PRIMUL FLUX DE ŞTIRI TRIMISE DE CITITORI

Ultimele

MOLDAVIT SUB LUPĂ: Tectită formată acum 15 milioane de ani – exponat vedetă la Muzeul Grigore Antipa


INSIDER: „La Muzeul Grigore Antipa în Zona Macrocosmos sunt încastrate în perete 5 minivitrine: În prima, așezat sub o lupă un TEKTIT (MOLDAVIT)/ Boemia de Sud, Cehia, iar în celelalte 4 meteoriți – METEORIT LITIC (condrit)/Arizona, SUA; METEORIT LITIC (condrit)/ Tăuț. Arad, 1937; METEORIT (condrit) Mociu, Cluj, 1882 și METEORIȚI SIDERITICI/ Augustinovka, Ucraina.

N.R.: „Meteoriții sunt obiecte de proveniență spațială ajunse pe suprafața Pământului ca urmare a arderii incomplete în atmosferă a meteoroizilor (bucăți de diverse dimensiuni de fier și rocă, rezultate în special în urma coliziunii dintre asteroizi). Există trei mari categorii de meteoriți: # meteoriți pietroși, sau „aerolitici”, care sunt cei mai comuni și sunt formați din piroxen, olivină și plagioclazi, minerale silicioase și o oarecare cantitate de nichel-fier – subdividiziuni: chondrite și achondrite; # meteoriți feroși, sau „siderolitici”, care sunt compuşi în cea mai mare parte din aliaje nichel-fier; # meteoriți micști, sau „pietroși-feroşi”, ca de exemplu pallasitele, sunt rari și conțin amestecuri de silicați și aliaj nichel-fier.

Unii meteoroizi (din a căror ardere incompletă provin meteoriții) s-au putut forma și în urma dezintegrării cometelor în fragmente. Fenomenul luminos provocat de căderea prin atmosferă a unui corp solid de dimensiuni mici se numește meteor. Fragmentele de cometă pot avea o energie de ciocnire asemănătoare cu cea a fragmentelor de asteroizi, dar zboară cu o viteză mult mai mare și sunt mult mai mici. Din această cauză pe Pământ încă nu au fost găsite, ci numai resturi de asteroizi. Mare parte din cei 22.000 (dintre care în Antarctica au fost colecționate 17.000!) de meteoriți găsiți pe Pământ sunt resturi din centura de asteroizi. Doar 18 din ei se pare că provin de pe Lună, și numai 14 de pe Marte. Unii ar putea să provină din comete.” DETALII

TECTITA/ MOLDAVITUL este o sticlă naturală, rară specială datorită originii de culoare verde- măsliniu, poate avea incluziuni fluide sau gazoase. S-a format în urmă cu 15 milioane de ani la impactul meteoriților cu Pământul. Duritate: 5,5 – 6,5 (din 10). Luciu: sticlos spre mat, grunjos, până la opac, transparent.

Se spune că este una dintre cele mai vechi pietre de pe Pământ, găsindu-şi originea odată cu formarea planetei. Este considerată singura piatră de origine extraterestră de pe Pământ și din această cauză se spune că mesajul său pentru locuitorii acestei planete trebuie descoperit prin stimularea înțelepciunii. Legendele asiatice străvechi spun că ar proveni de pe Sirius și legendele despre Atlantida fac adeseori referire la acest cristal. Cele mai importante locuri cu încărcătură spirituală de pe Pământ ascund în ele bucăți de Moldavit (Mecca, Tibet, Israel). Se spune că este una din pietrele cu care era încrustată sabia Excalibur. Adeseori se vorbește de Moldavit ca despre Piatra Filosofală, în trecut era folosit de alchimişti. Se spune că are puteri magice, că este încărcat cu forță psihică superioară, că cel care o atinge devine mai înțelept și îşi amplifică propriile puteri vindecătoare. BIJUTERII CU MOLDAVIT – inele și pandative

ARHIVA: MUZEUL MOLDAVITULUI CEHIA: Cum îi stă bine unui moldovean? Cu un moldavit în casă!

