R: Nicolae Tonitza (n. 13 aprilie 1886, Bârlad – d. 26 februarie 1940, Bucureşti). Locul înhumării: Cimitirul Ghencea Militar, București. Perioade: Postimpresionism, Expresionism. Educație: Universitatea Naţională de Arte George Enescu, Academia de Arte Frumoase din München. Influenţat de: Ștefan Luchian, Käthe Kollwitz, Honoré Daumier

Ciprian Porumbescu (n. 14 octombrie 1853, Şipotele Sucevei, Ucraina – d. 6 iunie 1883, Comuna Ciprian Porumbescu, județul Suceava). Cauza decesului: cauze naturale (tuberculoză) Locul înhumării: Biserica Sfântul Dumitru din Ciprian Porumbescu, Suceava. Părinți: Iraclie Porumbescu, Emilia Golembiovski. Educație: Conservatorul din Viena. Instrument(e): vioară; pian. Balada pentru vioară și orchestră op. 29 de Ciprian Porumbescu este una dintre cele mai cunoscute lucrări ale acestuia. Compusă în 1880, este una dintre puținele lucrări românești ale secolului al XIX-lea care se bucură de mare popularitate în continuare, stilizând elemente ale doinei, baladei şi romanței și prezentându-le într-o scriitură instrumentală romantică, expresivă, de mare lirism.

ARHIVĂ: PARCUL COPOU, IAȘI: Bănci „ale tristeții și ale bucuriei” cu versuri din poezii – Mihai Eminescu & Veronica Micle

„NATURE HUMAINE”, ARCUB: Cornel Bârsan – analiză „de facto” a condiției umane. Artă, umor, autoironie şi tandrețe!


INSIDER: „Ce emoție, ce concepție, ce lumină dăruiește acest om. Eu îi spun Brâncuși de astăzi. Este pictorul Cornel Bârsan…de la Paris. De fapt este prietenul meu din copilărie de la Târgu Jiu de lângă Coloana Infinitului.
Am trecut pentru 5 minute să-l văd la ARCUB. Bucuresti, strada Lipscani nr.84, și am rămas ore în șir, am lăsat toată treaba pe care o aveam, am trecut prin amintiri și am ajuns în viitor.
Ce idei, ce forță în viziune și ce putere a imaginației are omulețul asta, că n-am putut să mă opresc din a-l asculta.
Fiecare operă adusă de ARCUB București de la Paris, are o poveste colosală (Multumesc enorm #ARCUB, pentru că nu lasă artiștii români să treacă neobservați)
Oricum, Cornel Bârsan e gigantic în Franța, în Europa…dar să-i văd operele aici… n-aș fi crezut.
Când îl ascultam ieri, mi-am adus aminte de cât ne chinuiam amândoi pe la București, cu fomică, cu lipsuri ale tinereții, cu bucurii cu necazuri cu neîmpliniri și cu multe speranțe.
Aseară, ne-am reîntâlnit, după 25 de ani, doi bărbați, familiști, cu copii cu realizări cu povești de viață incredibile.
Mergeți să-i ascultați și să-i vedeți creațiile, pentru că fiecare dintre ele au o poveste inimaginabilă. Să fiți atenți mai ales la cărțile din piatră expuse… și să le ascultați povestea spusă de Cornel. Credeți-mă, o să uitați să mai plecați.
Fiecare operă înseamnă enorm pentru lumea în care trăim azi și exprimă adevărul realității în care trăim.
Brâncuși din zilele noastre (Cornel Bârsan), bine ai revenit acasă! Mi-ai creat emoții pentru 20 de ani.” SURSA

N.R.: „Artistul plastic Cornel Bârsan (n.5 noiembrie 1965) a studiat sculptura şi pictura în România și apoi s-a format în domeniul fotografiei conceptuale la Paris. Stabilit de peste două decenii la Paris, este membru al Maison des Artistes din Franţa. Pe parcursul celor 40 de ani de carieră, a participat la numeroase proiecte expoziționale colective în Italia, Liban, Anglia, Columbia, Franţa. Totodată, lucrările sale sunt parte din numeroase colecții private și publice din Paris, Columbia, Statele Unite ale Americii, Liban, Turcia etc. Dintre proiectele expoziționale proprii amintim „Déclaration d’imperfection” (Galeria Espace Miromesnil, Paris, 2006), „Despre viaţă” (Muzeul Naţional de Istorie a României, 2002). Un proiect major al artistului este sculptura „7″, prezentată între 2021 și 2023 la Musée de la Grande Chartreuse, Franţa.

