Expoziţia „Supravieţuitorii” se desfăşoară timp de 39 de zile, în marile oraşe ale României. 7 iulie – 18 iulie Bucureşti, 19 iulie – 25 iulie Constanţa, 26 iulie – 1 august Iaşi, 1 august – 8 august Braşov, 9 august – 14 august Cluj, 15 august – 21 august Timişoara.
Expoziţia „Supravie- ţuitorii” este un manifest pentru conştien- tizarea unui fenomen de amploare, cu consecinţe grave în România: Nepurtarea centurii de siguranţă ucide anual sute de români.
Cine sunt „Supravie-ţuitorii”? Cei care purtau centura: scaunele şoferilor sau ale pasagerilor care au ales să poarte centura peste spătarul scaunelor. De aceea, le-am extras din epavele maşinilor implicate în accidente grave şi le-am oferit un loc special în cadrul primei expoziţii urbane derulate de Poliţia Română. DETALII
Lansat la sfârșitul lunii iunie 2016, Cidrul Dacic este disponibil în patru arome: mere, afine, căpșuni & frăguțe și vișine.Preţ cu TVA: 3,29 lei. 0.275 ml. Alcool 4,5%. Băutură fermentată din suc de mere min. 30% și glucoză, apă, zahăr, suc din concentrat din fructe de pădure cu afine min. 0.7%, arome, acidifiant acid citric, conservant sorbat de potasiu, carbonat de dimetil, dioxid de carbon, colorant azorubina, albastru briliant FCF. Conține sulfiți. Bine ca au respectat rețeta dacică: varză, viezure, mânz… (DETALII)
„În vremea regelui Burebista, marele preot Deceneu a cerut dacilor să îşi distrugă viile, afirma istoricul Strabon. „Ca o dovadă pentru ascultarea ce i-o dădeau, este şi faptul că ei s-au lăsat înduplecaţi să taie viţa de vie şi să trăiască fără vin”, arăta Strabon, despre Deceneu. „Cu optzeci de ani înainte de Hristos, porunci profetul Deceneu, sfetnicul marelui rege Boerebiste, să se stârpească viile pentru ca nu cumva ispita băuturii să smintească firea cea bună a poporului şi să-l abată din vrednicia lui. Şi dacii se plecară poruncii, căci pe cât erau de aprigi şi de cumpliţi în războaie, pe atâta de blânzi şi de supuşi regelui şi profetului lor. Numai aşa se înţelege cum au ajuns ei, pe vremea aceea de vifor şi de întunecate frământări de neamuri, la o stăpânire aşa de întinsă şi la o putere aşa de temută”, scria Alexandru Vlahuţă.” (…)
„Cu o simbolistică puternică, stindardul de luptă al dacilor, era înfăţişat sub forma unui cap de lup care pare să se repeadă asupra prăzii şi un corp de balaur, ce se înfoaie în bătaia vântului. Istoricii susţin că în vâltoarea luptelor flamura confecţionată din material textil şi din bronz sau argint isca un zgomot asemănător ureltului lupilor, menit să-i înfioare pe duşmani. Lupul era unul dintre animalele sacre ale strămoşilor noştri, fiind cel mai des întâlnit animal în reprezentările culturale ale acestora. Prezenţa corpului de şarpe de pe stindardul dacilor a fost asociată cu zmeul, personajul mitologic care străbate văzduhul, stăpânind furtunile şi salvându-i de la pieire pe oameni. Şarpele avea şi un rol protector.” (SURSA) (FOTO)
INSIDER: „Un grup de 17 persoane, am fost la Berăria H şi am consumat ce se vede pe nota alăturată. La efectuarea plăţii, s-au plătit rotund 650 lei. În secunda doi, ospătarul a veni supărat înapoi cu nota de plată şi diferenţa de rest, mustrându-ne că bacşisul e insuficient deoarece din acei bani ei trebuie să contribuie la plata salariilor pentru picoliţe şi femeile de serviciu. Când îţi prezintă meniul, nu scrie nicăieri că noi consumatorii trebuie să plătim separat pentru plata acestor persoane. Oare aceşti copii care mişună pe acolo, s-au angajat aşa la plesneală şi la mila consumatorilor? Patronii localului ştiu acest lucru? Şi nu mai spun că pe lângă această notă de plată, s-a mai plătit suma de 240 de lei la grătar pentru mici şi pentru care nu s-a eliberat bon de casă. Aşa că grijă mare când mergeţi la beraria cu covrigi uscaţi în coadă, să aveţi grijă la buzunare să fie pline că cine ştie ce salariu mai trebuie să plătiţi peste ce consumaţi. Specific faptul că toată suma a fost plătită de o singură persoană şi a avut grijă să se încadreze în banii pe care ştia că îi are în buzunar, neluând în seamă că trebuie să aiba bani şi pentru salarii.” (SURSA)
INSIDER: „Aceste afişe au fost fotografiate în oraşul Eindhoven – Olanda. „Cine a transformat visul european într-un coşmar? România trebuie să plece, nu Marea Britanie!”, este scris în engleză pe aceste afişe. Statul român să intervină de urgenţă!” (SURSA)
INSIDER: „Guvernul şi-a tras tricou inscripţionat cu Brâncuşi şi Cuminţenia Pământului. Totul gratis, făcut pro bono, voluntariat, ca de altfel întreaga mega-campanie de susţinere #brancusiealmeu şi desfăşurare de forţe din teatrele de operații de pe teritoriul României şi de aiurea în lume.
