INSIDER: „Parcul Copou din Iași- unul dintre cele mai frumoase și cunoscute parcuri din România. Este situat pe unul din cele 7 dealuri din Iași- dealul Copou. Este cel mai vechi din Iași și din toată Moldova, fiind amenajat încă din 1833. Este special prin faptul că este un parc încărcat de istorie, care poarta urmele pașilor marilor oameni de cultura români, în principal cei ce au locuit în Iașii de odinioară- Mihai Eminescu, Ion Creangă, Ciprian Porumbescu, Nicolae Tonitza, Mihail Sadoveanu, Veronica Micle și alții. Acolo este și renumitul Tei al lui Eminescu, un tei argintiu vechi de peste 500 de ani, un simbol al orasului Iași încă din vremea când poetul obișnuia să poposească la umbra lui. De câțiva ani, Parcul a fost dotat cu frumoasele băncuțe în formă de carte deschisă, pe care se pot citi poezii și scurte fragmente din opera scriitorilor români, ale căror statui sunt prezente în parc. De mare efect este băncuța ce prezintă două picturi ale lui Nicolae Tonitza, dar și cea cu o partitură din Balada lui Ciprian Porumbescu. Dacă ajungeți în frumosul oraș Iași, nu ratati o vizită în acest parc, vă veți simți relaxați si încărcați de emoții, (re)descoperind din operele marilor autori români. Iar pentru copii, va fi și o bună lecție de istorie, literatura si artă.” SURSA

N.R: Nicolae Tonitza (n. 13 aprilie 1886, Bârlad – d. 26 februarie 1940, Bucureşti). Locul înhumării: Cimitirul Ghencea Militar, București. Perioade: Postimpresionism, Expresionism. Educație: Universitatea Naţională de Arte George Enescu, Academia de Arte Frumoase din München. Influenţat de: Ștefan Luchian, Käthe Kollwitz, Honoré Daumier

Ciprian Porumbescu (n. 14 octombrie 1853, Şipotele Sucevei, Ucraina – d. 6 iunie 1883, Comuna Ciprian Porumbescu, județul Suceava). Cauza decesului: cauze naturale (tuberculoză) Locul înhumării: Biserica Sfântul Dumitru din Ciprian Porumbescu, Suceava. Părinți: Iraclie Porumbescu, Emilia Golembiovski. Educație: Conservatorul din Viena. Instrument(e): vioară; pian. Balada pentru vioară și orchestră op. 29 de Ciprian Porumbescu este una dintre cele mai cunoscute lucrări ale acestuia. Compusă în 1880, este una dintre puținele lucrări românești ale secolului al XIX-lea care se bucură de mare popularitate în continuare, stilizând elemente ale doinei, baladei şi romanței și prezentându-le într-o scriitură instrumentală romantică, expresivă, de mare lirism.

ARHIVĂ: PARCUL COPOU, IAȘI: Bănci „ale tristeții și ale bucuriei” cu versuri din poezii – Mihai Eminescu & Veronica Micle

INSIDER: „Ce emoție, ce concepție, ce lumină dăruiește acest om. Eu îi spun Brâncuși de astăzi. Este pictorul Cornel Bârsan…de la Paris. De fapt este prietenul meu din copilărie de la Târgu Jiu de lângă Coloana Infinitului.
Am trecut pentru 5 minute să-l văd la ARCUB. Bucuresti, strada Lipscani nr.84, și am rămas ore în șir, am lăsat toată treaba pe care o aveam, am trecut prin amintiri și am ajuns în viitor.
Ce idei, ce forță în viziune și ce putere a imaginației are omulețul asta, că n-am putut să mă opresc din a-l asculta.
Fiecare operă adusă de ARCUB București de la Paris, are o poveste colosală (Multumesc enorm #ARCUB, pentru că nu lasă artiștii români să treacă neobservați)
Oricum, Cornel Bârsan e gigantic în Franța, în Europa…dar să-i văd operele aici… n-aș fi crezut.
Când îl ascultam ieri, mi-am adus aminte de cât ne chinuiam amândoi pe la București, cu fomică, cu lipsuri ale tinereții, cu bucurii cu necazuri cu neîmpliniri și cu multe speranțe.
Aseară, ne-am reîntâlnit, după 25 de ani, doi bărbați, familiști, cu copii cu realizări cu povești de viață incredibile.
Mergeți să-i ascultați și să-i vedeți creațiile, pentru că fiecare dintre ele au o poveste inimaginabilă. Să fiți atenți mai ales la cărțile din piatră expuse… și să le ascultați povestea spusă de Cornel. Credeți-mă, o să uitați să mai plecați.
Fiecare operă înseamnă enorm pentru lumea în care trăim azi și exprimă adevărul realității în care trăim.
Brâncuși din zilele noastre (Cornel Bârsan), bine ai revenit acasă! Mi-ai creat emoții pentru 20 de ani.” SURSA

