CUTIA MILEI: “Avem oameni cu inimă. Dar nu știu să citească sau le e lene s-o facă!”
INSIDER: „Când realizezi că românul a mers prea mult la biserică…” ; „Avem oameni cu inimă, care nu știu să citească sau le e lene s-o facă.” SURSA
PET-UL & FAUNA: De ce să gândim dincolo de burțile noastre?
INSIDER: „Tăiați inelele de plastic înainte de a le arunca sau depozita! Un gest care poate salva o viață!” SURSA
ARHIVĂ: LEBĂDA NOROCOASĂ: „O victimă inocentă… Puiul a avut noroc că nu a înghiţit cârligul!”
GENEROZITATE: “Lucrurile bune se fac oricând și în orice loc!”
INSIDER: „În această seară pe când treceam acasă, prin centrul Bacăului, am văzut aceste persoane care lipeau aceste hăinuțele cu scotch pe acești stâlpi. Acest lucru mi-a atras atenția și m-am oprit și am întrebat dacă acestea sunt hăinuțe pierdute? Am primit un răspuns: „nu sunt pierdute, le-am pus aici pentru a le lua cei săraci”. Nu m-am putut abține să nu distribui acest lucru, având în vedere că este un act caritabil care trebuie apreciat. Felicitări pentru această inițiativă!!
Lucrurile bune se fac oricând și în orice loc! Dacă cei care au făcut acest gest vor vedea postarea țin să le mulțumesc că am primit acordul pentru a-i fotografia!” SURSA
ARHIVĂ: ALTRUISM: „Aveţi o cafea în aşteptare?” *** MĂRINIMOȘI: Oltenii cu inimă largă lasă în pragul ușii o gustare pentru toată lumea. Mulțumim, Ynny! *** UN OM: „Dă mai departe fără să ceri nimic în schimb!”
UNIRE: “Încă 400 de km şi 3 săptămâni, la pas până la Alba-Iulia. Voi veniți pe 1 Decembrie să aniversăm Centenarul?”
INSIDER: „Ion Mărgineanu are 77 de ani și vine PE JOS, din Bălți, Moldova – către Alba Iulia, pentru 1 Decembrie. A ajuns la Iași. Va poposi și la noi, în comuna Sintimbru, la Coslariu! Încă 400 de km şi 3 săptămâni, la pas… Voi veți fi prezenți pe 1 Decembrie la aniversarea Centenarului Unirii?” SURSA
RESUSCITARE: Când 5 minute înseamnă maxim și oricât s-ar grăbi ambulanța nu e suficient
INSIDER: „Acum vreo 20 ani , venisem dimineața de la serviciu și făceam și eu un duș, cu gândul la pãtuțul cald.. Când deodată aud niște strigăte și bubuieli disperate în ușã ,,Vecinăăă!! Vecinăăăă” Am sărit afară din cadă, am înhățat din mers un palton din cuier..la ușa țipete și bubuieli. Deschid ușa…un vecin. Vino repede că moare baiatul „Baiatul” un copilaș de vreo 2 ani. Omul acasă cu el, nevasta la serviciu. Ce-a pațit? Am apucat să strig în timp ce fugeam amandoi pe coridor, curgea apa de pe mine, și dãrdâiam.. de șoc, de frigul de pe hol, de spaimã.. Era pe olițã cu o bomboanã pe bãț și cred că i-a alunecat pe gât în jos! Am intrat în casã Flavius pe pat, vânãt, mișca agonic din mãnuțe, moale.. Din experiențã vã spun cã mai erau câteva secunde și gata..M-am uitat rapid în faringe..nu se vedea nimic! Nici urmă de bomboană. Clar. Era deja spre laringe…sau mai jos, pe trahee. L-am înhãțat de piciorușe, l-am ridicat sus, cu capul în jos, era și greu..am strigat la vecinul , „ține-l așa !!” și am început sã-l lovesc pe spate, între omoplați, apoi pe tot spatele, în zona plãmânilor.. Câteva secunde, luungi de tot, nu s-a întamplat nimic. Am lovit mai puternic, l-am scuturat..și deodată aud pe parchet zbâârrr..ca o biluțã care se rostogolește. Ieșise bomboana.. L-am întins pe jos, l-am ascultat cu urechea pe piept – avea cord, dar slab, înfundat, nu respira. I-am prins nãsucul cu degetele dat capul pe spate, respirat adânc și am început sa-i fac respirație gură la gură. După vreo trei minute a oftat, s-a recolorat oarecum și a deschis ochii! Imediat a început să plângã!! Doamne! Îți mulțumesc! Mi-am fãcut o cruce mare de recunostiințã. Tatăl copilașului rãmãsese pierdut, palid, se așezase pe marginea patului șocat. >>> CONTINUARE
AVIZIER: Primul anunț în Braille, protejat de un panou de sticlă!