În perioada 11 aprilie – 30 mai 2016, premierul Dacian Cioloş a anunţat că s-au strâns 129.526 euro în contul Cuminţeniei Pământului, îndemnând românii să doneze până pe 30 septembrie 2016, după ce şi-a donat salariul pe luna aprilie. Mai trebuie vreo 4,7 milioane euro. Acum pozăm toţi în Cuminţenia Pămantului şi o acţiune de asemenea anvergură ar fi plină de speranţă (extraordinară) în fiecare an pentru că lista nevoilor românilor este tare lungă.
Contabiliceşte vorbind, însă, cred că există riscul ca suma finală pentru toate „gratuităţile” să depăşească cu mult suma finală obţinută din donaţii şi atunci ne vom simţii în unanimitate „şi f… şi cu banii luaţi”. O stare firească de normalitate, de altfel, pentru cei cu „inima română”.”
INSIDER: “Bucureştenii s-au bălăcit cu fast în parcare la Ateneu. În stânga, Ateneul Român, în dreapta Biblioteca Universitară, în spate Palatul Regal. Afară 35 de grade. Camelia Potec, preşedintele FR de Nataţie şi Pentatlon Modern, la 4 ani de la ultima ei participare într-o competiţie oficială de înot şi-a organizat o festivitate de retragere cu prilejul unui eveniment inedit – Arta Sportului by Camelia Potec.
Timp de 9 zile, între 18 şi 26 iunie, în Piaţa George Enescu din Capitală a fost instalată o piscină de 20×10 m, cu adâncimea uniformă de 1,5 m. Ziua cursuri de înot pentru copii, activităţi acvatice, precum aqua fitness, aqua gym, aqua bike, aqua boxing, iar seara piscina a fost deschisă bucureştenilor dornici să înoate de plăcere. Acces gratuit, dar obligatoriu o adeverinţă medicală (apt de efort) şi un aviz epidemiologic.” (DETALII)
INSIDER: „Vodafone îndeamnă peste tot „să ai puterea să emojionezi/ La cartelă”. Pe lângă faptul că acest verb nu există în limba româna, după cum sună nu ştii dacă e urare sau înjurătură. Şi oare cui se adresează?
Celor care au luat bacu’ mai demult (şi cred că este vorba de o boală nouă), celor care-l dau anul ăsta (şi îl vom regăsi în „perle la Bac” pe care le vom trata la greu cu emoji) sau celor care acum învaţă să silabisească (şi care vor lua cuvântul ca atare)?! Pentru că cine l-a inventat/creat cred ca îl tot pică. Pe Bac. În România! Dacă facem abstracţie de topica şi logica propoziţiei, până devine neologism, corect ar fi ca Vodafone să „emoji-oneze” gramatical. Sau mai bine să rămână la emoji!” (DETALII)
„Seciuan e Bucureṣti, cu lumea lui de zei decăzuṭi ṣi ridicoli, de afaceriṣti veroṣi, cu cefe late si râs gros, de milogi ṣi ṣmecheri, de ṣarlatani sentimentali, de precupeṭe bârfitoare ṣi de femei siliconate, în care se pierde ṣi câte un suflet bun. Iar Andrei Ṣerban reuṣeṣte să construiască această lume cinică, ce evoluează pe un covor de nori, sub superbul câmp de maci răsturnat al Iulianei Vîlsan, punând în valoare potenṭialul artistic al trupei: energia multiformă a Anei Ularu, inocenṭa, dar ṣi brutalitatea de catifea a lui Vlad Ivanov, ingenuitatea ṣi ṣiretenia Rodicăi Mandache, naivitatea, dar ṣi comica vorbire „de cartier” a Manuelei Ciucur, sau focul interior al Mirelei Gorea, alături de toṭi ceilalṭi merituoṣi creatori de personaje.” (Sanda Vişan) (DETALII)
INSIDER: „Lacul Bicaz. Ceea ce vedeţi acolo nu sunt nuferi, sunt deşeuri. Malurile lacului sunt îmbâcsite de un câmp de gunoaie şi sticle de plastic. Care, cum şi cine ar trebui să ia măsuri, habar n-am, dar vreau soluţii. Ma ajutaţi? Cu cine trebuie să vorbesc?” (SURSA)
Preţul final pentru „Cuminţenia Pământului” este de 11 milioane de euro pentru care Statul îsi exercită dreptul de preempţiune. Guvernul contribuie cu 5 milioane de euro, iar pentru restul se organizează o subscripţie publică. Pâna pe 8 iulie 2016 puteţi admira „Cuminţenia Pământului”, de luni-vineri, între 10-18, în clădirea BNR, Sala Ghişeelor, intrarea str. Lipscani nr.25. Acces gratuit fără programare prealabilă. Conturile pentru achiziţia „Cuminţeniei Pământului” sunt deschise până la data de 30 septembrie. (DETALII)
INSIDER: „Ieri, 16 iunie, la deschiderea expoziţiei aşteptau nerăbdători vreo trei vizitatori să întâlnească „Cuminţenia Pământului”, să se asigure că este autentică, că măcar există şi că nu este o altă o capcană sinistră – „sinisforă” – a unor români împotriva poporului român! Erau întruchiparea „Răbdării Pământului”, aşteptând în Soarele fierbinte, la umbra gardului BNR, să se facă ora 10. Înăuntru, după dezarmarea de rigoare la intrare, îi aştepta „Frumuseţea Pământului”, „Răcoarea Pământului” şi „Amabilitatea Pământului”, plus un bonus de minim doi ghizi gratuiţi, care îţi povesteau câte-n lună şi în stele, despre cât de specială este „Cuminţenia Pământului” şi cât de minunată este fosta încăpere a ghişeelor din BNR, închisă publicului de obicei!
