BROȘTENI: Cel mai mare oraș din România, se fălește cu piatra simbolică „Ion Creangă”, bolovanul care a dărâmat casa Irinucăi în „Amintiri din copilărie”
INSIDER: „Broșteni, strada Bistriței. Piatra simbolică „Ion Creangă” aminteşte de năzbâtiile lui Nică a Petrei din ,,Amintiri din Copilărie”, în care casa Irinucăi este dărâmată de un bolovan, este cel mai căutat obiectiv turistic al orașului, iar Biserica de lemn ,,Sfântul Nicolae (1779)”, locul unde a învăţat Ion Creangă și prindea muște cu ceaslovul.”
N.R.:”Ion Creangă (n. 1 martie 1837, Humulești, Moldova – d. 31 decembrie 1889, laşi) a fost un scriitor, dascăl și diacon român.
Biserica de lemn „Sfântul Nicolae” din Broșteni, cunoscută și ca Biserica-muzeu „lon Creangă”, este un lăcaş de cult ortodox construit în a doua jumătate a secolului al XVIII-lea în satul (astăzi oraşul) Broşteni aflat în judeţul Suceava. Edificiul religios are hramul Sfântul Nicolae, sărbătorit la data de 6 decembrie, și a avut de-a lungul timpului dublu rol, de biserică parohială și școală. Între elevii care au învăţat în această școală se numără și Ion Creangă, care a poposit la Broșteni în perioada 1848-1849. În prezent biserica de lemn are destinația de muzeu.
Broșteni este un oraș în județul Suceava, Moldova, România, format din localitățile componente Broșteni (reședința), Hăleasa, Lungeni şi Neagra, și din satele Cotârgaşi, Dârmoxa, Frasin, Holda, Holdița și Pietroasa. Se află în Munții Bistriței și Munţii Stânişoarei, lângă Bistriţa. Oraşul este poziționat în sud-vestul județului Suceava, la granița cu judeţele Neamţ şi Harghita, pe valea râului Bistrița. Localitatea este tranzitată de şoseaua DN 17B Vatra Dornei – Piatra Neamţ şi nu este racordată la sistemul național de căi ferate și se afla la 54.3 km de orașul Suceava (reședința de județ) și 52 km de Vatra Dornei. Populaţia din Broșteni este de 5.179 locuitori, conform recensamântului din 2021.
Are o suprafaţă de 594 km², fiind ca suprafață cel mai mare oraș din România. În afară de Broşteni şi de Vişeul de Sus (443.1 km²), mai sunt localități mult mai mari, din punct de vedere al suprafeţei decât Bucureștiul (240 km²). Acestea sunt: Petrila- Judeţul Hunedoara (308.68 km²), Tismana – județul Gorj (307.79 km²), Cisnădie – județul Sibiu (277.13 km²), Braşov – județul Braşov (267.32 km²), Ciacova – județul Timiş (252.76 km²), Uricani – judeţul Hunedoara ( 251.41 km²), Târgu Lăpuş – judeţul Maramureş – (247.35 km²).’ DETALII
RITUAL SOLAR LA MAMAIA: „Purtau în ele nu doar funcția de a măsura timpul, ci întreaga poezie a legăturii dintre om, soare și pământ”
INSIDER: „Este ULTIMUL ceas solar din Constanța. Ceasurile solare din piatră de Baschioi erau odinioară adevărate altare ale timpului, înălțate pe promenada din Mamaia… sculpturi cosmice realizate de mâinile iscusite ale pietrarilor dobrogeni. Purtau în ele nu doar funcția de a măsura timpul, ci întreaga poezie a legăturii dintre om, soare și pământ. Umbrele lor vorbeau limba astrului, iar lumina dansa pe suprafața pietrei cu o precizie de necrezut, ca într-un ritual solar etern.
Realizate din piatra de Baschioi, extrasă din străfundurile Dobrogei, aceste ceasuri erau monumente impregnate cu forță ancestrală a Dobrogei, simboluri ale unui timp care nu grăbea nimic, dar le-a răpus, rând pe rând, sub povara uitării și nepăsării. Azi, din acea colecție, a rămas un singur ceas solar, ultimul martor al unei epoci apuse, ascuns aproape de vechiul Melody, pe faleza Mamaiei. Tăcut, solitar, aproape nevăzut, își face datoria și acum, sfidând timpul într-o lume care pare să nu-i mai recunoască sensul.
L-am salvat digital, printr-o scanare 3D de înaltă precizie, ca pe un spirit vechi prins în borcanul tehnologiei moderne. Dublajul lui trăiește acum într-o lume virtuală, gata să fie readus la viață atunci când ultimul fragment fizic se va pierde.
Și totuși, există speranță. Cu sufletul său digital păstrat, putem visa la o renaștere: ceasurile solare din piatră de Baschioi ar putea reveni pe promenada Mamaiei, reconstituite pentru generațiile care vor veni.
Proiectul „Dobrogea, patrimoniu la pixel” acționează rapid pentru salvarea patrimoniului imobil dobrogean, aflat în pragul colapsului. Prin scanări 3D detaliate și reconstruiri digitale, intervenim acolo unde timpul nu mai așteaptă, am salvat digital monumente istorice mari, Gara Maritimă, Farul Genovez, până la monumente risipite sau uitate, inclusiv cel de pe Insula Șerpilor, acum distrus, dar renăscut digital.
Am cartografiat peste 200 de monumente care necesită intervenție urgentă. Până în 2024, am acoperit TOATE monumentele din Mamaia, iar în 2025 extindem proiectul în toate stațiunile și locurile-cheie ale Dobrogei. (…) Tehnologia este doar începutul. Restul vine din implicarea comunității, din redescoperirea meșteșugurilor tradiționale și din dorința colectivă de a păstra ce e al nostru. Pentru că fiecare ceas solar, fiecare ruină, fiecare piatră sculptată este o poveste care merită să continue.” SURSA
N.R.: „Cadranul solar sau ceasul solar solar este un mijloc de măsurare a timpului în funcție de poziția Soarelui. Modelele obişnuite cum ar fi cadranul solar orizontal, este format dintr-o tijă indicatoare denumită gnomon și o suprafață gradată cu mai multe linii ce indică orele zilei. În funcție de mișcarea Soarelui, umbra gnomonului se aliniază progresiv cu liniile marcate, indicând astfel momentele din zi. Gnomonul este de obicei aliniat cu axa de rotație a Pământului. Prin urmare, el trebuie să indice spre Nordul geografic și unghiul dintre acul indicator și planul orizontal trebuie să fie egal cu latitudinea geografică a locului unde se află cadranul solar. Totuși, multe cadrane solare nu respectă această descriere și funcţionează după principii diferite.” DETALII
ARHIVĂ: CADRANE SOLARE: Bistrița, Poarta Transilvaniei -„Fără soare eu rămân tăcut” OXXO LA PAZ, BOLIVIA: „Ceasul Sudului” de pe Clădirea Congreselor are poziția inversată a cifrelor pe cadran și funcționează în sens invers acelor de ceasornic. Din 2014!
PALATUL & MUZEUL COTROCENI: Mai importante decât orice președinte temporar!
INSIDER: „Palatul Cotroceni este o reședință regală din București, astăzi, sediu al Președinției României. Loc istoric cu o tradiție de viețuire de aproape 350 de ani. Adresa: Bulevardul Geniului nr. 1-3, București sectorul 6.
Între 1679-1681, pe acest teren situat la vest de Bucureşti, pe malul drept al Damboviţei, pe dealul Cotroceni, domnitorul Şerban Cantacuzino a întemeiat o mănăstire, defrişând o zonă dens împădurită din foştii codrii ai Vläsiei. În cadrul ctitoriei realizată de Domnitorul Şerban Cantacuzino se remarcau biserica Adormirea Maicii Domnului”, asemănătoare tipologic bisericii episcopale din Curtea de Arges, precum şi grandiosul palat domnesc, edificat in spiritul baroc, specific civilizației occidentale europene a acelor vremuri. Sub aspect arhitectonic, ansamblul de la Cotroceni cunoaşte câteva momente de referinţă: primul este legat de numele ctitorului Şerban Cantacuzino (1678-1688), al doilea datează din perioada domniei lui Barbu Dimitrie Ştirbel (1849-1853, 1854-1856) care, în 1852, îl reface şi modernizează redecorând palatul domnesc, care a devenit reşedinţa sa de vară. Totodată, pentru a înlesni legătura cu Capitala, domnitorul Ştirbei a täiat un drum nou, care a secționat marele domeniu al mănăstirii, despărţind astfel zona domnească de cea a viitoarei Grădini Botanice, ale cărei începuturi datează din 1860.
La Cotroceni au avut loc numeroase evenimente istorice. In 1821, conducătorul revoluţiei, Tudor Vladimirescu, a hotărât să-şi aşeze tabăra aici, Cotrocenii devenind centrul revoluției. Revoluția din 1848-1849, la sud de Carpaţi, îşi are deznodământul la Cotroceni, unde a fost citită proclamația Înaltei Porți, care o condamna. După citirea documentului au urmat arestarea şi încarcerarea la Cotroceni a numeroși revoluţionari şi notabili ai Capitalei. În perioada Domnului Unirii, Alexandru loan Cuza, Cotrocenii devin un centru al unității şi modernizării României, iar, în urma dotării și modernizării, palatul capătă statutul de reşedinţă oficială de nivel european.