TRADIȚIONAL MODERNIZAT: „Golgotă” perpetuă & „Car(e) cu Boi”, pleacă non-stop & „Vatra de la Rucăr”, fără vâlvătaie!


INSIDER: „În anul 2012, O dată cu inaugurarea noului sediu al Bibliotecii Naționale a României, au fost amplasate în holul principal patru „picturi interactive”, parte dintr-un proiect mai amplu care viza digitalizarea și prezentarea patrimoniului cultural într-un mod modern și accesibil, ilustrând modul în care tehnologia poate completa arta tradițională. Fiecare instalație prezintă o pictură în ulei care integrează un ecran digital care redă elemente animate, în scopul atragerii publicului tânăr și demonstrării capabilităților tehnologice ale ecranelor Samsung. Nu știu cât public tânăr a fost „convertit” ori dacă s-a completat arta tradițională, dar cu siguranță denumirea instituției a fost mult timp preschimbată în „Biblioteca Samsung”, după firma luminoasă care se zărea din Piața Unirii.

Ultima oară când am trecut pe la bibliotecă se mai mișcau două, se stinsese și vâlvătaia din „Vatra de la Rucăr”. A rămas o perpetuă „Golgota” de Nicolae Tonitza & „Car cu Boi”‘ de Nicolae Grigorescu, care se depărtează cu repetiție.

N.R.: „Tabloul „Golgota”, cel mai mare semnat de Nicolae Tonitza cu suprafața de un metru pătrat, atipică pentru opera artistului a fost vândut acum 15 ani prin licitație publică organizată de Artmark la Palatul Ghika din Capitală, pentru suma de 125.000 de euro. Tabloul „Golgota a putut fi admirat, zeci de ani la rând, doar la Muzeul Național de Artă al României, iar în 2009 le-a revenit moștenitorilor de drept. „Golgota” este considerata unul dintre cele mai desăvârșite peisaje cu prezenta umană ale lui Tonitza. Lucrarea face parte dintre picturile realizate de artist după eliberarea în 1918 din lagărul de la Kirjali (Bulgaria), în care a fost concentrat ca și soldat după înfrângerea în 1916 a României în Bătălia de la Turtucaia. Opera provine din colecția diplomatului român Vasile Stoica, colecție confiscată în 1977 de Muzeul Național de Artă al României, după moartea în detenție la Jilava a singurului diplomat român ce a participat la tratativele de pace de după ambele războaie mondiale. După căderea regimului comunist, în urma unui îndelungat șir de procese, tabloul a fost restituit moștenitorilor. ”

„Dintre cele aproximativ 1.000 de picturi ale lui Nicolae Grigorescu, dintre acestea, există probabil 300 de versiuni ale temei Carului cu boi, pe care pictorul a explorat-o pentru mai mult de 15 ani.

Se pare că numărul mare de Care cu boi este determinat de cererea foarte mare pentru pânze pe temă, dar şi de pasiunea pictorului pentru acest subiect. Cea mai mare versiune cunoscută este o lucrare monumentală, de dimensiuni impresionante, care măsoară 1,510 x 2,810 metri, recent restaurat și expus la Palatul Culturii din lași, după o pauză de aproximativ 20 de ani în care nu a mai fost prezentat publicului. În prezent, cele mai multe muzee de artă din România expun cel puţin un „Car cu boi”. Cea mai mare colecţie publică de „Care cu boi” se află expusă la Muzeul Naţional de Artă al României.

ARHIVĂ: PRET A LUTTER: Mixează un bun cultural tradițional cu simbolul unui bun de consum modern

MUZEUL SATULUI: Biserica de lemn din Dragomirești/ Maramureș (1722), cel mai mare dintre lăcaşurile de cult consevate. Turnul clopotniţei, înalt de 27 metri!


