INSIDER: „De ce este celebră, de fapt, comuna Măciuca? Nunta liderului AUR (N.R.: George Simion și Ilinca Munteanu) din comuna Măciuca a adus localitatea din sudul Vâlcii în atenția publică. Dar adesea într-un mod comercial, aproape jignitor. Jurnaliști cu pretenții au comentat din studiourile TV despre toponimia localității fără să dorească să știe că măciuca a fost armă de apărare în vremuri grele, au făcut bășcălie de denumirea unor sate, de așezarea în apropierea altor localități cu tentă sexuală, de numele primarului. Reporterii veniți la nuntă au mișunat pe ulițele satelor, încercând să intervieveze oameni vulnerabili care să spună prostioare. Dar comuna Măciuca înseamnă cu totul altceva.

-Măciuca este una dintre puținele localități rurale din Uniunea Europeană în care se organizează o Tabără Internațională de sculptură în piatră, cu participarea unor sculptori profesioniști străini și români. Inițiatorii acestui proiect de succes sunt omul de afaceri Dan Nițu și sculptorul Viorel Enache, restaurator la Muzeul Luvru din Paris, născut și el în Măciuca.

-În centrul localității se află un parc unicat de sculpturi monumentale, donaţii ale sculptorilor care au participat la Tabăra Internaţională începând cu anul 2014. Multe dintre aceste sculpturi sunt lucrate în marmură de Carrara și Rușchița. Aici a fost sculptată singura statuie ecvestră (pe cal) a Reginei Maria.

-Anual, la Măciuca are loc un concurs Bike Fest, unde se adună sute de cicliști.
-În comună există o echipă de călușari care perpetuează celebrul dans ancestral.
-Comuna Măciuca l-a dat țării pe Dumitru Drăghicescu (n. 4 mai 1875, Zăvoieni– d. 14 septembrie 1945).

Diplomat, filozof, politician și sociolog, a fost membru al grupului de recunoaștere a drepturilor românilor de a avea un stat național în granițele lor etnice la „Congresul naționalităților”, ținut la Roma între 9 – 12 aprilie 1918. Cartea lui Dumitru Drăghicescu „Din psihologia poporului român” constituie o monografie asupra sufletului național român. Astăzi, fundația care îi poartă numele, desfășoară o serie de activități culturale, umanitare și de sprijinire a tinerilor talentați.

– Frumusețea comunei a inspirat unele dintre cele mai frumoase cântece din folclorul românesc: Urcai dealul la Măciuca, Șapte văi și-o vale-adâncă, Foaie vede la lipanu.
-La Măciuca s-a derulat unul dintre primele proiecte de infrastructură pe fonduri europene din România: drumul din satul Popești.
– Liceul Teoretic din localitate a făcut parte din elita învățământului vâlcean. Zeci de ani, sub îndrumarea unor cadre didactice strălucite, majoritatea absolvenților intrau la facultate.
– În localitate încă se mai păstrează câteva cule, locuințe fortificate ridicate în cursul veacului al XIX-lea de către țăranii mai instăriți. – Prima şcoală a apărut pe lângă biserică în anul 1818 iar biblioteca, înfiinţată de Spiru Haret la sfârşitul secolului al XIX-lea, a fost sprijinită de Nicolae Iorga printr-o donaţie importantă de cărţi.
– Comuna Măciuca a avut centrală telefonică încă din anul 1896
– În 1928 a fost înfiițat căminul cultural iar dispensarul a funcționat începând cu anul 1935.
– La începutul secolului trecut existau la Măciuca o bancă populară, judecătorie rurală şi post de jandarmi.

– Măciuca este un puternic centru economic privat. Aici își are sediul Damila, una dintre cele mai puternice companii din România, care, practic, înglobează forța de muncă din comunele de pa toată Valea Cernei. Iar Complexul turistic Forest Retreat & Spa, una dintre cele mai moderne investiții din țară, a dat localității o componentă turistică extrem de promițătoare.” SURSA