Urmează edificarea palatului princiar (1893-1895), noul palat, ridicat de statul român şı destinat prinţului mostenitor Ferdinand de Hohenzollern-Sigmaringen in anul 1918, la Cotroceni a fost semnat, cu Puterile Centrale, tratatul cunoscut sub numele de Pacea de la Bucureşti. După Marea Unire, palatul a cunoscut modificari şi adăugiri efectuate de arhitectul Grigore Cerchez Prințesa, ulterior regina Maria, a läsat la Cotroceni o amprenta inconfundabilă, personalizare care poartă pecetea spiritului său cu înclinaţii vădit artistice.
Între anii 1949 – 1976, Palatul Cotroceni a devenit Palatul Pionierilor. Avariat în timpul cutremurului din 1977, lucrările de restaurare au durat aproximativ 10 ani, fiind coordonate de arhitectul Nicolae Vlădescu. În anul 1984, la ordinul preşedintelui Nicolae Ceauşescu a fost demolată biserica mănăstirii, ridicată de Șerban Cantacuzino.
Palatul Cotroceni a devenit după Revoluţia română din 1989 reşedinţa oficială a Preşedintelui României. Cu anumite ocazii, „zile ale porților deschise”, palatul prezidential putea fi vizitat de către public. Preşedinţii lon Iliescu și Emil Constantinescu obişnuiau să deschidă Palatul Cotroceni publicului cu ocazia zilelor lor de naştere și onomastice. Preşedintele Traian Băsescu a deschis palatul pentru public pentru prima dată în data de 18 mai 2008, cu ocazia împlinirii unui an de la referendumul care l-a confirmat în funcţie. Cu această ocazie palatul a fost vizitat de 20000 de persoane.
Muzeul Cotroceni. Din anul 1991, corpul istoric al palatului a fost deschis vizitatorilor, devenind Muzeul Cotroceni. În 2009, după ample lucrări de restaurare, Biserica Cotroceni a fost de asemenea inclusă în traseul muzeal. Din data de 14 martie 2025, preşedintele interimar al României, Ilie Bolojan, a deschis grădinile, cât și interiorul Palatului Cotroceni pentru public. Muzeul se află în grija Administrației Prezidențiale.” DETALII
N.R.: Vizitare: Marți -Joi Muzeul Național Cotroceni (etajul I și II) – adulți 50 lei, elevi 12,5 lei, pensionaru 25 lei. Vineri – Duminică accesul se face exclusiv pe la poarta din Bd. Profesor Doctor Gheorghe Marinescu, în intervalul orar 10-18 (ora 17 ultima intrare), format în care vizitatorii pot opta pentru următoarele trasee: Traseu Muzeul Național Cotroceni (etajul I și II) – 50 lei; Traseu Administrația Prezidențială (spațiile de reprezentare și protocol din Corpul C9 – parter) – 40 lei; Traseu Muzeul Național Cotroceni și Administrația Prezidențială – 70 lei. Elevii și studenții au reducere 75%, pensionarii 50%.” SURSA
ARHIVĂ: PORȚI DESCHISE COTROCENI: Masala indiană, wursti nemțești, gyros grecesc și hamburgeri americani! OXXO NOAPTEA MUZEELOR: Mii de românii au stat la coadă să viziteze Palatul Cotroceni. Gratuit și fără programare!
ISTANBUL: Pisicile și câinii vagabonzi, zeitățile orașului de pe Bosfor!
INSIDER 1: „Pisicile din Istanbul – Orașul este faimos pentru numărul mare de pisici fără stăpân, care sunt îngrijite de localnici și considerate parte integrantă a comunității. Aceasta este încă o atracție turistică.
Iată câteva motive pentru această atitudine:
• Prezența pisicilor în Istanbul datează din perioada otomană, când erau folosite pentru a controla populația de șoareci și șobolani.
• În cultura islamică, pisicile sunt considerate animale curate și sunt respectate.
• Localnicii din Istanbul au dezvoltat o cultură a grijii față de animalele fără stăpân, oferindu-le hrană, adăpost și îngrijire medicală.
• Pisicile fac parte din viața de zi cu zi a orașului, fiind considerate membri ai comunității.
Pe scurt, atitudinea pozitivă față de pisici în Istanbul este rezultatul unei combinații de tradiție, credințe religioase și compasiune umană.” SURSA
INSIDER 2: „Pisicile din Turcia sunt foarte iubite și considerate cetățeni de onoare – în Istanbul există dispensare veterinare gratuite pe străzi, pisicile intră liber în moschei, iar turcii cred că pisicile aduc noroc și îndepărtează spiritele rele. În Turcia, și mai ales în Istanbul, pisicile nu sunt doar animale de companie sau simple ființe care rătăcesc pe străzi. Ele sunt o parte esențială din cultura și identitatea locului, un element viu al peisajului urban, o prezență iubită, respectată și ocrotită de întreaga comunitate. Felinele care își fac veacul prin cartierele vechi, care dorm în vitrinele librăriilor, care își tolănesc trupul leneș pe treptele moscheilor sau pe bănci din parcuri, nu sunt „ale cuiva” – sunt ale tuturor.
În Istanbul, nu este neobișnuit să vezi o pisică intrând nestingherită într-o cafenea, așezându-se la soare pe pervazul unui magazin sau căutând un loc liniștit printre cărțile dintr-o bibliotecă publică. Proprietarii de restaurante lasă adesea farfurii cu resturi pentru ele, iar localnicii obișnuiesc să le aducă apă și hrană, lăsate cu grijă în vase improvizate pe trotuar. Pe unele străzi, există chiar și adăposturi în miniatură, construite de locuitori – căsuțe din lemn pictate, cu acoperiș și perne moi, în care pisicile găsesc adăpost în zilele reci sau ploioase.
Mai mult, Istanbulul a introdus în anumite zone dispensare veterinare mobile sau puncte de prim-ajutor pentru pisici, unde animalele pot fi tratate gratuit. Aceste inițiative arată cât de profund este respectul pentru aceste animale și cât de mult s-a integrat grija față de ele în viața de zi cu zi.
Dar legătura dintre poporul turc și pisici nu este doar una practică sau culturală. Este și spirituală. În tradiția islamică, pisica este un animal curat și venerat. Se spune că Profetul Muhammad avea o pisică iubită, iar în multe moschei din Turcia, felinele sunt bine primite – ele intră și ies nestingherite, dorm liniștite în colțuri tăcute de rugăciune și sunt tratate cu blândețe de credincioși.
Pentru mulți turci, pisica este un simbol al norocului, al protecției, al echilibrului. Se spune că prezența unei pisici într-o casă aduce liniște, armonie și ține departe energiile negative. Nu e doar o superstiție, ci o credință veche, transmisă din generație în generație, întărită de o relație profundă de respect între oameni și animale.
Într-un oraș atât de agitat și dens populat precum Istanbulul, pisicile par a fi gardienii invizibili ai calmului. Ele traversează cu eleganță bulevardele aglomerate, se opresc în ușa brutăriilor, mângâie cu prezența lor blândă graba turiștilor și oferă locuitorilor un motiv în plus să zâmbească.
Această conviețuire pașnică, bazată pe respect și protecție, face din Turcia un loc unic în lume, unde pisicile nu trebuie să ceară iubire – pentru că o primesc în mod natural, ca parte din însăși țesătura socială a orașului. În Turcia, pisicile nu sunt tolerate – ele sunt sărbătorite.” SURSA
ARHIVĂ: ISTANBUL: Automat pentru a hrăni pisici fără stăpân. Anima et Animus! OXXO AUTOMATE HRANĂ: Bucureștenii, invitați în Parcul Floreasca, Tineretului & Circului, să recicleze sticle și doze de aluminiu pentru hrănirea pisicilor OXXO SECTOR 6: Primele căsuțe pentru pisici maidaneze, montate în curtea blocurilor OXXO ȘTIAȚI CĂ: Pe câmpurile din jurul Bucureștiului pisica sălbatică încă mai vânează? OXXO BASTET ÎN DOLJ: În Egiptul Antic, pisicile erau mumificate. În România Modernă, le tragem o vopsea peste ochi! OXXO ECONOMIA DUDUIE: După ce au terminat valuta de la ciorap, românii vând pe OLX mumiile din podul casei OXXO NEW BASTET: FuzzzyArt reinventează portretele cu pisici
DRACON ORĂȘTIE: „Izvorul de aur al dacilor”, cel mai mare stindard de luptă al dacilor din România. Are 8 metri!
INSIDER: „TRĂIASCĂ NAȚIA Geto Dacilor! Simbol al dacilor, a căror capitală se află la Sarmizegetusa Regia, în Munții Orăștiei, lupul dacic străjuie orașul Paliei de pe un piedestal din piatră cu conținut aurifer, adusă din Munții Apuseni.
