INSIDER: „Magazin de Piese Auto pe strada Mihai Bravu, București sector 2. Biroul Paznicului /Ofițer de Serviciu responsabil cu reglarea chakrelor, în vitrina. MIAU PIESE AUTO!
INSIDER: „Instalația „Not Responsible for Anything” reflectă tensiunea dintre autoritate și instinct. Deşi instituțiile impun moralitate, liderii rămân oameni, ghidați de impulsuri primare şi supuşi contradicțiilor umane. Artist: Adrian Piorescu. Instalație compusă din 2 piese: sculptura Papa” – beton și fier, 150 kg, 100 H x 55 L x 60 A cm (+110 x 55 x 55 cm baza): sculptura „Rachetă pe blocuri de beton”- beton și fier, 30 kg. 118 H x 45 L x 40 A cm (+180 x 60 cm baza), 2023.
RAD Sculpture Park – 📍 CARO, Bd. Barbu Văcărescu 164 A, București
N.R.: „În grădinile CARO din București, până pe 25 mai, publicul este invitat să descopere lucrările a peste 50 de artiști reprezentați de 20 de galerii din România și internaționale. Accesul este gratuit, iar în weekend-uri vor fi disponibile tururi ghidate.
Încă din primul an, RAD Sculpture Park s-a impus ca una dintre cele mai apreciate secțiuni ale târgului de artă RAD, oferind o experiență de neratat în peisajul artistic autohton, reunind cu fiecare ediție sculpturile unora dintre cei mai importanți artiști vizuali contemporani români sau reprezentați de o galerie din România. Tema RAD Sculpture Park 2025 celebrează diversitatea de viziuni și expresii artistice, ca o poziție fermă împotriva aplatizării culturale și a tendințelor de uniformizare.
Publicul va experimenta această diversitate în cel mai concret mod – prin operele unor artiști din generații diferite, folosind perspective, medii, materialități și stiluri variate. De la voci emergente la nume consacrate, RAD Sculpture Park aduce împreună o selecție curatoriată de forme, materiale și idei, într-un spațiu viu dedicat dialogului artistic.” SURSA
Alexandru Podea „ZOONpolitikon” – Rășină, fibră de sticlă, 4 m L x 2,25 m H x 1,2 m adâncime, 80 kg, 2024. Conceptul lucrării ZOONpolitikon sugerează că, deşi omul este un animal social, el este inevitabil supus structurilorpolitice.
📅 29 aprilie – 25 mai 🕐 L-D: 9:00 – 22:00 🎟️ Acces gratuit
INSIDER: „Jurassic IOR, București sector 3.” SURSA
N.R.: La Muzeului Național de Geologie, de pe Șos. Kiseleff nr. 2, București, este o expoziție „Dino Park” în aer liber, cu dinozauri animați prin tehnologie de ultimă generație care oferă o incursiune unică în istoria îndepartată a planetei noastre.”
INSIDER: „În Parcul Titan (IOR – zona Glob) din București sector 3, weekendul acesta a avut loc Festivalul Neaoș de Plăcinte și Merinde. Teoretic, după un langoș „Suprem” de 2,5 metri diametru, pregătit timp de 6 ore sub ochii publicului urma duminică unul „Gigant”, de 10 metri lungime care să se vândă apoi la metru…
Rețeta langoșului Suprem: 100 kg de făină, 5 kg de drojdie, 200 grame de zahăr, 10 litri de lapte, 50 kg de brânză şi 20 litri de smântână.