INSIDER: „Muzeul Naţional al Satului „Dimitrie Gusti” din Bucureşti este locul în care se păstrează case țărăneşti din toate zonele țării, interioare decorate autentic, costume populare de patrimoniu, unelte şi utilaje agricole, dar şi patru biserici de lemn. Cel mai mare dintre lăcaşurile cult conservate aici este biserica de lemn adusă din Dragomiresti, județul Maramureş – Biserică greco-catolică cu hramul Adormirea Maicii Domnului construită în 1722 și adusă în 1936 prin Fundația Culturală Regala „Principele Carol” pentru a face parte din Muzeul Satului Românesc. Fusese construită pe locul alteia, arsă de tătari în incursiunea lor de jaf din anul 1717. Datarea ei este dată de o inscripţie.

Deși sătenii (care mai aveau o biserică) inițial nu ar fi vrut să o dea pentru Muzeul Satului, pentru că în noaptea de Înviere din anul 1936 a nins atât de mult, încât zăpada strânsă pe acoperiş a făcut ca turla bisericii să se prăbuşească, s-au hotărât să dăruiască biserica lor muzeului ce se construia la Bucureşti.

N.R.: „Încadrându-se din punct de vedere tipologic în categoria bisericilor sală, biserica are un plan dreptunghiular încheiat printr-o absidă cu cinci laturi. Lăcaşul de cult se ridică pe o temelie joasă din piatră de râu, are pereții din bârne de molid dispuse orizontal, încheiate în „coadă de rândunică” și acoperiş cu învelitoare din şindrilă fasonată. Meşterii dulgheri au utilizat la edificarea sa aceleași tehnici constructive prezente la casele și anexele din gospodăria țărănească, conferind astfel o excepțională unitate stilistică arhitecturii din zonă.

Spaţiul interior al bisericii este compartimentat conform cultului creştin de rit oriental: altar, naos, pronaos și pridvor. Fiecare dintre spaţii poartă și o denumire locală, conferită de atribuirea simbolică a fiecăruia: pronaosul – „biserica femeilor”, naosul „biserica bărbaţilor”. Altarul, spaţiul unde oficiază preotul, este separat de naos printr-o catapeteasmă bogat sculptată și împodobită cu icoane pictate pe lemn iar între pronaos și naos, simetric față de ușă, peretele are două deschideri laterale prevăzute cu grilaj din fier forjat în formă de cruci. Pereţii sunt pictaţi în interior de zugravi locali care au respectat în altar şi naos canoanele bisericești, prin scene care reflectă credinţele poporului legate de cele două destinații postume (fericirea din Rai și chinurile din lad), conservând însă și diverse aspecte din viaţa socială și politică a vremii, elemente din arhitectura locală, scene de muncă (Judecata de Apoi) sau ţinute vestimentare specifice Maramureșului. Din punct de vedere artistic, se remarcă elementele decorative ale pridvorului deschis cu stâlpi ciopliţi uniţi prin arcade elegante la partea superioară și o balustradă traforată, la partea inferioară. Alături de aspectul său decorativ, acoperişul cu pante repezi și „poală” dublă, formează o streașină largă. Turnul clopotniţă, înalt de aproximativ 27 m, cu silueta sa zveltă și coiful care acoperă foișorul, este un accent care prin proporţii echilibrează volumele întregului edificiu.” SURSA

Adresa: Muzeul Satului „Dimitrie Gusti” (pe malul lacului Herăstrău): Şoseaua Kiseleff nr. 28-30, București, sector 1. Program: zilnic 9-17. Bilete: 40 lei/ adulți, 20 lei/ pensionari, 10 lei/elevi, studenți. Luni & marți, majoritatea monumentelor sunt închise – reducere 50%.

N.R.: În România se păstrează circa 1440 de biserici de lemn ridicate până în anul 1918. Aproximativ 650 de biserici de lemn se găsesc în Transilvania și Banat, peste 490 sunt în Oltenia, Muntenia și Dobrogea și mai mult de 300 sunt în Moldova.