Monumentul, impresionant prin formă și dimensiuni, este unicat și a fost realizat în urmă cu mai bine de două decenii, de către sculptorul orăștian Nicolae Adam. Monumentul este situat pe bulevardul Unirii din Orăștie (zona Micro 2). SURSA
N.R.: „În municipiul Orăştie, în județul Hunedoara, în locul în care din Drumul european E68 se desprinde şoseaua ce duce spre Costești Sarmizegetusa Regia (la interecţia Bulevardului Unirii cu Strada Andrel Saguna) a fost ridicat în 2001 monumentul „Izvorul de Aur al Dacilor”, realizat de către sculptorul Nicolae Adam. În partea superioară a acestui ansamblu monumental, la înălțimea de opt metri, este reprodus un „Draco”, cu o lungime a capului de lup de 1,2 m, iar cea a trupului de şarpe de 5,5 m.”
Statuia este realizată din bronz, pe schelet metalic. Pietrele aflate la baza acesteia sunt cu conținut aurifer și provin dintr-o carieră din Munții Apuseni. Opera, ce reprezintă stindardul de luptă al dacilor, înfăţişează un cap de lup cu gura deschisă și trup de balaur. Este o făptură care nu se târăște ci zboară.
Draco (sau Dracon) a fost stindardul de luptă al dacilor, al costobocilor şi tyrageţilor de pe actualul teritoriu al Moldovei precum și a daco-tracilor moesi de la sud de Dunăre. Avea forma unui cap de lup cu gura deschisă, care se continua cu un corp de balaur, confecționat din material textil sau din piele care se umfla în bătaia vântului iscând un zgomot care imita urletul lupilor îngrozind duşmanul şi alcătuia o flamură serpentiformă orizontală. Capul de lup, cu gura deschisă, făcut din bronz sau argint, era fixat cu gâtul într-o prăjină. Printr-un ingenios sistem interior, sub acțiunea curenților de aer, stindardul dac producea un şuierat puternic, ce avea ca efect îmbărbătarea luptătorilor proprii şi panicarea celor inamici. De asemenea, inducea o stare de nervozitate cailor inamicului, care nu mai auziseră un asemenea sunet.
Atestarea certă a acestui stindard în legătură cu dacii se află în peste 20 de imagini sculptate pe unele metope ale Columnei lui Traian, în special în scenele de luptă, în preajma unor fortificaţii dacice sau a unor căpetenii de rang înalt din rândul dacilor. În cel puțin două cazuri, reprezentarea stindardului pe Columnă este legată și de reprezentarea lui Decebal. Reprezentări ale stindardului dacilor apar și printre prăzile de război sculptate la baza Columnei.” DETALII
Sculptorul Nicolae ADAM (n.1938 Drastis, Hunedoara – d.2008) În perioada 1956-1952 a urmat Institutul de Arte Plastice Jon Andreescu”, ou profesorul Victor Fulicas, Cluj-Napoca. Nicolae Adam este autorul a numeroase lucrări de artă, multe aflate pe teritoriul județului Hunedoara, printre care și uriașul Falx Dacic, ridicat între Orăștie și Simeria.” DETALII
ARHIVĂ: FALX DACIC: Arma care i-a determinat pe romani să-și modifice coifurile și scuturile are monument pe DN7. Vârful e îndreptat spre Roma! OXXO ANIVERSARE: Columna lui Traian are MCM ani. Copia din România merge pe LXXXIII…
AROGANȚE LA PARIS: Tură de 30 minute cu Lambo/Ferrari, două tuneluri și un selfie. Doar 299 euro!
INSIDER: „În Paris pe Bulevardul Champs-Élysées. Îmi pare rău că nu am făcut poza și la lista de prețuri. Era ceva de genul 30 de minute pasager pentru 199€, mai adaugi 30€ pentru un tunel, 50 pentru două și încă 50€ dacă vrei poza facută profi în Lambo/Ferrari pe Champs-Élysées cu Arcul de Triumf pe fundal.’ SURSA
INSIDER 2: „Mai sunt unele și în apropiere de Turnul Eiffel , chiar în fața Grădinilor Trocadero, 20min de condus cu un co-driver profesionist.”
INSIDER 3: „Confirm, m-am dat cu Ferrari California GT de la Eiffel! Se vede înăuntru când intri că au umblat mulți cu ele, dar motorul e al’ceva! 💕
Eu conduceam și era unul „de’a lor” pasager, să nu faci vreo tâmpenie. Era 89 de euro pe 30 de minute și dacă mașina avea patru locuri, puteai lua 2 pasageri, fiecare la 30 euro. Asta prin 2022-2023. În Lamborghini nu încăpeau decât 2, numa’ zic. 80 euro un traseu de aprox 25 min cu Lambo unde prin 2018-2019.”
INSIDER 4: ‘În California pleacă de la $1000/zi si poate ajunge la $3000/zi”
INSIDER 5: „Există de foarte mulți ani acest model de închiriere de mașini supersport. În marile orașe din occident prețurile sunt asemănătoare. În Barcelona de exemplu poți lua un Aston Martin la 200€/2 ore.”
N.R.: „Durata 20 minute. În ziua întâlnirii, echipa noastră vă va urca bun venit pentru a vă oferi un briefing complet al vehiculului, apoi veți pleca însoțit de un copilot spre un traseu strategic pe străzi foarte largi fără trafic pentru maximă plăcere și siguranță. Nu uitați permisul de conducere din țara dvs. în timpul programării…
Benzina si asigurarea sunt incluse in pret.” DETALII
BIBLIOTECA ACADEMIEI: Istoria presei românești a început în 1829. Azi e la expoziție!
INSIDER: „Expoziția evoluției presei românești de-a lungul veacurilor este deschisă la Biblioteca Academiei în perioada 20-28 martie și poate fi vizitată zilnic între orele 9-16, inclusiv sâmbăta. Intrarea este liberă. Adresa: Biblioteca Academiei Române – Sala Theodor Pallady – Calea Victoriei 125, București sector 1.”
CRISTOIU BLOG: „Istoria jurnalismului românesc este deopotrivă istoria modernizării societății, așa cum reiese din captivanta expoziție găzduită de Biblioteca Academiei Române. De la începuturile ei, cu „Albina românească” și „Curierul românesc”, primele ziare publicate în limba română, în 1829, presa a fost o oglindă a realității, uneori corectă, alteori deformată. Expoziția prezintă în original titluri de referință ieşite de sub tipar, exemplare spectaculoase ale unor publicații de avangardă, reviste ilustrate deosebite, afișe și reclame din presă, caricaturi, dar și documente referitoare la evoluția breslei gazetărești, precum tabloul Sindicatului ziariştilor din Bucureşti, înfiinţat la 5 aprilie 1900, a cărui președintă de onoare era însăşi Regina Elisabeta.
Nu lipsesc ziarele care, în perioada interbelică, ajunseseră la tiraje ameţitoare: Universul – 200.000 de exemplare, Dimineața – 100.000, Adevărul – 50.000, Curentul – 40.000 etc., într-o perioadă cu sute de publicații la nivel naţional.” SURSA
ARHIVĂ: PREVIZIUNI: Jurnalistul român, ori la bal, ori la spital. Sau un şut în fund, un pas înainte?! OXXO REDACŢIA URZICA: „Cineva încă mai iubeşte muşcatele roşii. Şi pe Geo Bogza. Şi tricolorul.”
PORȚI DESCHISE COTROCENI: Masala indiană, wursti nemțești, gyros grecesc și hamburgeri americani!
INSIDER: „Porți deschise la Palatul Cotroceni” – Platoul de Ceremonii, grădina Palatului Cotroceni, Platoul Baroc, Biserica Palatului Cotroceni, deschise gratuit publicului din acest weekend. Accesul se face exclusiv prin poarta principală a Complexului „Palat Cotroceni” din Bd. Profesor Doctor Gheorghe Marinescu (după o verificare corporală, buzunare și genți) iar pentru ieşire se va utiliza poarta situată la intersecția dintre Bulevardul Geniului şi Şoseaua Cotroceni.
La ieșire, un Food Court tradițional cu mâncare indiană, wursti nemțești, gyros grecesc și hamburgeri americani & o rulotă cu băuturi. Prețurile măricele și mâncatul în picioare, bufet express, la butoi. Erau și vreo 3-4 mese cu bănci, dar norocoșii „chiriași” se bucurau de supremul lux, în mare tihnă.
Amenajată iniţial în stil peisager englezesc, grădina îmbină armonios alei umbroase, arbori seculari, ronduri de flori și peluze atent îngrijite. De-a lungul timpului, spațiul verde a fost loc de relaxare pentru familiile regale și elitele vremii, păstrându-și până astăzi farmecul aristocratic. Printre elementele distinctive se numără fântânile ornamentale, statuile discrete și pavilioanele elegante, care completează atmosfera de liniște și noblețe. În anii comunismului, aici era gradina Palatului Pionierilor.