Practic, duminică, „Supremul” era instalat în fața „scenei” de pe postamentul Calului din IOR împreună cu o etichetă cu mesajul: „Cel mai mare langoș produs pentru expunere”. Pe „Gigant” nu l-am văzut, dar am văzut coada la cortul cu langoș & plăcinte care era de câteva ori mai mare…
INSIDER: Ziua Forțelor Terestre Române. Dacă aveți drum sau, vă faceți, în Parcul Carol I din București astăzi făceau ultimele pregătiri pentru Ziua Forțelor Terestre Române. Sâmbătă şi duminică, între orele 11:00 şi 18:00 în Parcul Carol I – Expoziţie de armament, echipamente şi tehnică militară, standuri de prezentare a ofertei educaţionale şi de promovare a carierei militare, expoziţie cu tematică istorică, tiroliană, spectacole susţinute de formaţiile artistice ale cercurilor militare din subordinea Statului Major al Forţelor Terestre şi de Formaţia Band of Brothers and Sisters, concerte de fanfară şi exerciţii demonstrative.” SURSA
N.R.: În fiecare an, la 23 aprilie, se sărbătoreşte Ziua Forţelor Terestre, în aceeaşi zi în care se prăznuieşte Sfântul Mare Mucenic Gheorghe, Purtătorul de Biruinţă, Patronul spiritual şi ocrotitor al militarilor din aceste forțe. Cu acest prilej, Statul Major al Forțelor Terestre, marile unităţi şi unităţile din subordine organizează, împreună cu autoritățile publice locale, ceremonii militare la monumentele închinate eroilor, competiții sportive şi aplicativ-militare, activităţi cultural-educative şi concerte ale muzicilor militare.
Astăzi (duminică) între orele 19:00 20:00 – retragere cu torţe pe itinerarul Parcul Carol I – Palatul Parlamentului – Ministerul Apărării Naţionale – Şos. Panduri Palatul Cotroceni – Bd. General Paul Teodorescu – Drumul Taberei (sediul Statului Major al Forţelor Terestre).” DETALI
INSIDER: „Liceul are ferestrele pictate pe întreaga latură înspre Parcul IOR. Liceul Teoretic Dante Alighieri, liceu cu predare in limba italiană. AleeaFuiorului nr.9, București sector 3.”
N.R.: „Dante Alighieri (n. 1265, Florența, Republica Florentină – d. 14 septembrie 1321, Ravenna, Statele Papale) a fost un poet și filosof italian, om politic florentin, cel mai mare scriitor european din Evul Mediu. Autor al Divinei Comedii, capodoperă a literaturii universale, Dante este primul mare poet de limbă italiană, Sommo Poeta („poet în cel mai înalt grad”).
Beatrice „Bice” di Folco Portinari n.1265, d. 8 sau 19 iunie 1290) a fost o femeie italiană care a fost identificată ca principala inspirație pentru Vita Nuova a lui Dante Alighieri, şi este, de asemenea, identificată ca ultima narațiune a cărții sale Divine, în poezia sa Beatrice. (La Divina Commedia), Paradiso, și în timpul încheierii Purgatorioului precedent. În Comedie, Beatrice simbolizează harul divin şi teologia. Beatrice era fiica bancherului Folco Portinari şi era căsătorită cu un alt bancher, Simone dei Bardi. Dante susține că a întâlnit o „Beatrice” doar de două ori, uneori despărţite de nouă ani, dar a fost atât de afectat de întâlniri încât şi-a purtat dragostea pentru ea de-a lungul vieții.
Asteroidul 83 Beatrix din centura de asteroizi este numit în onoarea ei, potrivit rolului ei de ghid al lui Dante prin sferele cereşti” DETALII
INSIDER 1: „Astăzi, în Piața Unirii, la „Aruncatul în țol“. #zilelebrasovului2025 #JuniiBrasovului #aruncatulintol
INSIDER 2: „Tradițiile se păstrează…suntem mândri de Tinerii Juni care duc mai departe ceea ce, înaintașii lor, cu atâta dragoste şi respect au păstrat… Felicitări, Junilor, așteptăm cu nerăbdare întâlnirea din Duminica Tomii. Bunul Dumnezeu să fie cu voi și să vă binecuvânteze!!! Împreună!” SURSA
N.R.: Una dintre cele mai spectaculoase tradiții ale Junilor, „Aruncatul în țol”, a adunat circa 200 de brașoveni și turiști, vineri seară, în Piața Unirii. Parte din ceremonialul Junilor Brașoveni și Brașovecheni, obiceiul este practicat doar de membri Grupului Junilor Tineri, De altfel, „Aruncatul în țol” era la origini o probă de bărbăție, un ritual de inițiere și de confirmare în ceata de feciori. în trecut, obiceiul se practica în Joia Luminată, iar vinerea era dat în țol drept pedeapsă, în Piața Prundului (Unirii), junele care refuza, se temea sau pur şi simplu absenta. Astăzi, aruncatul în țol se face doar în Vinerea Luminată, în piață, dar fărä valoare punitivă, ci e motiv de sărbătoare.
