INSIDER: „Primarul Sectorului 3, Robert Negoiță, a oficiat cununii civile, cu durata de o zi în cadrul Laminor Love Wonderland (Bd. Basarabia Nr.255). Urmează „Târgul Ghidul Miresei” și și apoi va serba „Nunta de Aur” împreună cu 1500 de seniori. Masa, dansul și „Luna de Miere”, tot loco. Poze lângă Turnul Eiffel, în gondola în fata Podului Rialto sau cu pupături sub Poarta Sărutului.

ARHIVĂ: VALENTINE’S DAY: „Puța lui Cupidon”, în mai multe variante rasiale OXXO POARTA SĂRUTULUI: Dacă nu aveți timp să mergeți la Târgu Jiu, vă puteți pupa în Hala Laminor. Portalul funcționează și aici! OXXO SECTOR 3: Patinoarul din IOR s-a mutat la Hala Laminor. Copacii, lacul și biserica din lemn, înlocuiți cu un peisaj cu hale dezafectate!

INSIDER: „Doi ani de zile sculptorul în metal Alexandru Podea din Hunedoara a lucrat susţinut pentru a-şi pune în practică o idee care îl frământa de mult.

“Chemarea străbunilor” este reprezentată acum de artist la dimensiuni impresionante, ca o lupoaică expresivă, având capul întors, asemeni stindardului dacic, şi opt clopote, ca simbol al infinitului. Lucrarea monumentală este turnată în bronz, are greutatea de o tonă şi este aşezată pe un piedestal de unsprezece tone. Fără a încerca să dea operei sale un caracter abstract, unificarea elementelor care reprezintă corpul, capul şi clopotele este realizată pe înţelesul tuturor, rămânând privitorului sarcina să perceapă mesajul, de altfel clar, către obârşia neamului nostru.

A realizat întâi un mulaj în ghips, după care a făcut turnarea în bronz prin metoda cerii pierdute, cu o suprafaţă a corpului destul de inegală, pentru a transmite forţă, dinamică şi hotărâre. Capul de lup, întors spre spate, te face parcă să auzi strigătul de luptă al dacilor, ce acceptau să moară cu zâmbetul pe buze, cu gândul că vor ajunge în tărâmul lui Zamolxe, unicul zeu la care se închinau.

Şi aşa cum la Roma putem vedea celebra scuptură “Lupa Capitolina”, artistul visează ca lucrarea sa să fie aşezată în mai multe locuri publice. Alexandru Podea a realizat mai multe expoziţii, ajungând nu demult şi la Palatul Parlamentului, unde a expus în sala “Constantin Brâncuşi”, dar şi la Luxemburg.

Modul de exprimare corect, direct, ţinând cont de materialul în care lucrează, îl face pe artist să abordeze lucrările sale cu atenţie spre mesaj, simbol, fără a ieşi din canoanele clasice. Este uşor să înţelegi ce vrea să transmită Alexandru Podea, spiritul civic, patriotic, religios fiind vizibil în mai toate lucrările sale.

Revenind la “Chemarea”, artistul transmite şi un mesaj dureros celor plecaţi la muncă în străinătate, lăsându-şi în ţară copiii, bătrânii şi gospodăriile, fiind condamnaţi să-şi piardă identitatea, demnitatea şi speranţa. Interesant ce lucruri sensibile se pot transmite printr-un material dur, rece, aparent inexpresiv.

De remarcat la Alexandru Podea este atitudinea, starea, problematica pe care o etalează, demonstrând implicarea lui în viaţa cetăţii, semnalând în acest fel pericolele prin care trec semenii. El reuşeşte să tragă un semnal de alarmă şi cred că acest lucru ar trebui afişat în locurile publice, edilii fiind până la urmă datori, prin menirea lor, să sprijine artiştii care “ard” pentru comunitatea în care trăiesc.” SURSA

N.R.: „Alexandru Podea, artist metalurg. Născut: 24 iulie 1965, Hunedoara. Educaţie: Absolvent al Facultăţii de inginerie, specializarea metalurgie. Carieră: Lucrează în domeniul metalurgiei de peste 20 de ani. Familie: Căsătorit.”