Influențat în special de anii 1980, o perioadă de transformări politice și culturale profunde, cum ar fi căderea Zidului Berlinului şi ascensiunea capitalismului global, Cornel Bârsan reflectă în lucrările sale schimbările aduse de această eră, marcată de mișcări artistice, precum neoexpresionismul şi arta stradală, influențe care se regăsesc în lucrările sale. Tematica lucrărilor lui explorează frecvent spiritualitatea, condiția umană și granițele subtile dintre realitate și iluzie, integrează în mod special elemente din tradiția creștină, dar manifestă, de asemenea, o deschidere către alte culturi și perspective globale. Această abordare filosofică se traduce printr-o expresivitate bogată, deseori asociată cu expresionismul și oniricul, refuzând să se limiteze la un anumit stil artistic.

Conceptul expozițional „NATURE HUMAINE” s-a născut la Paris, în 2005, și reunește o serie de lucrări reprezentative ale artistului român rezident în capitala Franței, ale cărui mijloace de expresie acoperă sculptura, pictura și fotografia conceptuală. Arta lui Cornel Bârsan se distinge printr-o abordare complexă a subiectelor ce țin de natura umană și spiritualitate, cu o tehnică expresivă care îmbină elemente din pictură, sculptură și fotografie conceptuală. Lucrările sale sunt caracterizate de o paletă cromatică bogată, în care predomină tonurile puternice și contrastante, adesea folosite pentru a accentua emoția și dramatismul scenelor reprezentate. Cu cele peste 40 de lucrări prezentate la ARCUB – Hanul Gabroveni, expoziția reprezintă o analiză „de facto” a condiției umane, un ecou intim al fiecărei zile în conştiinţa artistică, o căutare plastică perpetuă, caracterizată prin lărgirea paletei cromatice, compoziționale și tehnice a operelor. În consecință, în fiecare lucrare prezentată la ARCUB, imaginarul şi soluțiile estetice rezidă în aceste căutări de identificare, unde coexistă dimensiuni antagonice, atât în sensul mesajului, cât și în aranjamentul cromatic sau în materialele utilizate.

Dintre creațiile ce vor putea fi admirate în cele două spații expoziționale de la ARCUB – Hanul Gabroveni amintim „KALOKAGATHIA”, „THE REVENANT”, dar și lucrarea „RENDEZ-VOUS”, concepută ca o instalație ce invită vizitatorii să interacționeze direct cu suprafața pictată. Totodată, în cadrul expoziției „NATURE HUMAINE”, vizitatorii se vor putea familiariza cu modul artistului de a îmbina arta cu umorul, autoironia şi tandrețea: astfel, versatilitatea și abilitatea artistului de a „jongla” cu abordări ludice pe teme profunde sunt reflectate în lucrări precum „LA POTION MAGIQUE”. Mai mult, artistul aduce un omagiu lui Constantin Brâncuși prin sculptura „LES TOURS DU MONDE”, în care prezintă propria versiune a Turnului Eiffel. De asemenea, Cornel Bârsan prezintă la ARCUB și sculptura-instalație „CHAOS”, unde șapte personaje-simbol creionează acțiuni universal umane, un portret dinamic sociocultural, cu o textură estetică complexă pe materiale-suport de o mare diversitate, de la grilaj metalic la broderie textilă.

Expoziţia „NATURE HUMAINE” de la ARCUB Hanul Gabroveni poate fi vizitată până pe 28 noiembrie 2024, în sălile: Cafenea și Librărie, de marţi până duminică, între orele 12:00-20:00. În zilele de luni, expoziția este închisă.

Biletele pot fi achiziționate online de pe arcub.ro, entertix.ro și de la casa de bilete ARCUB (strada Lipscani nr. 84-90). Prețul biletelor este de 35 lei (preț întreg) și 25 lei (preț redus pentru elevi, studenți și pensionari).” DETALII

PROF. DR. LIVIU LIBRESCU: Supraviețuitor al Holocaustului, s-a jerfit pentru studenții săi, în masacrul de la Virginia Tech SUA. Steaua României, post-mortem!