N.R.: „Artistul plastic Cornel Bârsan (n.5 noiembrie 1965) a studiat sculptura şi pictura în România și apoi s-a format în domeniul fotografiei conceptuale la Paris. Stabilit de peste două decenii la Paris, este membru al Maison des Artistes din Franţa. Pe parcursul celor 40 de ani de carieră, a participat la numeroase proiecte expoziționale colective în Italia, Liban, Anglia, Columbia, Franţa. Totodată, lucrările sale sunt parte din numeroase colecții private și publice din Paris, Columbia, Statele Unite ale Americii, Liban, Turcia etc. Dintre proiectele expoziționale proprii amintim „Déclaration d’imperfection” (Galeria Espace Miromesnil, Paris, 2006), „Despre viaţă” (Muzeul Naţional de Istorie a României, 2002). Un proiect major al artistului este sculptura „7″, prezentată între 2021 și 2023 la Musée de la Grande Chartreuse, Franţa.

Influențat în special de anii 1980, o perioadă de transformări politice și culturale profunde, cum ar fi căderea Zidului Berlinului şi ascensiunea capitalismului global, Cornel Bârsan reflectă în lucrările sale schimbările aduse de această eră, marcată de mișcări artistice, precum neoexpresionismul şi arta stradală, influențe care se regăsesc în lucrările sale. Tematica lucrărilor lui explorează frecvent spiritualitatea, condiția umană și granițele subtile dintre realitate și iluzie, integrează în mod special elemente din tradiția creștină, dar manifestă, de asemenea, o deschidere către alte culturi și perspective globale. Această abordare filosofică se traduce printr-o expresivitate bogată, deseori asociată cu expresionismul și oniricul, refuzând să se limiteze la un anumit stil artistic.

Conceptul expozițional „NATURE HUMAINE” s-a născut la Paris, în 2005, și reunește o serie de lucrări reprezentative ale artistului român rezident în capitala Franței, ale cărui mijloace de expresie acoperă sculptura, pictura și fotografia conceptuală. Arta lui Cornel Bârsan se distinge printr-o abordare complexă a subiectelor ce țin de natura umană și spiritualitate, cu o tehnică expresivă care îmbină elemente din pictură, sculptură și fotografie conceptuală. Lucrările sale sunt caracterizate de o paletă cromatică bogată, în care predomină tonurile puternice și contrastante, adesea folosite pentru a accentua emoția și dramatismul scenelor reprezentate. Cu cele peste 40 de lucrări prezentate la ARCUB – Hanul Gabroveni, expoziția reprezintă o analiză „de facto” a condiției umane, un ecou intim al fiecărei zile în conştiinţa artistică, o căutare plastică perpetuă, caracterizată prin lărgirea paletei cromatice, compoziționale și tehnice a operelor. În consecință, în fiecare lucrare prezentată la ARCUB, imaginarul şi soluțiile estetice rezidă în aceste căutări de identificare, unde coexistă dimensiuni antagonice, atât în sensul mesajului, cât și în aranjamentul cromatic sau în materialele utilizate.

Dintre creațiile ce vor putea fi admirate în cele două spații expoziționale de la ARCUB – Hanul Gabroveni amintim „KALOKAGATHIA”, „THE REVENANT”, dar și lucrarea „RENDEZ-VOUS”, concepută ca o instalație ce invită vizitatorii să interacționeze direct cu suprafața pictată. Totodată, în cadrul expoziției „NATURE HUMAINE”, vizitatorii se vor putea familiariza cu modul artistului de a îmbina arta cu umorul, autoironia şi tandrețea: astfel, versatilitatea și abilitatea artistului de a „jongla” cu abordări ludice pe teme profunde sunt reflectate în lucrări precum „LA POTION MAGIQUE”. Mai mult, artistul aduce un omagiu lui Constantin Brâncuși prin sculptura „LES TOURS DU MONDE”, în care prezintă propria versiune a Turnului Eiffel. De asemenea, Cornel Bârsan prezintă la ARCUB și sculptura-instalație „CHAOS”, unde șapte personaje-simbol creionează acțiuni universal umane, un portret dinamic sociocultural, cu o textură estetică complexă pe materiale-suport de o mare diversitate, de la grilaj metalic la broderie textilă.