INSIDER: „Wow, primul anunț în Braille, protejat de un panou de sticlă.. Între-o școală din București. Nu am în gând să fac public shaming, doar să mai adaug o linie în această lume kafkiană sau ionească în care trăim. Sincer să fiu, acasă am cautat vreun fel soft care să se folosească de o fotografie a paginii scrise în Braille pentru a recunoaște caracterele și a reda vocal „anunțul”. Deocamdată nu există, și nici nu are logică.” SURSA
ZIUA TOLERANȚEI: „Cele mai importante 10 dorințe ale părinților și bunicilor noștri. Ascultați-i!”
„SF. TEODORA”: „De Ziua Internațională a Toleranței vă reamintim că persoanele vârstnice suferă în tăcere și au nevoie de sprijinul nostru. Vă prezentăm un scurt videoclip realizat în Centrul Rezidențial „Sf. Teodora”, prin care cei scoși în afara vieții cotidiene ne „spun” cele mai importante 10 dorințe ale părinților și bunicilor noștri. Ascultați-i!” (SURSA)
MICKEY 90 ANI: “Portret de Prieten” la Foto Union
INSIDER: „Mickey împlinește 90 de ani! Pe 16 și 17 noiembrie 2018, la ARCUB (str.Lipscani nr. 84-90), sunt așteptați toți cei care își doresc o amintire cu sărbătoritul, „PORTRET DE PRIETEN” – sesiune publică de fotografie. Vor primi cadou o fotografie de pus în ramă. Gratuit. Fără programare. Program: 16 noiembrie, 17:00 -21:00; 17 noiembrie, între orele 14:00 – 20:00.” DETALII
SUCEAVA: Rezervație de zebre. Fiecare are câte una la poartă!
INSIDER: „Cu zebra la poartă! Pe o stradă de 300 de metri din Suceava, proaspăt asfaltată, Dorel a marcat nu mai puțin de nouă treceri de pietoni, astfel încât aproape toți locuitorii au în fața casei o zebră. Să se dea câte una la fiecare, să ajungă la toată lumea.” SURSA
ARHIVĂ: ASFALTAREA BĂLŢILOR: „Facerea drumurilor publice: se investeşte 10% şi se fură 90%. Mare ruşine!” *** LA JUMATE: Dar WC-ul cum arată la Hotel Selena? *** SINAIA BINE FĂCUTĂ: „Bun venit în România. Aşa construim noi în 2016. Felicitări arhitectului!” *** ASFALT TANGO: „Dorel” trăieşte şi a trecut pe aici! *** ŞOFERI & ZEBRE: Apoi a apărut Dorel cu deviza „noi muncim, nu gândim” și a mai tras un gard! *** DOREL ÎN ACȚIUNE: Cum să reabilităm drumurile? „În loc să astupăm găurile, le punem capace!”
JOS INVIDIA: PressOne este iedul cu cinci capre. “Trăiască capra vecinului!” Și vecinul! Și iedul pe lângă ei!
INSIDER: „În anul Centenarului, jurnaliștii de la PressOne au făcut statuie „de aur” (confecționată din fibră de sticlă cu armătură metalică pe dinăuntru) confraților de la Europa FM, HotNews, Recorder, Times New Roman și Pro TV, în cadrul unei campanii anti-invidie intitulată „Trăiască capra vecinului”. Caprele-cadou vor sta un timp
în fața celor cinci redacții și apoi se vor muta într-un loc cu verdeață din
Parcul Herăstrău pentru a fi admirate de trecători și pentru „liber la selfies”, apoi poate vor pleca și într-un turneu prin țară.” SURSA
ARHIVĂ: EXHIBIŢIONISM: Traian, răpus în Dacia altui Traian. De la criogenie, mumificare şi zoofilie, la planking! OXXXO SUVENIR: Natură moartă cu suporteri spanioli
TERAPIE INTESIVĂ: „Fie roata oricât de pătrată, tot se mai întoarce ea o dată!”