N.R.: „Un nou concept de vizitare al Muzeului Național Cotroceni, fără programare prealabilă, cu integrarea în circuitul de vizitare a saloanelor de reprezentare și protocol ale Administrației Prezidențiale.
Pentru zilele de vineri, sâmbătă și duminică, accesul se face exclusiv pe la poarta din Bd. Profesor Doctor Gheorghe Marinescu, în intervalul orar 10-18 (ora 17 ultima intrare), format în care vizitatorii pot opta pentru următoarele trasee: Traseu Muzeul Național Cotroceni (etajul I și II) – 50 lei; Traseu Administrația Prezidențială (spațiile de reprezentare și protocol din Corpul C9 – parter) – 40 lei; Traseu Muzeul Național Cotroceni și Administrația Prezidențială – 70 lei. Elevii și studenții au reducere 75%, pensionarii 50%.
PARKLAKE: McLaren MCL35M refăcută din 288.315 piese de lego, în mărime naturală
INSIDER: „O mașină MCLaren de Formula 1, în mărime naturală construită din LEGO a fost dezvelită la ParkLake Shopping Center (Str. Liviu Rebreanu nr. 4, Bucuresti sector 3), unde va rămâne până duminică, 23 martie 2025.”
N.R.: Pentru McLaren MCL35M, scara 1:1, au fost folosite piese LEGO create special pentru a recrea logo-urile aşa cum sunt ele redate pe maşina realä McLaren Formula 1. Modelul este compus din 5 componente separate: 4 roți, caroserie, 4 suspensii, halo şi spoiler frontal. Printre detaliile maşinii care nu pot lipsi se află şi culoarea emblematică portocaliu papaya a celebrului McLaren, utilizată pe mașinile de curse MCL35M in timpul sezonului competitional din 2021.
27 de persoane au fost implicate în proiectarea şi construcția modelului de mari dimensiuni al maşinii McLaren Formula 1 LEGO Technic. Construcția mare măsoară în total 5,7 m în lungime şi 2,4 m în lăţime şi cântăreşte 2.4 tone. A fost nevoie de 1893 de ore şi de un impresionant număr de 288.315 piese LEGO pentru a construi modelul de maşină McLaren Formula 1 Technic.
Au fost folosite de~ 201 ori mai multe cărămizi lego decât în setul LEGO Technic McLaren Formula 1 pentru adulți și ~ 1175 de ori mai multe decât în setul cu același model pentru copii.
Vizitatorii centrului comercial pot experimenta felul în care piesele LEGO pot da o formă nouă pasiunii lor în două zone de activare. Lângă macheta la scară reală a monopostului, există de o expozitie de creații unice ale constructorilor pasionati de la Romanian LEGO Users Group (RoLUG) si un corner unde pot träi adrenalina pit stopurilor şi schimba contra-cronometru roțile LEGO ale unei machete sau cei mici pot construi liber cu piese LEGO şi îşi pot crea propria maşină cu care să concureze pe o pistă în miniaturä.
Replica McLaren F1 lego pentru adulți este la scară 1:9 și măsoară peste 13 cm înălţime, 65 cm lungime şi 27 cm lăţime. Preț aprox 1000 lei.” DETALII
N.R.: „McLaren MCL35 este o mașină de Formula 1 care a fost proiectată sub conducerea lui James Key şi construită de McLaren pentru a concura în Campionatul Mondial de Formula 1. Mașina a fost inițial destinată să concureze doar în sezonul 2020, dar, deoarece campionatul a fost puternic perturbat de pandemia COVID-19, durata de viață a tuturor maşinilor din 2020 a fost prelungită până în 2021. McLaren a produs o versiune îmbunătățită a mașinii, McLaren MCL35M, pentru campionatul din 2021, deoarece echipa a revenit la utilizarea motoarelor Mercedes. Ambele variante ale mașinii au fost considerate competitive, iar rezultatele echipei s-au îmbunătățit considerabil în cele două sezoane în care a fost folosită, McLaren fiind în mod regulat a treia cea mai rapidă echipă și mult mai aproape de echipele lider decât a fost cazul de la începutul erei turbo-hibrid în 2014.”DETALII
ARHIVĂ: BUGATTI CHIRON, LEGO 1:1: Mașină de 1.5 tone, asamblată fără adeziv dintr-un milion de cărămizi și motor din elemente Lego Technic. Viteza de 20 km/h! OXXO BUDAPESTA, UNGARIA: Primul tramvai LEGO în mărime naturală din lume. Are 11.5 metri, cântărește 4,5 t și au fost necesare 1,8 milioane de cărămizi LEGO! OXXO CARTEA RECORDURILOR: Diorama Star Wars cu 1500 minifigurine și peste un milion de piese lego pe suprafața de 45.7 metri pătrați la Art Safari din București OXXO INVAZIA GIGANȚILOR: Avionul prezidențial SUA a aterizat în Berceni. Executat la scara 1:7 dintr-un milion de piese Lego. Fără Trump! OXXO LEGO IN SEATTLE: Primul artist care a transformat piesele de jucărie în artă universală! OXXO MINIFIG SCAN: Aplicație pentru fanii Lego de identificare a minifigurinelor „surpriză” din Seria 25, direct din cutie!
JIMBOLIA: Biserica Mihail Futok, construită de proprietarul Fabricii de Ţiglă și Cărămidă „Bohn” din localitate
INSIDER: „Biserica Mihail Futok din Jimbolia este o biserică romano-catolică și are hramul Sfântului Mihail. A fost construită în stil neogotic de către producătorul de cărămizi Mihály Bohn în 1928 în memoria celor doi fii decedați (Mihály şi Jakab) din cărămizile pe care le producea – la Fabrica de Ţiglă și Cărămidă „Bohn” din Jimbolia. Biserica a fost ridicată după planurile arhitectului jimbolian, Hans Jänner, acoperișul fiind restaurat ulterior. Nu este deschisă pentru vizitare. Se țin slujbe.
Adresa: strada Vasile Lucaciu, cartier Futok, Jimbolia județul Timiș.
Jimbolia – maghiară: Zsombolya și germană: Hatzfeld (populație de 10.808 locuitori) a fost capitala plășii Jimbolia, din județul interbelic Timiş-Torontal.
SECTOR 5: Monumentul Transmisioniștilor Militari din era analogică – „Hackerilor” Militari, în era digitală
VALENTIN TĂNASE: „Finalizarea Monumentului Transmisioniștilor Militari în București, la intersecția arterelor Drumul Sării, Bulevardul Ghencea, str. Antiaeriană și str. Petre Ispirescu. A fost o lucrare de amploare, care a necesitat dedicare, timp, finanțare si aportul nemijlocit al unui întreg colectiv. Fără ei, artiști, arhitecți, constructori, finanțatori, societăți comerciale, suport logistic nu aș fi putut duce la bun sfârșit acest proiect de suflet. Le mulțumesc tuturor și îi încredințez de toată recunoștința mea. Trăiesc marea bucurie de a-l număra pe acesta ca fiind cel de-al 8-lea monument pe care am avut șansa de a-l realiza în București.
De azi înainte Monumentul Transmisioniștilor Militari își va avea viața sa proprie, devenind un reper vizibil pentru trecători și automobiliști în caleidoscopul stradal atât de multicolor și aglomerat al capitalei.
Lungul drum al nașterii unei statui, de la idee și desenul proiect, până la finalizarea ei, mai întâi în lut, apoi în ghips și în cele din urmă în bronz. Statuia de 2,60 m reprezintă un ostaș transmisionist contemporan și este destinată monumentului transmisioniștilor militari. A fost realizată împreună cu colegii mei, artiștii: Gabriela Muscalu, Paul Muscalu și Liviu Muscalu și a fost turnată în bronz de Peter Demeter. Omagiu și respect tuturor membrilor echipei mele!” SURSA
N.R.: Muzeul Militar Național „Regele Ferdinand I” deţine una dintre cele mai importante colecţii pe tema transmisiunilor, din Europa de Sud-Est. Exponatele: aparate telegrafice, telefoane de câmp şi centrale din Primul şi al Doilea Război Mondial, din perioada postbelică şi din anii ulteriori Revoluţiei din 1989, cu origini extrem de diverse și cu un trecut fascinant sunt la Muzeul Comunicaţiilor și Informaticii „General-maior lon Cerăceanu” din Otopeni şi reprezintă o oglindire preţioasă a istoriei unei arme fundamentale a Armatei Române.
14 iulie – Ziua Transmisioniştilor Militari. 14 iulie 1873 prin înaltul Decret nr. 1303 semnat de principele Carol, a luat naştere prima secţie de telegrafişti militari, încadrată în compania de minari ai Batalionului de geniu al Armatei Române, sub comanda primului ofiţer telegrafist din Armata Română, căpitanul Grigore Giosan, întemeietorul primei şcoli de telegrafie militară. Secţia de telegrafie era formată din: 1 șef de secţie, 15 manipulatori, şefi de ateliere şi 30 de lucrători telegrafişti.