Junii Tineri s-au adunat în cerc în jurul Troiței Căpitanului Ilie Birt (din Piața Unirii), unde au cântat Troparul Învierii (Hristos a Înviat!”).
Apoi s-au așezat în fața bisericii și au început să joace celebra Hora a Junilor, neîncheiată. Timp în care a avut loc și Aruncarea Buzduganului, la care au fost invitați să participe, contra cost, şi spectatorii mai curajoși,printre ei, primarul Braşovului, George Scripcaru, şi viceprimarul Lucian Pătrașcu.
Într-un târziu, tinerii au adus cu ei țolul, respectiv un covor mare, care a fost ținut de margini şi de colțuri de mai multe persoane. Primul aruncat în țol a fost vătaful grupului. Au urmat armașul mare şi cel mic, dar şi ceilalți juni, mai ales cei mai noi, care au fost obligați să-și demonstreze la rândul lor curajul. Cei mai mulți s-au așezat pe spate cu mâinile sub cap și în momentul zborului” au bătut repede din palme. Bucuroși că au trecut cu bine proba, tinerii au continuat apoi petrecerea cu sârbe și cântece populare. La final, au jucat din nou hora și au aruncat buzduganul, apoi au cântat din nou în jurul Troiței Căpitanului Ilie Birt, Troparul Învierii.
Există similitudini între acest joc al junilor și practicile rituale nord-indo-europene, fiind considerat un ritual tipic de inițiere (la început doar nou intrații în rândul junilor fiind aruncați într-un cerc restrâns, intim, doar între juni, fără participare publică). Se regăsește această practică şi la călușarii din Ardeal, dar și in Muntenia şi în Bulgaria. Exemplele pot continuă cu Lisa, (Tara Oltului), Sâmbăta de Sus şi Ucea de Sus (Făgăraș), la Netotu, Josenii Bârgăului (Năsăud). La fel se întâmpla la toate popoarele antice, unde jocul de inițiere era condiția ca tânărul să intre în organizația de luptă şi avea o conotație războinică, plină de duritate şi dramatism, căreia tânărul i se supunea cu stoicism, iar în caz contrar suporta consecințele, care adeseori erau comune cu moartea. Cu siguranță că la origini obiceiul presupunea posibilitatea călătoriei în lumea de dincolo, privilegiu de care se bucurau cei initiați în tainele vieții și ale morții. Împlinind această ritualitate sacră, Junii marcau astfel o potență dobândită în urma trecerii printr-o perioadă de inițiere”. DETALII
INSIDER: „Săptămâna trecută s-a deschis Târgul de Paște de la Craiova în Parcul Romanescu, într-o atmosferă de vis: iluminat de poveste, proiecții pe apă, păpuși gigant, căsuțe frumos ornate cu bunătăți, flori, muzică, decoraţiunile de la foișor sau Casa Bibescu, gondolele de pe lac, Castelul Fermecat, Podul Suspendat, Templul Iubirii și foarte, foarte mulți oameni. Conceput ca o explozie de bucurie, culori și veselie ce are ca temă Carnavalul Primăverii, va fi deschis până pe 1 mai 2025 și este pe primul loc în clasamentul destinațiilor europene de Paște, al doilea an consecutiv.
Până pe 1 mai 2025, Târgul de Paște de la Craiova pune la dispoziția celor mai mici dintre vizitatori un întreg univers – personaje din povești, zone cu trambulină, carusel, ateliere creative și alte surprize, iar celor mai curajoși – urcări cu balonul cu aer cald, din zona Velodrom, pentru o panoramă spectaculoasă a parcului. Căsuțele cu bunătăți și locurile de agrement din cadrul Târgului vor fi deschise zilnic, între orele 10.00-22.00, iar parcul va putea fi vizitat până la miezul nopții, pentru a admira spectacolul de luminițe creat special pentru o primăvară de poveste.