INSIDER: „În curtea unui spital din București. Un domn cu un Cayenne zmucește de mașina în față și în spate, ca să o aranjeze mai bine pe trotuar (o parcare ad-hoc, practic). Un tânăr biciclist dă să treacă regulamentar, fix în timp ce șoferul bruschează iar mașina și dă cu spatele. Biciclistul frânează brusc și se oprește ca să îl lase pe șofer să facă manevra. Ăsta așează în sfârșit mașina, biciclistul dă să treacă de el, dar șoferul dă jos geamul în dreptul lui (ocazie cu care văd că aparține regnului animal Ceafa Lată) și zice cu sictir către biciclist: “Băi, săracule…”. Biciclistul nu zice nimic, se urcă pe biclă și începe să pedaleze. Vreo două ore mai târziu, îl revăd pe Ceafa Lată în holul de așteptare de lângă sala de operații. Era cu un dosar în mână și într-o atiudine de slugărnicie, parcă dezumflat total, de m-a surprins, era total altul. Aflu repede explicația. Căci din sala de operații iese un doctor tânăr, care se duce la Ceafa Lată și îi explică, foarte profi, că totul a decurs bine că “doamna este la terapie intensivă” și că în câteva ore o să o aducă în salon. La înercările lui Ceafa Lată de a-l “combina” pe doctor, acesta l-a refuzat politicos dar ferm și s-a întors în sala de operații. Dap, doctorul era chiar biciclistul. The end.” SURSA
ROBOSTARTUP: “Ştiinţa fără religie este şchioapă; religia fără ştiinţă este oarbă.” (Albert Einstein)
INSIDER: „Nu mă omor eu cu preoții, dar cei care „păstoresc” biserica din vecinatatea mea fac și lucruri bune! Chiar mă miră, și sincer, îi felicit, mai ales că este un curs de știință, și nu unul legat de religie. Poate le urmează și alți preoți exemplul! PS: Atelier de construit roboți, pentru cei din clasa a VIII a, la subsolul bisericii de pe Trapezului…intrarea libera”
CAI ȘI CĂLĂREȚI: “Indiferent de cât de comod te așezi, tot îți va amorți un picior. Trebuie să te miști mereu!”
INSIDER: „La prima oră am fost la plimbare pe insula de pe Lacul Morii și am avut un sentiment minunat. Mă simțeam ca primăvara. Era o vreme superbă iar pescărușii țipau ca la mare. (…) Celelalte lecții (n.r.: Centrul de Călărie Aladin Crângași) au fost la fel de plăcute iar caii au lucrat incredibil de bine. (…) Pe la amiază am avut o programare mai specială. Maria este puțin ieșită din comun față de călăreții mei obișnuiți. Din prima secundă am decis să o tratez ca pe un copil normal și să ocolesc prin metodele de lucru neajunsurile corpului ei. Eram conștientă că nu e posibil să o pun călare deoarece nu am tehnica necesară. Dar asta nu ne-a oprit pe nici unul din cei prezenți să ne bucurăm la maxim de experiența. Calul e un animal special. V-am spus de multe ori ca el ȘTIE TOT! Toate sentimentele tale sunt o carte deschisă în fața lui iar sentimentele Mariei nu au făcut diferența. Nu pot să descriu în cuvinte cum m-am simțit când am văzut acest copil râzând pe înfundate, zâmbind și apoi râzând din toata inima atunci când Lyos a luat-o la pupat. Nu pot descrie sentimentul pe care l-am avut când acest copil cu manuța ei lipsită de putere a plimbat acest cal de 500 de kg în lesă. Expresia lui Lyos este cat se poate de clară: ” Iubesc acest copil care stă jos. Nu prea înțeleg eu de ce stă jos, dar nu mă deranjează. Pentru mine e un copil bun de mirosit și pupat care mă mângâie cu un degețel.” Mulțumesc mult Elena Mardare pentru oportunitatea de a cunoaște pe Maria. Mi-ai făcut ziua mult mai frumoasă!” SURSA
VEVERIȚE: Oameni buni, de ce tăiați copacii?