Rolul transmisioniştilor militari este deosebit de important și de apreciat pentru buna desfăşurare logistică şi pentru derularea cu succes a misiunii asumate de corpul de armată respectiv.
De la Războiul de Independenţă, la cele două Războaie Mondiale, şi apoi la conflictele armate din Afganistan, Kosovo, Irak trecerea de la tehnologia analogică la cea digitală a determinat transformarea acestei arme, cândva cu denumirea de transmisiuni, astăzi cunoscuta armă de comunicaţii şi informatică.” SURSA
Valentin Tănase (n. 6 septembrie 1954, laşi) este un grafician, pictor, ilustrator de carte, creator de benzi desenate, sculptor și critic de artă român. A absolvit Universitatea Naţională de Arte București în anul 1978. Este Membru al Uniunii Artiştilor Plastici din România din anul 1981 și este directorul Studioului de Arte Plastice al Armatei din anul 1997. Din 1977 a participat la majoritatea manifestărilor expoziționale de artă cu caracter municipal sau național organizate de Uniunea Artiștilor Plastici din Romania. Între 1981 2008 a deschis 36 de expoziții personale de pictură și grafică în București, Brașov, Sibiu, Constanţa, Paris, La Croix Valmer, Angouleme, Lille, Roma, Bruxelles, Viena, Praga, Kromeriz, Bratislava, Hurth-Koln, Veria şi Beijing. A realizat lucrări de pictură murală monumentală și mozaic la sediul Ministerului Apărării, Muzeul Militar Naţional, Palatul C.E.C. și Biserica Eroilor Revoluției din Decembrie 1989 din Bucureşti. Este unul dintre cei mai prolifici artiști de benzi desenate din România, care a produs în jur de 1.000 de pagini, în principal în genurile istorie și SF.
Premii: – 2001 – Ordinul Steaua României în grad de ofiţer; – 2003 – Laureat al Premiului Național pentru ilustrație de carte; – 2010 – Medalia Onoarea Armatei Române; – 2015 – Ordinul Meritul Cultural în grad de cavaler; – 2015 – Medalia Regele Mihai pentru Fidelitate; – 2019 – Ordinul Steaua României în grad de comandor” DETALII
CARNETUL DRUMEŢULUI: Colecția de ştampile pentru fiecare etapă de pe Via Transilvanica. Amintirea tuturor kilometrilor parcurşi!
INSIDER: „Astăzi sunt mai fericit decât de obicei…
A sosit Carnetul Drumețului! TIC-TAC, TIC-TAC! Mulțumesc pe aceasta cale și curierilor care au reușit sa-mi facă ziua mai frumoasa!” SURSA
N.R.: „Via Transilvanica, „drumul care uneşte”, este un traseu turistic de lungă distanţă de 1.400 de kilometri care traversează România pe diagonală, de la Putna la Drobeta Turnu Severin şi este destinat drumeţiei pe jos, cu bicicleta sau călare. Via Transilvanica este semnalizată cu marcaje vopsite, stâlpi indicatori, iar la fiecare km se găsește o bornă din andezit sculptată individual, borne care formează probabil cea mai lungă galerie de artă din lume și care însoţesc călătorii pe tot parcursul drumeţiei.
Carnetul Drumeţului este felul nostru de a crea un jurnal de călătorie pentru voi. În el veți putea colecționa ştampilele personalizate fiecărei etape de pe traseu, ca amintire a tuturor kilometrilor parcurşi pe Via Transilvanica. Ştampilele pot fi colectate din locurile menționate în ghidul drumeţului disponibil în cinci limbi: română, engleză, germană, maghiară și spaniolă.
Acest carnet este pur simbolic, făcând dovada celor care au străbătut diferite etape. Persoanele care au străbătut deja porţiuni din traseu şi îşi doresc ştampilele pentru etapele parcurse pot menționa la rubrica comentarii din Coșul de cumpărături, iar noi vă putem trimite carnetul ştampilat.
Disponibil şi pe traseu: Putna – Beautiful Market (magazinul de la benzinăria din fața intrării la mănăstirea Putna); Pasul Mestecăniş – Mini-marketul de sub Restaurant Mestecăniş; Piatra Fântânele – Tășuleasa Social (tot aici veți găsi şi alte produse); Lupeni – Barangoló Panzió (recomandarea de cazare din ghid); Saschiz – Tei la 70 m de Biserica Fortificată, pe VT; Mediaş – Friends – Magazin şi Tasting Bar Specializat de Vinuri şi Cafea; Caransebeş – Limonădăria Nea Tică (pe pietonală) Baloteşti – Taverna Grădețului.
Dimensiuni: 9,5 x 15 cm. Carnetul vine însoțit de o husă de protecție din plastic. Preț: 15 lei.” DETALII
ARHIVĂ: IAȘI: Eterna „Eugenia”, bornă de vază în „Cercul Solar” de la Palatul Culturii
PALATUL NOBLESSE (1891): Prima clădire în stil eclectic din Centrul Istoric al Bucureştiului, devenit centru de artă şi evenimente
INSIDER: „Palatul Noblesse este o clădire monument istoric datând din 1881, prima clădire pe stil eclectic din Centrul Istoric al Bucureştiului proiectată de faimosul arhitect Alexandru Săvulescu. În 2014 a fost complet restaurată și consolidată fiind amenajate peste 30 de interioare în stiluri diferite – o oază de liniște aflată în mijlocul unei grădini boeme în Centrul Istoric, la 5 minute de Universitate. Palatul Noblesse a fost transformat într-un centru de artă şi evenimente, care găzduieşte cu succes evenimente private, evenimente corporate, expoziții de artă, prezentări de modă, lansări de produse și multe altele.
Palatul Noblesse, cu o suprafață de 1300 mp este amenajat pe trei nivele: Parter: şase saloane cu stiluri diferite – Gallery, Luxury, Regent, Florence, Baroque și Opera; Etaj: apartament regal, două săli pentru ședințe foto inedite şi întâlniri diverse; Demisol: Biblioteka Hub – Stil industrial, un spațiu inedit cu acces direct la grădină. Aici poţi organiza cursuri, petreceri restrânse, ş.a.; Curte 1000 mp: grădina boema în stil parizian și locuri parcare. Capacitate maximă în parter: 140 persoane (aşezare la masă) și 300 persoane (tip cocktail). Bucătărie modernă, complet utilată, operată de chef-ul Palatului Noblesse. Biserica Sfinţilor din secolul al XVIII-lea, se regăsește lângă Palat, loc ideal pentru ceremoniile religioase.
Adresa: Strada Sfinţilor nr.7, București sector 3. Program: luni-vineri 09.00-18.00.” DETALII
BUCUREȘTI: „Contramonument” ironizează latura animală şi brutală a omului ridicat la statutul de erou
INSIDER: „Contramonument” de Adrian Piorescu – Strada Matei Voievod nr. 47, din București sector 2.“
N.R.: Crama Oprişor, companie privată implicată constant în mediul cultural contemporan, parteneră a Muzeului Naţional de Artă Contemporană din București, Festivalului Internațional de Teatru de la Sibiu, Galeria Laborna dar și organizator al Premiilor Crama Oprişor pentru Desen Contemporan a inițiat anul trecut un nou program de promovare a tinerilor artişti – „BLOOMING MONUMENTS„. Acesta pune accentul pe sculptura contemporană și prezentarea ei în mediul urban. La sediul din București al companiei au amplasat o sculptură a unui tânăr artist remarcat pentru creația sa. Lucrarea poate fi observată din stradă, suprapusă peste un context natural verde, de iederă, ce îmbracă gardul, oferindu-i un mediu special. Primul artist ales în acest program Adrian Piorescu (n.1997) cu lucrarea „Contramonument” (2018). Sculptura ironizează monumentele post-război și pe cele dedicate dictatorilor, criticând glorificarea figurilor violente și iraţionale. Reprezentând latura animală şi brutală a omului, lucrarea subliniază absurditatea ridicării acestor indivizi la statutul de eroi.
ADRIAN PIORESCU: „Prin expunerea lucrărilor de artă, nu numai artistul are parte de beneficii, ci și spațiile în care acestea sunt expuse, și, desigur, oamenii. Prin integrarea artei, atât spațiile publice, cât și cele private renasc și înfloresc, fiind vorba și de o reciprocă punere în evidență, atât locul, cât și lucrările expuse având de câştigat una prin intermediul celeilalte. De asemenea, prin amplasarea artei în diferite locuri și contexte, omul îşi găsește o evadare din cotidianul copleșitor, reușind astfel să fie distras pentru un moment de la propria realitate.” SURSA
Adrian Piorescu (n. 1997, Craiova) a studiat la Universitatea Naţională de Arte din București, specializându-se în Sculptură (licență și masterat). Construieşte povești din fier sudat, beton și plăci de bază. Practica sa artistică se concentrează pe o posibilă arheologie a prezentului și a viitorului, punând un accent puternic pe antropocentrism. Acest lucru este sugerat prin teme care evidenţiază natura noastră animală, ce rămâne o parte semnificativă a ființei umane, abordând astfel probleme etice între oameni și mediul natural -expansiunea și progresul tehnologic, modul în care acestea influențează lumea naturală și chiar pe noi înșine ca ființe umane. Te întâlnești cu arta lui în expoziția „Young Blood 4.0. Noul val de artişti contemporani”, din 7 martie, la Art Safari Keep the Art Beat!” DETALII
FLORĂRIA LEGO: (Re)inventează florile de plastic. Buchetul de trandafirii – 310 lei. Nu face concurență florăreselor!