Pentru o panoramă a parcului văzută din balonul cu aer cald de pe Velodrom, ce se ridică de la sol în fiecare weekend (vineri, sâmbătă, duminică), între orele 18.00 – 20.00, în funcție de condițiile meteorologice. Proiecțiile holografice de pe lac fac deliciul vizitatorilor în fiecare seară, din zona situată imediat după Debarcader, la ore fixe. Astfel, de vineri 18 aprilie până luni, 21 aprilie inclusiv, proiecțiile se pot vedea la orele 20.45 și 21.30.
Ediţia din acest an a Târgului de Paşte va reuni, pe scena Amfiteatrului cei mai talentați artişti locali, dar și cele mai mari nume din România. Vizitatorii Târgului vor avea la dispoziție, și în acest an, un trenuleț special și Party Bus-ul, decorate de Carnavalul Primăverii, și care vor face turul celor mai frumoase obiective turistice din Craiova. Trenulețul va avea plecarea în fiecare zi, de la ora 14.00, de la intrarea secundară în Parcul Romanescu, iar Party Bus-ul va pleca zilnic, de la ora 17.00, de la Promenada Mall Craiova.” VIDEO
INSIDER: „Când îți pleacă nimbul… Ce facem cu cei suspendați între lumină și întuneric? La Sucevița, cineva a îndrăznit să formuleze această întrebare nu în cuvinte, ci în culoare. Un iconar anonim a pictat ceva ce nu mai întâlnim nicăieri în tradiția bizantină: o aureolă în mișcare. Nu dispărută, nu ștearsă, ci plecând. Fugară…
În pictura răsăriteană e stabilă, perfectă. Ca și cum Dumnezeu Însuși ar fi sigilat fiecare cap sfânt cu un cerc de aur. Dar la Sucevița, nimbul nu mai stă. Se îndepărtează de capul lui Iuda, ca o sentință mută, dar irevocabilă. Și mai straniu e că Iuda nici măcar nu observă. Preocupat – poate de arginți, poate de regrete, poate de greața care îl face să regurgiteze plata trădării – nu ridică privirea. Nu vede că, în timp ce trupul său respinge banii, sufletul îi este părăsit de lumină. Aproape cinematic. Nimbul, simbol al apartenenței la Împărăție, plutește spre nicăieri, ca o barcă legată de un fir subțire care s-a rupt fără zgomot. Această imagine tulburătoare nu vorbește doar despre trădare. Vorbește despre un proces. Despre felul în care harul nu se pierde brusc, ci se retrage încet, pas cu pas. Despre faptul că sfințenia nu este un bun garantat, ci o stare de echilibru care poate fi destabilizată.
În arta occidentală, pictori ca Giotto sau Caravaggio au folosit lumina pentru a evidenția dramatismul scenelor și al personajelor. În contrast, în tradiția răsăriteană, lumina nu este modelată pentru efecte teatrale: nimbul nu e doar un decor estetic, ci exprimă o teologie a luminii. Tocmai de aceea, scena de la Sucevița e atât de specială: introduce mișcarea acolo unde totul părea static. Aureola devine o entitate vie, care poate renunța la cel pe care l-a însoțit. Iuda este pictat nu ca un personaj deja condamnat, ci ca unul aflat în plină tranziție. Nu mai este doar „trădătorul”, ci un om care abia devine trădător. Nu a căzut, ci cade. E surprins în acel moment rar, greu de reprezentat, în care binele și răul încă se învârtesc în jurul său, când lumina se retrage fără grabă, ca un animal rănit. Fresca de la Sucevița nu e doar un act de inovație. E o teologie în pigment. O meditație despre cum harul se poate mișca. Despre cum sfințenia e, poate, mai fragilă decât ne place să credem. Și despre cum, în momentele noastre cele mai întunecate, nimbul nu cade – pleacă. Pr. Ioan Gânscă” SURSA
N.R.: Mănăstirea Sucevița aflată la 55 km de Suceava (DN17A) și 18 Km de Rădăuți, cu hramul „Învierea Domnului” a fost zidita în sec al XVI-lea de Ieremia Movilă, Domn al Moldovei între 1595 și 1606. Pictura realizată în frescă de pictori moldoveni precum Ioan Zugravul și fratele sau Sofronie, se păstrează în forma sa originală. Faimoasă pentru frescele sale exterioare, Mănăstirea Sucevița este considerată „Biblia în imagini”, fiecare perete spune o poveste, iar verdele, culoarea predominantă:
Scara Virtuților – poate cea mai cunoscută scenă pictată de la Sucevița, în care îngerii îi ajută pe drepţi să urce spre rai, în timp ce demonii încearcă să îi tragă în iad. Cavalcada Sfinților Războinici, o reprezentare dramatică a sfinţilor militari, îmbrăcaţi în armuri medievale, călare pe cai albi, simbolizând lupta binelui împotriva răului. Judecata de Apoi, frescă amplă ce ilustrează separarea sufletelor celor drepţi de cele ale păcătoşilor, într-un peisaj dramatic dominat de aur și albastru. Geneza și Creația Lumii, o scenă rar întâlnită, unde Dumnezeu creează universul, soarele, luna și primele fiinţe. Intrarea lui lisus in lerusalim, o scenă vibrantă, plină de detalii expresive și culori vii.