Pentru că, în zilele noastre, prin spaţiul carpato-danubiano-pontic bântuie „Sărăcia Pământului”, este posibil ca suma necesară să nu se strângă. Cu toate acestea, vrem sau nu, putem sau nu, „Cuminţenia Pământului” este şi va rămâne a românilor în veacul vecilor, chiar dacă este sculptată într-un bloc de piatră din catacombele Parisului. De fapt, este o moştenire nemeritată pe care acum suntem nevoiţi să o răscumpărăm de la unul dintre puţinii români care l-au admirat şi susţinut pe Constantin Brâncuşi în urmă cu 100 de ani!
Ştiu că pentru cei care donează de obicei sau ocazional, priorităţile listei sunt cei bolnavi, săraci, spitale, biserici, ONG-uri şi Nicuşori Dani, nu neapărat în această ordine. Dar, acum, cei 18 milioane de români cu drept de vot trebuie să strângă 6 milioane de euro, adică vreo 1,5 lei de căciulă! Deci, cred că ne putem permite să păstrăm acasă această operă! …Cu toate acestea, nu pot să nu remarc mobilizarea de forţe de marketing şi publicitate, demne mai degrabă de interese private, decât de apărarea interesului public. De aceea, am o singură întrebare – câţi de ESCU vor mânca din cele 11 milioane de euro plătite de poporul român?” (DETALII)
Detalii tehnice: Perioada de realizare: 1907-1908. Dimensiuni: 56,5 x 16,7 x 26,1 cm. Material: calcar crinoidal* / soclul este realizat din travertin. *Primul proprietar al sculpurii a declarat că Brâncuşi i-ar fi spus că pentru corpul sculpturii a folosit un bloc de piatra din catacombele Parisului (Les grottes de Savonnières). Posesiune: Din 1910 face parte din colecţia ing. Gheorghe Romaşcu, fiind cumpărată de la Brâncuşi cu ajutorul lui lui Gheorghe Petraşcu pentur suma de 1.500 lei. Din 1957, face parte din colecţia Republicii Populare România, fiind expusă timp de 50 de ani la Muzeul Naţional de Artă al României din Bucureşti, nr. de inventar 7169. În 2010 intră în colecţia urmaşilor lui Gheorghe Romaşcu (3 persoane). Din 2011 se află în custodia Muzeului Naţional Cotroceni. (SURSA)
Expoziţia „Supravieţuitorii” se desfăşoară timp de 39 de zile, în marile oraşe ale României. 7 iulie – 18 iulie Bucureşti, 19 iulie – 25 iulie Constanţa, 26 iulie – 1 august Iaşi, 1 august – 8 august Braşov, 9 august – 14 august Cluj, 15 august – 21 august Timişoara.
Expoziţia „Supravie- ţuitorii” este un manifest pentru conştien- tizarea unui fenomen de amploare, cu consecinţe grave în România: Nepurtarea centurii de siguranţă ucide anual sute de români. 
Cine sunt „Supravie-ţuitorii”? Cei care purtau centura: scaunele şoferilor sau ale pasagerilor care au ales să poarte centura peste spătarul scaunelor. De aceea, le-am extras din epavele maşinilor implicate în accidente grave şi le-am oferit un loc special în cadrul primei expoziţii urbane derulate de Poliţia Română. DETALII
Lansat la sfârșitul lunii iunie 2016, Cidrul Dacic este disponibil în patru arome: mere, afine, căpșuni & frăguțe și vișine. Preţ cu TVA: 3,29 lei. 0.275 ml. Alcool 4,5%. Băutură fermentată din suc de mere min. 30% și glucoză, apă, zahăr, suc din concentrat din fructe de pădure cu afine min. 0.7%, arome, acidifiant acid citric, conservant sorbat de potasiu, carbonat de dimetil, dioxid de carbon, colorant azorubina, albastru briliant FCF. Conține sulfiți. Bine ca au respectat rețeta dacică: varză, viezure, mânz… 