INSIDER: „Bulevardul dr. Liviu Librescu, București sector 1. În anul 2010, strada din fața noului sediu al Ambasadei SUA la București a fost numită dr. Liviu Librescu – profesorul care a murit, în aprilie 2007, pentru a-și salva studenții, în timpul unui atac armat, la Institutul Politehnic din cadrul Universității Virginia Tech din Blacksburg, statul Virginia (SUA). Ceremonia a avut loc în prezența ambasadorului SUA la Bucuresti, Mark Gitenstein, împreuna cu Marilena Librescu, văduva profesorului-erou, dezvelind indicatorul simbolic cu numele străzii.” SURSA

N.R.: „Pe 16 aprilie 2007, 32 de persoane (27 de studenți și cinci membri ai facultății) au murit după ce au fost împuşcate în campusul Virginia Tech, cu două arme semiautomate de calibru mm și 22 mm, de către Seung-Hui Cho, un student al facultății care s-a sinucis mai târziu.

Liviu Librescu (n. 18 august 1930, Ploiești, România – d. 16 aprilie 2007, Universitatea de Stat și Institutul Politehnic Virginia, Virginia (SUA) a fost un profesor de inginerie și mecanică la Universitatea Virginia Tech și supraviețuitor al Holocaustului. Domeniile sale principale de cercetare și expertiză erau aeroelasticitatea și aerodinamica sistemelor instabile. Profesorul Librescu a decedat prin împuşcare în masacrul petrecut în 2007 la Virginia Tech, în timp ce încerca să blocheze intrarea în sala lui de clasă în faţa trăgătorului asasin pentru a-și proteja și a le da timp să fugă.

Liviu Librescu s-a născut la Ploiești, într-o familie evreiască, fiul avocatului Izidor Librescu. În anul 1940, în conformitate cu legile antievreieşti, Izidor Librescu a fost exclus din barou, iar în anul 1941 a barou, iar în anul 1941 a fost deportat în Transnistria. Liviu și mama lui au găsit adăpost la rude și cu toții au fost internați în ghetoul din Focșani.

După ce a căzut guvernul lui lon Antonescu, tatăl lui Liviu s-a întors și a devenit activ în partidul liberal condus de Gheorghe Tătărescu.

Liviu s-a ocupat cu învătătura si datorită talentului său a continuat să învețe și în perioada comunistă, deși avea „origine socială nesănătoasă”. În continuare, a lucrat la „Institutul de cercetări de mecanică aplicată al Academiei RPR” și a înaintat în științe făcându-și un bun nume de savant. Liviu a reușit să trimită clandestin în străinătate un manuscris care a fost publicat în Olanda. Mai târziu, a primit premiul „Traian Vuia” al Academiei Române.

Liviu Librescu a cerut permis de emigrare în Israel, dar guvernul comunist l-a refuzat. În anul 1978, după ce primul ministru israelian, Menachem Beghin, I-a rugat personal pe Nicolae Ceauşescu, Librescu a primit permisiunea de a pleca în Israel. În Israel, Librescu a fost profesor de aeronautică la Universitatea din Tel Aviv până în anul 1985, când a trecut la Virginia Polytechnic Institute and State University, în Statele Unite ale Americii.

Liviu Librescu a fost un evreu laic, cetățean israelian, foarte legat de Israel, unde locuiesc copiii și nepoții lui, văduva lui și unde a fost înmormântat după masacrul de la Virginia Tech. Cu toate că el și familia sa au fost prigoniți în perioada antonesciană, el nu a învinuit tot poporul român și chiar a fost printre semnatarii propunerii adresate institutului Yad Vashem ca să recunoască pe Regina mamă Elena ca dreaptă între popoare.

Preşedintele României, Traian Băsescu, i-a acordat post-mortem Ordinul Național Steaua României pentru rolul său eroic în evenimentele de la Virginia Tech.” DETALII

TÂRGUL DE CRĂCIUN, CRAIOVA: Cea mai înaltă sanie zburătoare din Europa de Est și liftul lui Moș Crăciun – START!


INSIDER: „S-a dat startul Târgului de Crăciun din Craiova!