Luna Sculptorilor Români, Iași. „Timp de o lună, ieșenii vor avea acces liber la peste 350 de opere de artă, semnate de 113 autori din perioada modernă și contemporană. La eveniment participă invitați din 15 orașe, din țară și străinătate, iar publicul este așteptat să descopere cele 24 de expoziții personale și colective, cât și lucrări pe principalele artere pietonale ale orașului, ce transformă orașul într-un veritabil circuit cultural.” (Vladlen Babcinetchi)

ARHIVĂ: IAȘI, CASA POGOR: „Hidra”, clasa politică „lipsită de verticalitate şi umanitate” în mijlocul Grupului Statuar al Voievozilor

INSIDER: „Poarta Sărutului, Laminor Love Wonderland. Dacă nu aveți timp/ bani să mergeți la Târgu Jiu, vă puteți pupa sub copia acesteia (varianta din carton la scara 1:1) din Hala Laminor, Bd.Basarabia nr.256, București sector 3. Are același efect! Locul exact e semnalizat printr-o inimioara pe care scrie clar: „Sărutați-vă aici!”

N.R.: „Poarta Sărutului este o sculptură în piatră, realizată de Constantin Brâncuşi, parte a tripticului Ansamblului Monumental din Targu Jiu. Lucrarea a fost amplasată pe locul ei în luna octombrie 1937 și a fost sculptată în prima parte a anului 1938, fiind finalizată la 20 septembrie şi inaugurată la 27 octombrie 1938. Poarta sărutului, care se află amplasată pe aleea de la intrarea din parcul oraşului, este un trilit dăltuit din piatră poroasă, extrasă din carierele aflate în împrejurimi, fiind alcătuită din două coloane groase, paralelipipedice, ce sprijină o arhitravă cu dimensiuni mai mari decât ale coloanelor, având läțimea de 6,45 m, înălțimea de 5,13 m şi grosimea de 1,69 m.

Pe fețele fiecărei coloane se regăseşte simbolul sărutului, două jumătăți ale unui cerc, atât de caracteristic operei lui Brâncuşi. Arhitrava are de asemenea încrustat acest simbol, ca un fel de filigran, în plus, tot în filigran se află incrustații ce aduc cu un fel acoperiș al porții, ca și când poarta ar fi acoperită cu șindrilă. Bolta porții are un ornament liniar delicat este o continuitate de arcuri mici, iar mai sus, pe trei linii orizontale, întâlnim continuarea unor forme ovale identice, de parcă ar fi conturul feţei şi al umerilor. Poarta sărutului arată ca un arc de triumf, simbolizând triumful vieții asupra morţii.

Mircea Eliade spunea „Sunt unele teme din literatura noastră populară extraordinar de bogate din punct de vedere dramatic. De pildă Poarta, care împlinește în viața poporului român rolul unei făpturi magice, care veghează la toate actele capitale din viața insului, Prima trecere pe sub poartă înseamnă aproape o intrare în viață, în viața reală de-afară. Poarta veghează la căsătorie, şi pe sub poartă mortul e dus, solemn, spre lăcaşul de veci. Este, atunci, o reîntoarcere în lumea dintâi: ciclul e închis, şi poarta rămâne mai departe, cu un om mai puțin, să vegheze alte nașteri, alte nunți, alte morți.

Poarta Sărutului a fost restaurată în 2003, când lucrările, finanţate cu fonduri de la Banca Mondială, au durat mai bine de un an, ocazie cu care autoritățile au amenajat şi parcul in care se află monumentul.” DETALII

ARHIVĂ: TARGU JIU: Constantin Brâncuși, de ziua lui, fără stea pe Aleea Personalităților. Nici n-o vedem, nici nu e!