Expoziţia „NATURE HUMAINE” de la ARCUB Hanul Gabroveni poate fi vizitată până pe 28 noiembrie 2024, în sălile: Cafenea și Librărie, de marţi până duminică, între orele 12:00-20:00. În zilele de luni, expoziția este închisă.

Biletele pot fi achiziționate online de pe arcub.ro, entertix.ro și de la casa de bilete ARCUB (strada Lipscani nr. 84-90). Prețul biletelor este de 35 lei (preț întreg) și 25 lei (preț redus pentru elevi, studenți și pensionari).” DETALII

INSIDER: „S-a dat startul Târgului de Crăciun din Craiova!

Magia Sărbătorilor de Iarnă începe de aici din capitala Băniei până pe 5 ianuarie 2025.
Printre noutățile din acest an se numără o serie de atracții inedite, cum ar fi cea mai înaltă sanie zburătoare din Europa de Est și liftul lui Moș Crăciun, decoruri de basm și instalații impresionante, proiecții dinamice pe clădiri celebre, cum ar fi Palatul Administrativ și Colegiul Carol I, spectacole de videomapping, o varietate de experiențe magice, paradă cu personaje din desene animate, spectacole muzicale și jocuri de artificii.

Atmosfera va fi completată de colaci pe gheață, un roller coaster, carusele și căsuțe cu produse tradiționale românești și suveniruri. Un alt punct de atracție va fi scena nașterii Domnului din Piața Frații Buzești și decorurile inspirate din Star Wars zona Doljana.
Un moment unic va fi dansul Frumoasei și Bestiei, primul de acest tip în România, în care personajele vor prinde viață cu ajutorul tehnologiilor de iluminat și ale inteligenței artificiale.” SURSA

ARHIVĂ: CRAIOVA: Cel mai frumos târg de Crăciun nu este nici la Viena, nici la Paris și, nicidecum la București! Watch & Learn!

INSIDER: „Cadranul solar de pe strada Ecaterina Teodoroiu – Bistrița. Am trecut zilele acestea, din nou, pe la unul din cadranele solare din orașul Bistrița. L-am găsit într-o avansată stare de degradare și cu greu ne mai putem da seama că acolo a fost un cadran solar.
Cadranul solar cu pricina a fost realizat în toamna anului 2015. Construcția lui a presupus mai întâi marcarea direcției nord-sud pe suprafața înclinata, ridicarea gnomonului spre nordul geografic la unghiul potrivit și apoi marcarea empirică a liniilor orare la 1 septembrie, una din cele 4 zile din an în care ecuația timpului se anulează și timpul solar adevărat coincide cu timpul solar mijlociu. Cadranul a fost pictat pe un panel OSB cu vopsea pe bază de apă în speranța că aceasta nu va ataca lianții folosiți la fabricarea plăcii. Motto-ul latin ales pentru acest cadran, “Sine sole sileo” (“Fără soare eu rămân tăcut)” vine în completarea individualității piesei. – așa cum ne precizează domnul Dan-George Uza specialist in cadrane solare, de la Cluj. Foto

Foto 3 – Explicațiile la măsurarea timpului, pe un panou lângă cadranul solar. Este prezentată ecuația timpului și un tabel cu abaterile de la timpul mediu.” SURSA

INSIDER: „Cadranul solar din capătul estic al străzii Zorilor – Bistrița. Undeva în mica piațetă de la capătul estic al străzii Zorilor din Bistrița, se află un alt cadran solar din acest oraș. Este un ceas solar orizontal construit pe un soclu din piatră. Principul este același, o tijă înclinată și orientată corespunzător indică timpul cu ajutorul umbrei. Tija trebuie orientată către nordul geografic iar inclinarea ei trebuie să coincidă cu latitudinea locului în care a fost amplasată. Pe cadranul solar amplasat în acest loc este inscripționat: ”Bistrița – Poarta Transilvaniei” SURSA

N.R.: În Bistriţa, întâlnim singurul cadran solar în plan înclinat din țara noastră. Ceasul solar este ușor vizibil din Str. Ecaterina Teodoroiu pe acoperişul unei anexe gospodărești, unde s-a amplasat un panou explicativ pe care sunt trecute corecțiile necesare în funcție de anotimp pentru a transforma timpul solar în timp legal, atât sub formă grafică (o sinusoidă), cât și tabelară. Orele sunt înscrise pe plăcuțe care se pot schimba în funcție de sezon, pentru a permite adaptarea la ora de vară. Concepția artistică și realizarea piesei aparțin dl. Damaschin Berende. Cadranul solar a fost finalizat în toamna anului 2015. Construcția lui a presupus mai întâi marcarea direcţiei nord-sud pe suprafața înclinata, ridicarea gnomonului spre nordul geografic la unghiul potrivit și apoi marcarea empirică a liniilor orare la 1 septembrie, una din cele 4 zile din an în care ecuația timpului se anulează și timpul solar adevărat coincide cu timpul solar mijlociu. Cadranul a fost pictat pe un panel OSB cu vopsea pe bază de apă în speranța că aceasta nu va ataca lianții folosiți la fabricarea plăcii. Motto-ul latin ales pentru acest cadran, „Sine sole sileo” („Fără soare eu rămân tăcut)” vine în completarea individualității piesei. Merită remarcate câteva elemente deosebite de decor.