Magia Sărbătorilor de Iarnă începe de aici din capitala Băniei până pe 5 ianuarie 2025.
Printre noutățile din acest an se numără o serie de atracții inedite, cum ar fi cea mai înaltă sanie zburătoare din Europa de Est și liftul lui Moș Crăciun, decoruri de basm și instalații impresionante, proiecții dinamice pe clădiri celebre, cum ar fi Palatul Administrativ și Colegiul Carol I, spectacole de videomapping, o varietate de experiențe magice, paradă cu personaje din desene animate, spectacole muzicale și jocuri de artificii.

Atmosfera va fi completată de colaci pe gheață, un roller coaster, carusele și căsuțe cu produse tradiționale românești și suveniruri. Un alt punct de atracție va fi scena nașterii Domnului din Piața Frații Buzești și decorurile inspirate din Star Wars zona Doljana.
Un moment unic va fi dansul Frumoasei și Bestiei, primul de acest tip în România, în care personajele vor prinde viață cu ajutorul tehnologiilor de iluminat și ale inteligenței artificiale.” SURSA

ARHIVĂ: CRAIOVA: Cel mai frumos târg de Crăciun nu este nici la Viena, nici la Paris și, nicidecum la București! Watch & Learn!

ȚIGĂRI CARPAȚI & SNAGOV: Se fabrică în Germania, iar Tutunul Românesc S.A. le distribuie. Mărășești-ul, non grata?!


INSIDER: „Renumitele ţigări Carpați și Snagov s-au reinventat şi sunt din nou pe piaţă. Cu o nouă înfăţişare şi cu filtru, acestea, conform timbrului de pe pachete, sunt produse în Germania şi distribuite in România de Tutunul Românesc SA.

Imagini cu pachetele de ţigări au fost postate pe facebook de Cristian Vasilcoiu – Secretar de Stat la Ministerul Muncii şi Solidarităţii Sociale. Voi le-ați văzut in magazine?” SURSA

N.R.: „Carpaţi a fost o marcă românească de ţigări, care era deţinută și produsă de „Fabrica de Tigarete din Sfântu- Gheorghe” (care și-a început activitatea în anul 1897 în clădirea actualei primării) fiind o filială a „Galaxy Tobacco”. Brandul este numit după Munții Carpaţi, un lanţ muntos care se întinde în Europa Centrală si Europa de Est.

Carpați a fost lansat în 1931 în Regatul României, dar producția s-a extins semnificativ după anii 1950 sub regimul comunist, când acest brand a fost produs în 6 fabrici (Timişoara, Sfântu Gheorghe, Târgu Jiu, Râmnicu Sărat, lași şi București). Fiecare fabrică a produs ţigara cu variații semnificative ale rețetei originale, dând naștere unor preferințe diferite ale fumătorilor Carpați faţă de fabrica producătoare. De-a lungul istoriei sale de producţie, atât cu filtru, cât și fără filtru, ţigări king-size (85 mm) și scurte (70 mm) au fost disponibile sub această marcă, fie într-un pachet moale, fie într-un pachet dur, de obicei 20 de ţigări per pachet. În plus, între 1950 și 1990, ţigările Carpați erau disponibile și în vrac, vândute de obicei cu duzina, în magazinele de tutun specializate. Au fost produse vreodată doar ţigări tari, iar cel mai popular model (și singurul produs până în 2010) a fost varianta fără filtru, de 70 mm, într-un pachet moale de hârtie. Până la întreruperea mărcii în 2010, doar câteva mii de pachete sunt produse în fiecare an și vândute în principal ca un articol de nostalgie. A fost una dintre cele mai ieftine ţigări disponibile pe piață, devenind favorita printre studenți, muncitori din fabrici şi militari, la un moment dat în anii 1970 reprezentând peste 60% din totalul vânzărilor din România. Fabrica avea 650 de angajați și producea zilnic între 22 și 26 de milioane de ţigarete. În 2004, Fabrica de Tigarete din Sfântu Gheorghe – locul din care plecau ţigările Carpați, Snagov și Mărășești a fost privatizată.

Cu toate acestea, încă de la introducerea mărcilor străine după Revoluția română și privatizarea ulterioară a fabricii, cota de piață a țigărilor Carpați a scăzut la doar 10%, ele fiind vândute doar pe piața internă din România.