Cea mai mare biserică de lemn din România este Mănăstirea Săpânța-Peri (2003), situată în Maramureș, care deține și titlul de cea mai înaltă biserică de lemn din lume. Are o înălțime de 78 de metri.

ARHIVĂ: SĂPÂNȚA, MARAMUREȘ: Casa Memorială Stan Ion Pătraș și creația sa Cimitirul Vesel, reînvie spiritul dacilor

„SURSA”, BIBLIOTECA NAȚIONALĂ: International Light Art Festival – arta care foloseşte ca materie primă lumina!


INSIDER: „SURSA International Light Art Festival, expoziţie-manifest dedicată artei luminii, este găzduită de Biblioteca Naţională a României până astăzi, 19 octombrie. După 10 ani de la debutul festivalului AMURAL, lumina care a transformat ziduri şi spaţii a revenit într-un nou cadru: SURSA, un proiect ce aduce împreună artişti internaţionali şi români într-un dialog vizual despre tehnologie, arhitectură şi sensibilitate. Expoziţia reuneşte instalaţii imersive, proiecții și structuri luminoase. Arta care foloseşte ca materie primă lumina este puţin reprezentată în România, iar la eveniment participă artişti de referinţă în domeniu, precum Laszlo Bordos (HUN) şi Maotik (FRA), şi care au participat la festivaluri internaţional, ca MOULAB (ITA) şi In-Dialog (FRA). În ceea ce priveşte artiştii români care activează în această zonă, mulţi vin din arhitectură şi video-mappping, din installation art şi din digital art. Expoziţia are loc în aripa principală a BNaR. Instalaţiile amplasate la parter puteau fi admirate şi de la înălţime, de pe pasarele.” DETALII

Instalația „In-Dialog” (FR-RO) – „Whispers” explorează modul în care se comportă credinţa atunci când este concepută pentru consumul de masă. În era derulării infinite şi a interpretărilor intempestive, persuasiunea nu se rezumă la adevăr, ci la performanță. Instalația spulberă mitul conform căruia algoritmii singuri conduc la polarizare, expunând rolurile cheie jucate de designeri, marketeri şi figuri media în fabricarea consimțământului public. Această alianță nelegiuită a transformat discursul public într-un spectacol, transformând reacţiile emoționale în arme şi transformând spațiul digital într-un câmp de luptă ideologic. Proiectul investighează modul în care personajele de pe rețelele sociale, aşa-numiții lideri de opinie, operează în acest spațiu. Îi expune într-un format de dezbatere interactivă, nefiltrată, care surprinde tacticile şi regulile de angajament” care alimentează acest conflict. Rezultatul este o experiență viscerală menită să evidențieze logica rigidă a credințelor dogmatice prin caricaturi exagerate.”

In-Dialog (Călin Segal), arhitect pasionat de media computaţională, originar din România, dar activ în Paris, creează lucrări care dezvăluie interacțiunile subtile dintre forţele naturale şi dinamica socială. Prin simulări şi experiențe interactive, publicul este invitat să descopere realităţi ascunse şi să-şi formuleze propriile perspective asupra lumii. Lucrarea sa, Whispers, tocmai a fost prezentată la Ars Electronica.

Întrebările pot fi formulate doar în limba engleză sau spaniolă. La întrebarea „Ce joc este mai bun decât Clash Royale?”, Instalația AI a răspuns (video)

N.R.: Clash Royale este un joc de strategie mobil dezvoltat de Supercell care combină elemente de joc de cărți, apărare a turnului și arenă de luptă online multiplayer (MOBA). Jucătorii își construiesc pachete de cărți pentru a ataca și apăra, scopul principal fiind distrugerea mai multor castele ale adversarului decât acesta pe al lor. Jocul include diverse moduri, o componentă socială prin clanuri și opțiunea de achiziții în joc.