• Cocoșul din vârf, în esență o pasăre solară, cu privirea ațintită spre răsărit, fixând astfel în spațiul bistrițean direcţiile cardinale

• Stâlpul, cel mai des întâlnit monument mitic la români fie ca element arhitectonic (casă, biserică, târnaţ, poartă, gard), fie ca stâlp funerar. Simbolistica lui este uimitoare și în esenţă reprezintă columna cerului, arborele vieții sau axa luminii, legatura între cer și pământ de unde pot pleca spre lumi cunoscute sau necunoscute cei evoluați spiritual. Rozeta mare din capătul stâlpului constituie un simbol solar românesc, prezent începând cu poarta sanctuarului de la Sarmizegetusa și pe diverse creații artistice populare românești, iar rozeta mică din motivul alb negru de la bază reprezintă simbolul geometric plan al cerului, cifra 8 culcata – infinitul, analema.

• Dintele de lup poartă în el spiritul lupului dacic și îl regasim umplând câmpuri ornamentale pe aproape orice lucrare cu motive populare românesti, dar și în portul tradițional românesc de prin toate regiunile.

• Tehnicile pentru realizarea stâlpului: cioplire (stilizarea coloanei infinitului), crestare (rozeta mare superioară), incizie (dintele de lup, rozetele mici)

Încă două cadrane solare botezate afectuos „Gemenii” au fost amplasate în toamna târzie a anului 2015 de către același Damaschin Berende la jumătatea străzii Zorilor din Bistrița, pe doua clădiri aflate față în față. Autorul lor a ales programul Orologi Solari pentru proiectare, încorporând corecția de longitudine a oraşului şi ajustându-le astfel pentru timpul legal român (ora de iarnă). Alăturat există un tabel explicativ care ajuta observatorul să utilizeze cele două funcții ale cadranului: cea de ceas solar şi cea de calendar, având marcate curbele solstiţiale și echinocțiala. Cadranele au dimensiunea de 125 x 100 cm și sunt realizate prin printare pe o placă de PVC cu grosimea de 5 mm, iar gnomonul este realizat din tabla de inox cu grosimea de 5 cm. Punctul central al proiectului îl reprezintă cocoşul ca simbol solar care alungă spiritele nopții, cheamă soarele și anunță zorile, salvând lumea de primejdia duhurilor rele, dar și cercul pe care-l face observatorul urmărind umbra de la primele ore ale dimineţii pe primul cadran („Ziua”) până la asfinţit pe al doilea cadran („Noaptea”). Cercul reprezintă un simbol al universului şi al echilibrului, al eternei reîntoarceri (ziua, noaptea, fazele lunii, anotimpurile). Cocoşul nu l-a stilizat nimeni mai bine decât Brâncuși, care zicea el „m-a vrajit și nu mă mai lasă”, aşa ca dl. Berende a ales liniile sale pentru a realiza gnomonul pe ambele cadrane, acesta stând în picioare pe „Ziua” şi rasturnat pe „Noaptea”, fascinant fiind de cum prinde viață prin umbra care se mișcă și îşi schimba atitudinea pe cele doua cadrane. Desigur, pentru observatorul neinițiat este mai greu să asocieze gnomonul cu un cocoş, așa că autorul a mers mai departe şi cu fața spre răsărit a așezat un cocoș pe „Ziua”, asta cerând un corespondent pentru „Noaptea” – bufnița care în simbolistica populară românească este protectoarea somnului și a nopții (numai atunci când țipă și asta în mod repetat vesteşte moartea). Ca simboluri mai regăsim spirala, un simbol de continuă mișcare care inspiră trecerea timpului şi atâtea altele (o regăsim în arta populară romanească tulburator pe furcile de tors sau pe ploștile de nuntă). Autorul a ales mai apoi sa învelească totul într-un „ţol” curat românesc – chenarul dinte de lup.” DETALII

ARHIVĂ: METEO: „Device” universal pentru starea vremii!