Producția acestui brand a fost întreruptă în martie 2010, iar Fabrica de Tutun Sfântu Gheorghe și-a închis porțile pe 21 decembrie 2010, după 113 ani de producţie de ţigări. Mai avea 84 de angajaţi.” DETALII

De remarcat faptul că țigărilor Mărășești nu li s-a dat „cetățenie” germană. Bătălia de la Mărășești a avut ca rezultat eșecul ofensivei germane și stabilizarea frontului din zonă, până la sfârşitul conflagrației. Confruntarea a opus Armata României și forţe aparţinând Imperiului Rus aflate în defensivă, trupelor germane – aflate în ofensivă, în timpul campaniei militare românești din 1917 din Primul Război Mondial. Au și ei mândria lor!

ARHIVĂ: BANC SEC: Vin Brâncuşi de Bordeaux. Produs în Franţa, importat în România!

CADRANE SOLARE: Bistrița, Poarta Transilvaniei -„Fără soare eu rămân tăcut”


INSIDER: „Cadranul solar de pe strada Ecaterina Teodoroiu – Bistrița. Am trecut zilele acestea, din nou, pe la unul din cadranele solare din orașul Bistrița. L-am găsit într-o avansată stare de degradare și cu greu ne mai putem da seama că acolo a fost un cadran solar.
Cadranul solar cu pricina a fost realizat în toamna anului 2015. Construcția lui a presupus mai întâi marcarea direcției nord-sud pe suprafața înclinata, ridicarea gnomonului spre nordul geografic la unghiul potrivit și apoi marcarea empirică a liniilor orare la 1 septembrie, una din cele 4 zile din an în care ecuația timpului se anulează și timpul solar adevărat coincide cu timpul solar mijlociu. Cadranul a fost pictat pe un panel OSB cu vopsea pe bază de apă în speranța că aceasta nu va ataca lianții folosiți la fabricarea plăcii. Motto-ul latin ales pentru acest cadran, “Sine sole sileo” (“Fără soare eu rămân tăcut)” vine în completarea individualității piesei. – așa cum ne precizează domnul Dan-George Uza specialist in cadrane solare, de la Cluj. Foto

Foto 3 – Explicațiile la măsurarea timpului, pe un panou lângă cadranul solar. Este prezentată ecuația timpului și un tabel cu abaterile de la timpul mediu.” SURSA

INSIDER: „Cadranul solar din capătul estic al străzii Zorilor – Bistrița. Undeva în mica piațetă de la capătul estic al străzii Zorilor din Bistrița, se află un alt cadran solar din acest oraș. Este un ceas solar orizontal construit pe un soclu din piatră. Principul este același, o tijă înclinată și orientată corespunzător indică timpul cu ajutorul umbrei. Tija trebuie orientată către nordul geografic iar inclinarea ei trebuie să coincidă cu latitudinea locului în care a fost amplasată. Pe cadranul solar amplasat în acest loc este inscripționat: ”Bistrița – Poarta Transilvaniei” SURSA

N.R.: În Bistriţa, întâlnim singurul cadran solar în plan înclinat din țara noastră. Ceasul solar este ușor vizibil din Str. Ecaterina Teodoroiu pe acoperişul unei anexe gospodărești, unde s-a amplasat un panou explicativ pe care sunt trecute corecțiile necesare în funcție de anotimp pentru a transforma timpul solar în timp legal, atât sub formă grafică (o sinusoidă), cât și tabelară. Orele sunt înscrise pe plăcuțe care se pot schimba în funcție de sezon, pentru a permite adaptarea la ora de vară. Concepția artistică și realizarea piesei aparțin dl. Damaschin Berende. Cadranul solar a fost finalizat în toamna anului 2015. Construcția lui a presupus mai întâi marcarea direcţiei nord-sud pe suprafața înclinata, ridicarea gnomonului spre nordul geografic la unghiul potrivit și apoi marcarea empirică a liniilor orare la 1 septembrie, una din cele 4 zile din an în care ecuația timpului se anulează și timpul solar adevărat coincide cu timpul solar mijlociu. Cadranul a fost pictat pe un panel OSB cu vopsea pe bază de apă în speranța că aceasta nu va ataca lianții folosiți la fabricarea plăcii. Motto-ul latin ales pentru acest cadran, „Sine sole sileo” („Fără soare eu rămân tăcut)” vine în completarea individualității piesei. Merită remarcate câteva elemente deosebite de decor.