INSIDER: „În ParkLake (N.R.: București sector 3), la parter, s-a deschis Florăria Lego, cu seturi Botanicals Lego – flori în „ghiveci” sau „de pus în vază”: trandafiri, flori de prun, orhidee, flori de cireș, narcise, florile soarelui, bujori, bambus, bonsai, etc – Buchet de trandafiri 309.99 lei. Prețul ridicat, obișnuit brandului, nu face concurență vânzătorilor ambulanți sau florăriilor autohtone. ” DETALII
N.R.: „80% piesele LEGO sunt executate de ABS (acrilonitril butadien stiren) și deși s-au testat cărămizi făcute din porumb, alge sau grâu, până acum, marea majoritate a pieselor LEGO rămân pe bază de combustibili fosili.”
ARHIVĂ: SUBSTITUT: Mâncăm plastic, ne îmbrăcăm în plastic, suntem de plastic. OXXO VERDE DE BACĂU: “Sempervirescent. Se întreține cu mopul și ceva detergent ecologic” OXXO TRAMVAI 41: Codrul Vlăsiei se întoarce cu mocheta verde în Crângași!
TREI TENORI ITALIENI: Mărțișor muzical, 32 de concerte în 29 de orașe din România. Oltencele, primele!
INSIDER: „Muzica, dansul, emoțiile autentice ale scenei italiene aduc la viață tradiția pură a belcanto-ului italian! Orchesta di Teatro D ‘Opera italiana dirijată de Bogdan Costache.” SURSA
N.R.: „Începând cu 1 martie 2025 la Craiova, se celebrează femeia – mama, soţia, iubita cu un spectacol unic, un omagiu adus iubirii și pasiunii, prin vocile a trei tenori italieni de excepție: Federico Veltri, Angelo Forte și Paolo Spagnuolo. O călătorie muzicală prin cele mai frumoase arii și canzonete italiene, de la „Nessun Dorma” la „O Sole Mio” și “La donna e mobile” sau canzonete ca: „Mamma”, “O sole mio”, “Santa Lucia”, “Funiculi, Funicula” sau “Caruso” – 32 de concerte în 29 de orașe din România.
Spectacolul “𝐓𝐫𝐞𝐢 3 𝐓𝐞𝐧𝐨𝐫𝐢 𝐈𝐭𝐚𝐥𝐢𝐞𝐧𝐢” este un omagiu adus marilor tenori José Carreras, Plácido Domingo și Luciano Pavarotti, trei artiști legendari care au cucerit întreaga lume cu vocile și interpretările lor.” DETALII
IAȘI: Eterna „Eugenia”, bornă de vază în „Cercul Solar” de la Palatul Culturii
INSIDER: „În cadrul Lunii Sculptorilor Români de la Iași,. sculptorii Via Transilvanica au organizat o expoziție în aer liber, cu borne sculptate în campusul Asociației Tasuleasa Social – 12 borne de andezit formează un “Cerc Solar” pe esplanada Palatului Culturii.
Deși Iașiul nu este pe traseul Via Transilvanica, studenții Universității de Arte de la Iași au fost primii sculptori care au făcut din pietrele de hotar, adevărate opere de artă. Majoritatea dintre ei, încă fac parte din comunitatea noastră de artiști. În timp ne-am dat seama că drumul nostru a devenit o expoziție de artă permanentă în aer liber care traversează sate, dealuri, păduri, ape, orașe, câmpii, de la obcinele Bucovinei, până la Dunăre. Pentru noi, arta nu înseamnă lux. Ea trebuie să fie un circuit social.”. SURSA
N.R.: „Eugenia este o marcă de biscuiți românească. Aceasta marca a aparut prima data in 1947 Cu toate că produsul nu a beneficiat de un brand management special, marca a devenit substantiv comun, produsele asemănătoare nemaifiind numite „biscuiți cu cremă de cacao” ci „eugenii”.”
„Via Transilvanica, drumul care uneste”, este un traseu turistic de 1.400 de kilometri care traversează România pe diagonală, de la Putna la Drobeta Turnu Severin şi este destinat drumeţiei pe jos, cu bicicleta sau călare. Via Transilvanica este semnalizată cu marcaje vopsite, stâlpi indicatori, iar la fiecare km se găsește o bomă din andezit sculptată individual, borne care formează probabil cea mai lungă galerie de artă din lume și care însoțesc călătorii pe tot parcursul drumetie. Traseul traversează zece judeţe: Suceava, Bistrița-Năsăud, Mures, Harghita, Sibiu, Brasov, Alba, Hunedoara, Caras-Severin şi Mehedinţi şi e împărţit în șapte ținuturi cultural-istorice: Bucovina, Tinutul de Sus, Terra Siculorum, Terra Saxonum, Terra Dacica, Terra Banatica, Terra Romania. În total, Via Transilvanica parcurge 107 unități administrativ-teritoriale din România, şi pune în valoare patrimoniul natural şi cultural al fiecărei regiuni.
Luna Sculptorilor Români, 19 februarie – 19 martie 2025, peste 250 de sculpturi, în cadrul celor 35 de expoziții personale și colective, și 53 de opere amplasate temporar în spațiu liber, transformă oraşul într-un veritabil circuit cultural.
ARHIVĂ: ROZ DIN 1928: Cine scuipă ciungă în Piaţa Revoluţiei? Guma Turbo ar fi meritat o statuie în fiecare oraş! OXXO KULTURAMA: Monumentul Cojii de Sămânţă. „Alunele agricole” de la daci până în prezent! OXXO BISCUIȚI POPULARI: La Art Safari, Young Blood 2.0 transformă un desert retro în artă superContemporană!
ZIUA BRÂNCUȘI: La 149 de ani de la nașterea marelui sculptor, Primăria Sectorului 1 expune publicului o scrisoare de dragoste a acestuia către o fotografă americană
INSIDER: „Sărbătorim Ziua Brâncuși printr-o expoziție unică și plină de emoe. Aveți ocazia să vizionați, în exclusivitate, o scrisoare de dragoste semnată olograf de marele sculptor Constantin Brâncuși, adresată Florencei Meyer (Homolka). Datată pe 11 iulie 1946, scrisoarea conține un mesaj personal și plin de sensibilitate: „Îți mulțumesc încă o dată pentru tot, Darling, și te îmbrățișez din suflet” (Je te remarque en cour pour tout Darling et je t’embrasse de tout coeur).
Opera va putea fi admirată de miercuri, 19 februarie, până duminică, 23 februarie, între orele 9:00 și 16:30, în holul Primăriei Sectorului 1. Intrarea este liberă!
Ziua Națională Constantin Brâncuși 19 februarie – a fost instituită prin Legea nr. 171/2015. 149 de ani de la nașterea marelui sculptor – expoziție realizată cu sprijinul Art Safari și Dependent de Artă by Artmark.” SURSA
N.R.: „Florence Meyer Homolka (22 ianuarie 1911-27 noiembrie 1962) a fost o fotografă americană de portrete, actriță și dansatoare. A fost căsătorită cu actorul Oscar Homolka.” DETALII
Casa de licitații Artmark vinde scrisori ale unor persoane celebre. O altă scrisoare de dragoste trimisă de Constantin Brâncuși tot către Florence Meyer (Homolka) în anul 1933 se vinde cu 6000 euro.
„Şi această nevoie profundă care ne frământă tot timpul este ca o piatră prețioasă, neşlefuită” (Et cette nécessite profondé qui nous fourment constamment, est comme une pierre précieuse, brute”, Paris, 31 iulie 1933.