INSIDER: „Veverițe rare cu blana roșie, animale, păsări sălbatice mor zilnic în București de foame deoarece nu mai au ghinde, castane, pini. …toți copacii sunt tăiați de primăriile București și sunt plantați pomi gălbejiți cu coroana taiată pătrat care sunt modificați genetic, nu fac semințe, ghinde, castane. …” DETALII
DIRECȚIA 5: Marian Ionescu în “12 culori” la TNB între balade rock și pictură
În cenușiul lumii noastre cotidiene, ieri la Teatrul Național din București, publicul a fredonat împreună cu Direcția 5 cele mai frumoase balade rock de dragoste ale trupei (Îți mulțumesc,
Dacă ai ști, Ești stilul meu, Am nevoie de tine, Superstar, Și ce dacă, Ce mai faci și Forever Love) și a admirat în foaier-ul teatrului expoziția În culori, cu tablouri realizate de liderul trupei Marian Ionescu. DETALII
GRAURI: Spectacolul naturii cu nor înaripat într-un dans sincron
INSIDER: „Superb! Eram pe drumul spre cariera de la Măcin când am văzut stolul, era ireal de frumos. Grauri – în Zona Culmea Pricopanului.”; „Când eram micuț îi zgorneam cu pietre, pentru că ne lăsau fără vișine, struguri și cireșe; după 2000, când am aflat ce rol bun au în ecosistem (devenind mai „citit”) am fost în stare să țin pisicile închise bine, zile bune, pentru ei; am un dud pădureț – sădit ca reper de hotar în 1918 – care cred că îmi mulțumește și azi; 2-3 veri a fost curățat sistematic de omizi, de fapt, invazie de omizi… autori? Un sfert – poate mult, mult mai puțin – de stol față de ce vedem în filmare…”/ foto Vasile BADILAS/ SURSA
N.R.: „Graurul este pasărea care creează acele spectacole aeriene hipnotizante numite „murmurații”, unde mii de indivizi zboară sincronizat ca un singur organism lichid. Acest comportament nu este un dans, ci o strategie defensivă împotriva șoimilor pelerini. Fiecare graur reacționează în milisecunde la mișcarea celor 6-7 vecini imediați, fără a exista un lider central, creând o confuzie vizuală care împiedică prădătorul să țintească o singură pasăre din mulțime. Fizicienii care au analizat aceste formațiuni au descoperit că modul în care se propagă informația prin stol este similar cu tranzițiile de fază din materia fizică, cum ar fi magnetizarea metalelor sau transformarea lichidului în gaz. Când o pasăre de la margine își schimbă direcția pentru a evita un pericol, această manevră se transmite prin grup cu o viteză constantă, generând acele valuri ondulatorii spectaculoase. Sistemul este într-o stare de „criticitate”, fiind gata să reacționeze instantaneu la orice perturbare externă.
Regula celor „șapte vecini” este esențială pentru coeziunea grupului. Cercetările au arătat că graurii nu sunt atenți la păsările aflate la o anumită distanță metrică (de exemplu, 2 metri), ci la un număr fix de indivizi din jurul lor, indiferent de densitatea stolului. Aceasta se numește interacțiune topologică. Datorită acestui fapt, stolul își poate modifica forma drastic, comprimându-se sau extinzându-se, fără a se rupe în bucăți disparate. Viteza de reacție a unui graur este de sub 100 de milisecunde, mult mai rapidă decât cea umană. Anatomia lor vizuală este adaptată pentru a susține acest reflex; ochii sunt poziționați lateral, oferind un câmp vizual larg, care le permite să monitorizeze simultan partenerii de zbor și potențialele amenințări. Ei nu trebuie să își întoarcă capul pentru a vedea ce face vecinul, ci percep mișcarea periferică instantaneu. Efectul de confuzie asupra prădătorului este o tactică biologică documentată. Un șoim pelerin, deși este cea mai rapidă pasăre din lume, are nevoie să izoleze vizual o țintă pentru a o captura cu succes. Mișcarea haotică și continuă a miilor de grauri suprasolicită sistemul vizual al răpitorului, făcându-l incapabil să se focalizeze pe un singur individ. Astfel, eficiența vânătorii scade drastic atunci când prada rămâne grupată.
Aceste adunări masive au loc de obicei la amurg, înainte de culcare. Pe lângă rolul defensiv, murmurațiile servesc și unui scop termic. Graurii se adună în număr mare în stufărișuri sau copaci pentru a conserva căldura corpului pe timpul nopții. Zborul comun le permite să identifice locurile cele mai sigure și mai calde pentru înnoptare, schimbând informații despre resurse prin simpla lor prezență.