• Cocoșul din vârf, în esență o pasăre solară, cu privirea ațintită spre răsărit, fixând astfel în spațiul bistrițean direcţiile cardinale

• Stâlpul, cel mai des întâlnit monument mitic la români fie ca element arhitectonic (casă, biserică, târnaţ, poartă, gard), fie ca stâlp funerar. Simbolistica lui este uimitoare și în esenţă reprezintă columna cerului, arborele vieții sau axa luminii, legatura între cer și pământ de unde pot pleca spre lumi cunoscute sau necunoscute cei evoluați spiritual. Rozeta mare din capătul stâlpului constituie un simbol solar românesc, prezent începând cu poarta sanctuarului de la Sarmizegetusa și pe diverse creații artistice populare românești, iar rozeta mică din motivul alb negru de la bază reprezintă simbolul geometric plan al cerului, cifra 8 culcata – infinitul, analema.

• Dintele de lup poartă în el spiritul lupului dacic și îl regasim umplând câmpuri ornamentale pe aproape orice lucrare cu motive populare românesti, dar și în portul tradițional românesc de prin toate regiunile.

• Tehnicile pentru realizarea stâlpului: cioplire (stilizarea coloanei infinitului), crestare (rozeta mare superioară), incizie (dintele de lup, rozetele mici)

Încă două cadrane solare botezate afectuos „Gemenii” au fost amplasate în toamna târzie a anului 2015 de către același Damaschin Berende la jumătatea străzii Zorilor din Bistrița, pe doua clădiri aflate față în față. Autorul lor a ales programul Orologi Solari pentru proiectare, încorporând corecția de longitudine a oraşului şi ajustându-le astfel pentru timpul legal român (ora de iarnă). Alăturat există un tabel explicativ care ajuta observatorul să utilizeze cele două funcții ale cadranului: cea de ceas solar şi cea de calendar, având marcate curbele solstiţiale și echinocțiala. Cadranele au dimensiunea de 125 x 100 cm și sunt realizate prin printare pe o placă de PVC cu grosimea de 5 mm, iar gnomonul este realizat din tabla de inox cu grosimea de 5 cm. Punctul central al proiectului îl reprezintă cocoşul ca simbol solar care alungă spiritele nopții, cheamă soarele și anunță zorile, salvând lumea de primejdia duhurilor rele, dar și cercul pe care-l face observatorul urmărind umbra de la primele ore ale dimineţii pe primul cadran („Ziua”) până la asfinţit pe al doilea cadran („Noaptea”). Cercul reprezintă un simbol al universului şi al echilibrului, al eternei reîntoarceri (ziua, noaptea, fazele lunii, anotimpurile). Cocoşul nu l-a stilizat nimeni mai bine decât Brâncuși, care zicea el „m-a vrajit și nu mă mai lasă”, aşa ca dl. Berende a ales liniile sale pentru a realiza gnomonul pe ambele cadrane, acesta stând în picioare pe „Ziua” şi rasturnat pe „Noaptea”, fascinant fiind de cum prinde viață prin umbra care se mișcă și îşi schimba atitudinea pe cele doua cadrane. Desigur, pentru observatorul neinițiat este mai greu să asocieze gnomonul cu un cocoş, așa că autorul a mers mai departe şi cu fața spre răsărit a așezat un cocoș pe „Ziua”, asta cerând un corespondent pentru „Noaptea” – bufnița care în simbolistica populară românească este protectoarea somnului și a nopții (numai atunci când țipă și asta în mod repetat vesteşte moartea). Ca simboluri mai regăsim spirala, un simbol de continuă mișcare care inspiră trecerea timpului şi atâtea altele (o regăsim în arta populară romanească tulburator pe furcile de tors sau pe ploștile de nuntă). Autorul a ales mai apoi sa învelească totul într-un „ţol” curat românesc – chenarul dinte de lup.” DETALII

ARHIVĂ: METEO: „Device” universal pentru starea vremii!