Descriere: 27.5×17.5 cm. Informații documentare: Publicată în catalogul „Constantin Brâncuşi. Omul si lucrurile, Erwin Kessler, Doina Lemny, Ed. Veillant, Bucuresti, 2016 la pag 74-75. Scrisorile au participat în cadrul expoziției „Brâncuşi. Omul şi lucrurile”, Centrului Cultural Arcub-Gabroveni, 23 iunie-11 septembrie 2016. Detalii: Fara plic [Probabil că scrisoarea din 31.07.1933 a fost pusă în acelaşi plic cu cea din 05.08) Scrisoare nesemnată şi datată 31.07.1933, Paris, adresată lui Florence Meyer. Scris cu cerneală neagră, recto-verso pe o foaie velină cu dimensiunea 28 x 18,7 cm. nepliată. „Paris, 31 iulie 1933 Draga mea Florence Am zis că sunt prins cu multă muncă si o mulțime de lucruri pe deasupra. Observi ce rău scriu. Nu trebuie sa-mi mai faci complimente. Mulțumesc pentru fotografii destul de bune. Ai perfectă dreptate când zici că dansatorii sunt fenomene si nu rezultatul unei învăţături. Şi în toate artele este exact la fel. Școala nu te învață decât ceea ce se cunoaște. Dar noi continuam totuși, fiind impulsionați de o nouă nevoie. Si la această necesitate inerentă m-am gândit când am zis că trebuie să facem ceea ce trebuie să facem si nu ceea ce plăcerea poate să ne pună în situația de a vrea să facem. Si această nevoie profunda care ne främäntä tot timpul este ca o piatră prețioasă, brută, pe care, pentru a o pune în valoare, trebuie să o lucrezi cu răbdare si metoda. lata! Mister Brancusi! scrie ca der Hern Dichter-Daiche sprachel Aici, după vremea mizerabilä, a venit un val de căldură care-mi place mult si ma simt foarte bine. Am terminat aproape toată treaba plicticoasă şi îmi pregătesc valiza. Prietenul meu Duchamp a plecat înainte, să caute un mic loc în zona unde vom construi castele. De mulți ani nu am mai fost la soare.” SURSA
ARHIVĂ: TARGU JIU: Constantin Brâncuși, de ziua lui, fără stea pe Aleea Personalităților. Nici n-o vedem, nici nu e! OXXO TEZAUR LA PARIS: Brâncuşi sau Brancusi? Moştenire refuzată de România în urmă cu 55 de ani. De ce? OXXO BRÂNCUŞI: “Realitatea nu este reprezentată de forma exterioară, ci de ideea din spatele ei, de esența lucrurilor” OXXO TEMPLUL LUI BRÂNCUȘI CRAIOVA: Ovoidul și Pasărea Măiastră interpretate la scară colosală! OXXO CONSTANTIN BRÂNCUȘI: Primul „Sărut” e la Craiova, iar singurul în care trupurile sunt reprezentate în întregime, la Paris OXXO HOLOGRAME: Constantin Brâncuși ne-a vizitat de ziua lui. Pe când îi întoarcem vizita la Hobița? OXXO SINISFORĂ PUBLICĂ: „Cuminţenia Pământului” vrea bani de la „Chitroşenia Pământului”. Câţi de ESCU vor mânca din cheta poporului român? OXXO LA PROMOŢIE: Cât costă halatul de pe Guvern? Suma „gratuităţilor” ar putea depăşi donaţiile! OXXO GHID PRACTIC, MNIR: Cum să reproducem „Domnișoara Pogany” de Constantin Brâncuși din pastă sărată. Bibelou, mărțișor sau gustare! OXXO TÂRGU JIU: Culori la infinit în primul show de drone luminoase din Europa în jurul unui monument arhitectural OXXO MASA TĂCERII: „Nu doar partidele, ci și oamenii de rând își bat joc de Brâncuși, la Târgu Jiu, fie și numai prin ignoranța lor.” OXXO BANC SEC: Vin Brâncuşi de Bordeaux. Produs în Franţa, importat în România!
MIORIȚA LA IAȘI: „Spirit cu bube” – și mai sărăcă, și mai jefuită ca acum 12 ani
COSTIN IONIȚĂ: „Spirit cu bube.- Luna Sculptorilor Români, Iași, 2025.” SURSA
N.R.: Costin IONIȚĂ, sculptor (n. 1978, București). În anul 2002 a absolvit Universitatea de Artă, Secția Sculptură, cu profesorul Napoleon Tiron, Bucureşti, iar in anul 2004 – Masterat în Arte Vizuale, Secția Sculptură, cu profesorul Vasile Gorduz. Din anul 2005 este Membru al Uniunii Artiștilor Plastici din Románia.
Locație: Casa Universitarilor, Bulevardul Carol I nr.9, Iași. „Luna Sculptorilor Români”, ediția a V-a a – eveniment de artă ce se desfășoară în diverse locații din lași în perioada 19 februarie – 19 martie 2025.
ARHIVĂ: SPAM: Mioriţa descarnată, săraca Românie bogată. Presa, lâna de aur din mâinile celor puternici!
IAȘI: „Geneza” de Florin Tamba, start pentru „Luna Sculptorilor Români”!
INSIDER: „O sculptură care înfățișează două trupuri înlănțuite a apărut dimineața pe Bulevardul Ștefan cel Mare și Sfânt. Este piesa care anunță Luna Sculptorilor Români. Evenimentul care ajunge la a cincea ediție marchează Ziua Națională a Culturii în onoarea marelui sculptor Constantin Brâncuși. Timp de o lună, Iașul se va transforma într-o vastă galerie în aer liber.” SURSA
N.R.: „Lucrarea „Geneza” își are rădăcinile în structura fundamentală a ADN-ului, alcătuit din două elemente complementare. În interpretarea mea artistică, aceste elemente sunt întruchipate de o femeie și un bărbat, ale căror forme se împletesc armonios, întâlnindu-se într-un punct comun. Acest punct este reprezentat de o sferă, un simbol universal al vieții și al unui nou început. Sfera devine astfel metafora seminței primordiale, din care se naște o nouă existență, evidențiind conexiunea profundă dintre creație, echilibru și continuitate.” – Florin TAMBA” SURSA
„Florin Tamba este originar din Sălaj. Şi-a început studiile în artă la Liceul de Artă „loan Sima” Zalău (2004-2008) şi le-a continuat la Universitatea de Artă şi Design din Cluj-Napoca, secţia Sculptura (2008-2011). Tot aici a urmat şi studiile universitare de master, la Facultatea de Arte Plastice, secţia Sculptură. Florin Tamba este membru al Uniunii Artiştilor Plastici filiala Cluj-Bistriţa.
„Ziua Națională a Culturii dedicată lui Constantin Brâncuși, este celebrată la Iași prin Luna Sculptorilor Români – cel mai important eveniment dedicat sculpturii din România, ce este organizat de către Ateneul Național din Iași, cu sprijinul Primăriei Municipiului Iași și se află deja la a 5-a ediție, aniversară. Astfel, începând cu 19 februarie, în cadrul numeroaselor instituții de cultură partenere vor fi expuse lucrări de importanță internațională iar pe principale artere pietonale ale orașului se vor amplasa cele mai noi creații ale artiștilor contemporani din România și din Republica Moldova.
Peste 250 de sculpturi vor fi vernisate în cadrul celor 35 de expoziții personale și colective, iar 53 de opere urmează a fi amplasate temporar în spațiu liber, transformând orașul într-un veritabil circuit cultural. Maeștri ai artei, alături de creatori tineri, reprezentanți ai școlii românești de sculptură, curatori și operatori din sfera culturii vor prezenta publicului ieșean creații reprezentative într-un efort susținut de radiografiere și documentare a fenomenului sculpturii moderne și contemporane.
În ediția din 2025, Aeroportul din Iași, Muzeul Literaturii și Galeria Facultății de Arhitectură se alătură spațiilor de expunere LSR, precum : Galeria Ateneului Național din Iași, Palatul Culturii, Muzeul Mitropolitan,CIAC Baia Turcească din Iași, Muzeul Unirii, Palatul Roznovanu, Muzeului Municipal, Palatul Braunstein, Casa Universitarilor (UAIC).
Expoziții speciale vor fi organizate în spațiile UAPR Filiala Iași, precum Galeria Pallady, Galeria Drossu, Galeria Octav Băncilă, Galeria La Geam, Arcada Central Art Space, cât și în cadrul galeriei private Arteast.
Grădina Palas, Esplanada Palatului Culturii, Palas Campus, Bul. Ștefan cel Mare și Sfânt, Piața Unirii, Str. Lăpușneanu, Bulevardul Carol I vor găzdui timp de o lună sculpturi monumentale, invitând publicul larg la introspecție, într-un demers educativ și interactiv de familiarizare cu estetica artei contemporane.
Astfel, ediția din 2025 a Lunii Sculptorilor Români va constitui o desfășurare de evenimente fără precedent în ceea ce privește amploarea și diversitatea proiectelor expoziționale, contribuind considerabil la dezvoltarea turismului cultural din orașul Iași.” DETALII
CORNELIU COPOSU: Bustul a fost astfel conceput încât să lase impresia trecerii trupului şi spiritului său dincolo de gratii
INSIDER: „CORNELIU COPOSU (1914-1995); sculptor Bogdan Adrian Lefter 2017, situat în Piața Corneliu Coposu din București sector 3, în apropiere de Biserica Sfântul Mina-Vergu. Anul acesta se împlinesc 30 de ani de la moartea sa.”
N.R.: „Bustul a fost astfel conceput încât să lase impresia trecerii trupului şi spiritului său dincolo de gratii (această trecere simbolizând libertatea). Cei 17 ani de închisoare în condiţii aspre, ca deţinut politic nu au putut îngenunchea spiritul seniorului. Bustul din bronz are dimensiunile 200 cm x 200 cm x 90 cm și 800 kg.