Graurii sunt cunoscuți și pentru abilitățile lor vocale remarcabile, fiind imitatori perfecți. Ei pot reproduce sunetele altor păsări, alarme de mașină sau chiar vocea umană. Această capacitate de învățare vocală indică o structură cerebrală complexă și o inteligență socială ridicată. Mozart a avut un graur drept animal de companie și a notat în jurnalul său că pasărea a reușit să cânte o parte din concertul său pentru pian. Structura penelor joacă un rol important în aspectul vizual al stolului. Când graurul își schimbă unghiul de zbor, suprafața aripilor reflectă lumina diferit, creând zone de contrast puternic, de la negru la argintiu. Aceste „sclipiri” rapide nu sunt doar estetice, ci ajută la transmiterea vizuală a direcției de viraj către restul grupului, funcționând ca un semnal luminos în timp real. Adaptabilitatea lor este legendară, graurul fiind una dintre cele mai de succes specii aviare de pe planetă. Deși originari din Europa și Asia, au colonizat America de Nord și Australia, adaptându-se rapid la mediile urbane. Capacitatea lor de a mânca aproape orice, de la insecte la resturi menajere, și comportamentul lor gregar le-au asigurat supraviețuirea în diverse habitate.
În final, murmurația rămâne un exemplu suprem de inteligență colectivă emergentă. Fără un comandant, fără planuri prealabile și fără repetiții, graurii demonstrează cum reguli simple, aplicate la nivel individual, pot genera o ordine complexă și eficientă la nivel macro. Este o demonstrație vie a faptului că natura găsește soluții sofisticate de supraviețuire prin cooperare și sincronizare perfectă.” SURSA
CASE MEMORIALE 2 ÎN 1: Liviu Rebreanu vecin de palier cu Ion Minulescu. Amândoi decedați în 1944!
Casa memorială „Liviu și Fanny Rebreanu” se află într-un apartament lipit de cel care adăpostește Casa memorială „Ion Minulescu și Claudia Millian” și a fost cumpărat chiar de scriitorul Liviu Rebreanu (1885-1944) în anul 1934 pentru fiica sa Puia-Florica Rebreanu. >>> CONTINUARE
SCARY JOB: “La 20 de ani un nou angajat poate avea 15 ani de experiență”
INSIDER: „În a doua duminică a fiecărei luni, City Grill Covaci (strada Covaci nr.19) organizează ateliere pentru viitorii mari bucătari, acum mici. Doar așa la 20 de ani un nou angajat poate avea 15 ani de experiență.
Luna noiembrie a avut tema „Scary cupcakes” în Restaurantul City Grill Covaci unde s-au preparat brioșe fără „scary”.
Costul atelierului este 15 lei la care se adaugă prețul preparatului 18 lei. Copiii au primit șorțulețe și diplome de Chef Jr.” DETALII
SIGHETU MARMAȚIEI: “Locul unde se agăță harta în cui și cuiul cu pricina!”
În municipiul Sighetu Marmației din județul Maramureș fost montat chiar în centrul orașului
un monument inedit: un cui înalt de aproape doi metri care marchează locul simbolic „unde se agață harta în cui”. SURSA FOTO
MĂNĂSTIREA PASĂREA: “Oamenii sunt păsări cu aripile crescute înlăuntru” (Nichita Stănescu)
Mănăstirea Pasărea este un monument istoric și de artă aflat la 29 km est de București, ctitorită la începutul secolului al XIX- lea pe malul Lacului Pustnicu și la marginea pădurii cu același nume, parte din ceea ce erau odinioară Codrii Vlăsiei.
Mănăstirea are ca hram „Sfânta Treime” la biserica mare și „Adormirea Maicii Domnului” la biserica din cimitir și se poate lăuda cu o bogată colecție de artă veche bisericească: icoane, ceramică, broderii, precum și mulaje în ghips aparținând sculptorului G.D.Anghel (cel care a realizat statuia lui Mihai Eminescu din fața Ateneului Român și care și-a trăit aici ultimii ani ai vieții, fiind înmormântat în cimitirul mânăstirii). DETALII
Cea mai de preț comoară a mânăstirii o reprezintă racla cu părți din Sfintele Moaște ale Sfântului Pantelimon, Sfântului Mucenic Mina și Sfântului Mercurie. SURSA FOTO.