Program de vizitare: 8:00 – 20:00, zilnic. Taxă de acces: 10 lei pentru adulți, 5 lei pentru elevi și studenți. Reguli de vizitare: Se recomandă purtarea unei ținute decente și respectarea liniștii lăcaşului sfânt.” SURSA
INSIDER: „Nazarenos în Spania, într-o procesiune de Paște!” VIDEO
N.R.: Un Nazareno (nazarinean) este membru al unei frății care efectuează rituri de penitenţă în timpul Săptămânii Mare în Spania (și în unele țări din America Latină, cum ar fi Columbia și Guatemala). Ei defilează purtând îmbrăcămintea conformă regulilor frăției. Cel mai obişnuit termen folosit este Nazarineni, dar în unele regiuni sunt cunoscuți sub denumirea de capuchones (hanorace) sau mozorros (băieți) sau o variație a implicării, „demn de pedeapsă”.
Echipe de câteva zeci de membri îmbrăcaţi uşor vor fi ascunse sub draperiile platformei grele (de obicei 1 – 5 tone) purtând icoane tronate și splendide care sunt piesa centrală a majorității paradelor. Leziunile afectează aproximativ 10% dintre purtători. Cele mai frecvente leziuni derivate din efortul de a purta un tron de Paște sunt „tendinita umărului sau gleznei, rupturi musculare, umăr înghețat sau leziuni ale ligamentelor”
Numele „Nazarinean” derivă din orașul Galileea, unde Isus și-a petrecut cea mai mare parte a vieții, conform Bibliei. Deși Isus s-a născut în Betleem, ludeea, și a petrecut o scurtă perioadă de copilărie în Egipt, el s-a stabilit curând cu tatăl său losif și cu mama sa Maria în orășelul Nazaret. Este important în spaniolă să diferențiezi nazarineanul (cu litere mici) de nazarinean (cu majusculă inițială). Primul se referă la membrii Cofradías, iar al doilea este rezervat tovarăşilor contemporani ai lui Isus din Nazaret, în special cei care l-au ajutat să-și poarte crucea în timpul umilinței sale finale.
Încă din secolul al XVI-lea au existat procesiuni de frați care purtau însemne asemănătoare actualelor steaguri ale fraternității, suluri şi simboluri religioase creştine. Se îmbracă într-un Thawb fixat în talie cu o centură de frânghie sau o simplă brâu, pe cap o șapcă ascuțită Capirote realizată dintr-un con de piele îmbrăcat în bumbac sau pânză pentru a asigura anonimatul și gâtul. O ținută similară a fost adaptată de Ku Klux Klan la începutul secolului al XX-lea.
Participanții moderni tind să devină membri ai Cofradías prin tradiția familiei, mai degrabă decât prin convingeri religioase devotate, motivați de mândria masculină de a fi aleși, apți și capabili să îndure încercarea riguroasă a unui spectacol prelungit de teatru de stradă.
Recent (din aproximativ 2024) femeile au fost admise la unele Cofradías pe baza faptului că Maria, Maica lui Isus și Maria Magdalena au fost înregistrate ca prezente la răstignire şi probabil că erau devotați loiali ai lui Hristos.” DETALII
infoINSiDER.ro 