Pe spatele postamentului placat cu marmură este gravată poezia „Rugă” scrisă de către Corneliu Coposu: „Cerne Doamne liniștea uitării peste nesfârșita suferință seamănă întinderi de credință si sporeşte roua îndurării
Răsădește Doamne dragostea și crinul în ogorul năpădit de ură și așterne peste munți de zgură liniștea iertarea și seninul”
Statuia reprezintă omagiul Fundaţiei Corneliu Coposu cu ocazia centenarului (în 2014) lui Corneliu Coposu, personalitate(m marcantă a politicii românești din secolul XX precum și împlinirea (în 2015) de 20 de ani de la trecerea în nefiinţă a acestuia. Sfințirea la inaugurarea în 2017 a monumentului în bronz a fost oficiată de IPS Mihai, Episcop Greco-Catolic de București.
Sculptorul Adrian Bogdan Lefter (n.1983 , Buzău), licențiat în Arte la Facultatea de Arte Decorative şi Design, Ceramică, Sticlă, Profil Metalic, specialitatea Metal, de la Universitatea Naţională de Arte Bucureşti, şi absolvent al masterului în sculptură metalică în perioada 2002-2006, membru al Uniunii Artiştilor Plastici din România şi al Asociației Internaţionale a Sculptorilor Monumentalişti (AIESM). Are în palmares peste 20 de simpozioane şi concursuri internaţionale de sculptură în 14 ţări ale lumii. O parte din lucrările sale se află în Spania, Italia, China, Turcia, Danemarca, Japonia, Vietnam, Thailanda, Iran, Egipt, Luzemburg, Costarica, Armenia, Elveţia.” DETALII
RĂSCOALA DIN 1907: S-a mutat din Parcul Obor în Parcul Florilor. Schimbăm și versurile?
INSIDER: „Pe vremea mea, această statuie era amplasată la Obor, în parc. Înainte de 1990 avea și câteva versuri dedicate:
,,Stați ușor, nu dați năvală,
că nu este carne-n hală.
Îl vedeți pe cel de jos?
A murit rozând un os… ” SURSA
N.R.: Lucrarea monumentală „Revoluția 1907″ a fost realizată în anul 1971 de către sculptorul Naum Corcescu, aceasta este alcătuită dintr-un grup statuar format din două personaje lucrate în bronz și un soclu din beton placat cu rocă albă.
Statuia cântărește aproximativ 36 de tone și are o înălțime de 15 metri, însă după cutremurul din 1977 a suferit o mică modificare, aceasta s-a înclinat. A fost turnată la Combinatul Fondului Plastic, iar pentru materialul folosit s-au topit diverse obiecte, linguri, ţevi, robinete și alte elemente casnice din bronz. Monumentul dedicat celei mai mari răscoale a ţăranilor români, a fost luat în anul 2003 din zona Obor pentru a fi recondiționat. În 2007 este reamplasat în Parcul Florilor, din Pantelimon, inaugurarea statuii având loc odată cu cea a parcului, care a fost reabilitat.
Naum Corcescu (n. 21.11.1922, Lipnic, Republica Moldova – d. 11.05.1989, București). A absolvit (1945) Academia de Arte Frumoase din lași, la clasa profesorului Ion Irinescu. Din acel an participă la numeroase expoziții de artă românească la Moscova, Varşovia, Budapesta, Minsk, Praga, Berlin etc. A fost cunoscut mai ales pentru lucrările sale monumentale iar unul dintre atuurile lui a fost concepția realistă, folosirea compozițiilor eroic-monumentale și portretele.” DETALII
IASI: „Statuia cronicarului Miron Costin ascunde chiar corpul acestuia”
INSIDER: „Voi știați secretul statuii lui Miron Costin din centrul lașului? În interiorul statuii se ascunde chiar corpul acestuia. Acesta s-a născut la 1633 într-o familie foarte bogată din zona Moldovei, însă din cauza turcilor o bună parte din viață și-a petrecut-o refugiat în Polonia. El este considerat unulp dintre primii mari scriitori care au trăit pe aceste meleaguri. „Letopisețul Tării Moldovei de la Aaron Vodă încoace” este cea mai faimoasă scriere a sa, el scriind în cea mai mare parte despre istoria țării.
În ultimii ani de viață relația lui cu domnul din acea perioadă Constantin Cantemir s-a erodat, el fiind decapitat în anul 1691 în apropierea oraşului Roman.
Statuia a fost inaugurată în anul 1888 pe locul unde se spune că acesta ar fi avut casa și un lucru mai puțin cunoscut este acela că osemintele lui Miron Costin au fost aduse și amplasate interiorul statuii.” SURSA
N.R.: Statuia lui Miron Costin din lași este un monument din bronz închinat cronicarului moldovean Miron Costin (1633-1691), realizată la recomandarea preşedintelui Franței, Marie-François-Sadi Carnot de către sculptorul de origine polonă Wladimir C. Hegel (1839-1918), care se stabilise în România în 1885 și devenise profesor la Școala de arte și meserii din Bucureşti. Statuia a fost inspirată de un portret existent la Biserica Teodoreni din satul Burdujeni (astăzi cartier al municipiului Suceava).
Pe piedestalul de gresie se află două basoreliefuri realizate tot de către Hegel: în dreapta – Miron Costin citind Cronica Moldovei la curtea regelui polon loan al III-lea Sobieski şi la stânga arestarea cronicarului de către trimişii lui Constantin Cantemir, care I-a ucis bănuindu-l că ar fi uneltit împotriva sa. Inițiativa construirii monumentului a aparținut unui comitet de organizare intitulat Societatea „Miron Costin” care a organizat o subscripţie publică pentru strângerea de fonduri, cu o sumă destul de mare contribuind şi regele Carol I al României.
La 8 iunie 1888, s-a deschis cripta Costineştilor și s-au găsit osemintele celor doi frați: Velicico și Miron Costin, decapitati în anul 1691, din ordinul domnului Constantin Cantemir şi îngropați în capela familiei de pe moșia Brănişteni-Barboși (Roman). Osemintele au fost aduse la lași de către V.A. Urechia, iar în ziua de 12 iunie 1888, cu ocazia punerii pietrei fundamentale a statuii, au fost așezate la baza soclului.
Monumentul a fost inaugurat la data in septembrie 1888 în prezenţa a 10.000 de participanți. Acesta era amplasat pe strada Mârzescu (pe atunci era în Piaţa Pomului Verde), în spațiul unde s-a aflat casa cronicarului, după ce fusese expusă câteva zile în holul Ateneului din București. Astăzi, în acel loc se află o piațetă situată la răspântia străzilor Cuza Vodă și Gh.I. Brătianu, monumentul aflându-se în fața Filarmonicii din laşi. În anii de după Revoluția din decembrie 1989, pana din mâna lui Miron Costin a fost smulsă și a dispărut. A fost înlocuită de către Primăria Municipiului lași cu o altă pană.” DETALII
PE GARD LA ASE: Expoziție de pictură cu printuri digitale. Ziua, noaptea, pe soare, zăpadă!
INSIDER: „Vali Irina Ciobanu la ASE – expo cu printuri digitale după lucrări autentice. O selecție din 3 expoziții personale impresionante: ÎNDRUGATUL LÎNII, CARACTERELE, VENEȚIENELE ARIPI ÎN PARADIS. Pe gard, în Piața Romană nr 6, până la sfârșitul lunii februarie, ziua, noaptea, pe soare, zăpadă, etc. Vă invit! ” SURSA // FOTO 1
N.R.: „Printre cei cu adevărat născuți să fie pictori se numără Vali Irina Ciobanu, o artistă încă tânără, în plină forță creatoare, cu o bucurie irepresibilă a creației. S-a născut în 1976 la Oltenița și s-a format cât se poate de neconvențional și în paralel cu orice formă de academism, în ateliere de maeştri, păstrându-şi deplina libertate a viziunii şi a stilului. Foarte bogata ei activitate artistică e concretizată în douăzeci de expoziții personale, cele mai multe în țară, dar şi peste granițe, în Dubai sau la Montreal (Canada), în numeroase expoziții de grup, în România şi dincolo de hotare, din 2004 și până în prezent. Este, de asemenea, autoare de pictură murală, grafică de carte şi grafică publicitară. În ultima lună a anului 2023 Vali Irina Ciobanu şi-a deschis cea de a douăzecea expoziție personală, cu titlul Aripi in Paradis”, la Centrul Cultural Mihai Eminescu” din Bucureşti. Cu această ocazie a fost lansat şi albumul ei de autor, din seria Pictori români contemporani”, cu sprijinul instituției de cultură sus-numite. Albumul se deschide cu o mărturie a pictoriței, expresie a unei adevărate profesiuni de credință: A fi pictor nu este o meserie, este o vocație. Pictezi în atelier, pictezi în mintea ta când mergi pe stradă, pictezi în vis, pictezi când ești la o cafea cu prietenii, pictezi tot timpul. Luiza Barcan”
Mențiune la TERAVARNA „7th WATER” International Art Competition (ianuarie 2025) pentru lucrarea „The Power of water”. SURSA
infoINSiDER.ro 