ARHIVĂ: SĂRBĂTOARE: Credincioşii s-au rugat pentru sănătate de Izvorul Tămăduirii la Mănăstirea Pasărea
80 DE ANI CU CFR: Arad-Simeria oraș frumos, te duci cu trenul și vii pe jos!
INSIDER: „Evoluția timpului necesar pentru deplasarea pe cale ferată de la Arad la Simeria (158 km): 1939 – 2 ore și 18 minute. 1970 – 2 ore fără 6 minute. 1989 – 2 ore fără 1 minut. 2008 – 2 ore și un minut. 2018 – 3 ore și un minut.” SURSA
ARHIVĂ: CFR: Pârtie şi patinoar în trenul Iaşi-Timişoara! *** CAPĂT DE LINIE: “Unde se duc trenurile, când se duc?” *** MUZEUL CFR: „Avem şepci pentru ceferişti cu fundul roşu!” *** CFR: „Siguranţa circulaţiei şi creşterea capacităţii”, proporţionale cu întârzierile trenurilor! *** GARA DE NORD: „Aici nu este staţie taxi autorizată”. Rechinii pescuiesc turişti, gura CFR miroase a usturoi! *** EVOLUŢIE: De la naş la stewardesă. Crăpeul salvează CFR-ul! *** GARA DE NORD: Pagină de istorie la Linia 14. Trenul Regal s-a întors
VERDE DE BACĂU: “Sempervirescent. Se întreține cu mopul și ceva detergent ecologic”
Primăria Bacău a înlocuit spațiul verde cu mochetă care imită iarba: „Se păstrează mereu verde și nu necesită tundere”
INSIDER: “Verde băcăuan … sempervirescent. Se întreține cu mopul și ceva detergent ecologic…”
INSIDER: „Să pui mochetă în loc de gazon! Doar o minte creață ar fi putut gândi așa ceva!”; „Lângă magazinul Profi, zona Pieței Centrale” SURSA
ARHIVĂ: DEGRADABILE: Monument istoric, consolidat cu gazon din plastic. PVC-ul are garanţie doar 100 de ani!
DUPĂ 100 DE ANI: „Strada Speranței, la parter. Vă mai aștept și mai sper!”
Bulevardul Camil Ressu nr.10, București – sector 3
INSIDER: „Când m-a văzut că fac poze proprietarul decorator m-a privit cu ochi suspicioși și m-a întrebat: “Le puneți pe YouTube?” Am zis „nu” fără să clipesc. Apoi s-a lăudat că a venit și Antena 1 și a filmat acolo, o dată.
„10 ani m-am luptat cu babele de aici să fac asta, cu banii mei, iar Asociația de Proprietari m-a și amendat!”
ARHIVĂ: SUBSTITUT: Mâncăm plastic, ne îmbrăcăm în plastic, suntem de plastic.
EVAZIUNE: Încă un infractor “depistat și executat” la colțul străzii unde vindea niște vechituri pe o cârpa. Oricum nu avea casă de marcat și POS. Nici șapcă!
INSIDER: „Jandarmeria română e foarte vitează și eficientă când e vorba să depisteze pe micii neplătitori de taxe. De exemplu, în dimineața asta îl încolțiseră pe un nene vai de capul lui care vindea vechituri la un colț de stradă. Mie îmi plăcea când îl mai găseam acolo, mai dădea un pic de culoare unui loc gri, unor zile terne. Mda, eu înțeleg că trebuie să plătim taxe pentru orice, ca niște sclavi ce suntem, în curînd o să ajungem să plătim și dreptul de a respira, și hai să zicem că aș putea admite că sunt necesare, dar având în vedere în ce țară trăim și unde se duc taxele astea, scene ca astea mă scârbesc și mai tare. Jandarmeria asta ar face mai bine să-i prindă pe marii escroci, apoi să se ocupe de mărunțișuri, dar vitejia le piere subit când e vorba să se ocupe de infracțiuni adevărate, atunci se transformă în slugi supuse. Știu, mulți îl vor condamna pe nenea ăsta care vindea vechiturile alea și vor zice că cine știe de unde le are și așa mai departe; înainte să zică cineva asta, gândiți-vă că pe un asemenea nene sărman nu l-ar mai angaja nimeni la vârsta asta, așa că nu doar vina lui, trebuie să trăiasca și el într-un fel.” SURSA
ARHIVĂ: 451º FAHRENHEIT: „Pompierii ardeau lucruri, iar timpul avea grijă să ardă anii şi oamenii” *** FOAME: Amintiri nepreţuite, la preţuri modice! *** SIGURANŢĂ: De Bobotează, Poliţia controlează autorizaţia pentru vânzarea de „busuioc cu noroc”! *** VALENTINE’S DAY: Poliţiştii nu iubesc ghioceii!
infoINSiDER.ro 