Elemente principale ale jocului: Joc de cărți – Jucătorii colecţionează și îşi construiesc pachete de cărți pentru a lansa unități, vrăji și alte structuri pe terenul de luptă; Apărare a turnului – Pe lângă atac, trebuie să-ți aperi propriile turnuri de atacurile inamice; Lupte în timp real – Confruntările au loc în timp real împotriva altor jucători din întreaga lume în arene; Obiectivul – Scopul este de a distruge castelele adversarului, dar și de a-ți apăra propriile.

Moduri de joc: Există mai multe moduri de joc, fiecare necesitând o strategie diferită, potrivite atât pentru începători, cât și pentru jucătorii experimentați. Clanuri: Poți să te alături unui clan pentru a împărtăși cărți, a lupta alături de alţi membri în „Clan Wars” și pentru a interacționa social. Sezonul de permis: Oferă obiecte sezoniere noi, cum ar fi skin-uri de turn și emoții, prin completarea provocărilor.

Jocul este disponibil pe dispozitive mobile prin Google Play și App Store. Este posibil să joci gratuit, dar anumite elemente pot fi achiziționate cu bani reali. Pentru a juca este necesară o conexiune la rețea și trebuie să ai cel puțin 13 ani.

NADIA COMĂNECI – MURAL ONEȘTI: Aniversare Mondială – 50 de ani de la primul 10 din Istoria Gimnasticii!


INSIDER: „Oneștiul o celebrează pe Nadia Comăneci!Primul mural @ZIDART – Street Art Festival Onești a prins viață și o înfățișează pe zeița sportului mondial. Lucrarea apare într-un an simbolic – 2026, când se împlinesc 50 de ani de la primul 10 din istoria gimnasticii. Marți, 21 octombrie 2025, orașul va primi și vizita delegației ACES Europe, în cursa pentru titlul 🏆 „Oraș European al Sportului” Sursa foto: Robert Bulimej.” SURSA

N.R.: „Muralul a fost executat la Oneşti de artistul Bogdan Scutaru (36 ani), care în 2023 – a dăruit Bacăului formidabila pictură murală ce-l înfățişează George Bacovia. Artistul s-a născut și a copilărit la Mărăşeşti, în vremea în care ruinele comunismului decorau împrejurimile micuțului oraş. Pe acele foste clădiri CFR şi fabrici, Bogdan a şi făcut primele sale desene pe pereți. Acum locuiește în Danemarca şi în continuare desenează murale. Pe lângă asta, de vreo trei ani şi jumătate el este și tattoo artist. BOGDAN SCUTARU: „Dacă lucrarea e bună, ajunge să nu mai fie a mea, ci a celor care locuiesc în zonă”

📌 Adresa: Bulevardul Republicii bloc nr. 58 (în spatele piramidei), Onești județul Bacău/ 2026 – Anul Nadia Comăneci 🇷🇴

MĂȘTILE LED: Ultimul răcnet în materie de deghizare, schimbi 100 de măști statice & dinamice printr-o fluturare a mâinii – „Ne dați ori nu ne dați?”


INSIDER: „Pentru că tot se apropie Halloween-ul, ultimul răcnet în materie de deghizare se pare că este mască LED programabilă, echipată cu LED-uri RGB. Aceasta se conectează la un smartphone prin Bluetooth, iar imaginile sau animațiile sunt controlate printr-o aplicație dedicată. Schimbarea măștii se face prin simpla mișcare a mâinii. Material tip C: plastic ABS + lentila PVC + silicon; Timp de lucru: 12 ore; În funcție de performanțe și comerciant, prețurile pe piața românească variază între 50- 200 euro. Nu știu cum vezi prin ea, respiri sau vorbești, dar pare că fix pentru deținător e horror, asta dacă nu e cam masochist…

N.R.: „Mască este un obiect purtat, de obicei pe față, folosit pentru protecţie, deghizare, performanță, divertisment sau chiar pedeapsă. Măștile au fost folosite încă din antichitate pentru scopuri ceremoniale dar și practice. Ca deghizare, masca acţionează ca o formă de protecție pentru purtătorul care dorește să își asume un rol sau o sarcină fără a fi identificat de alții. Cele mai vechi măști descoperite sunt din piatră din perioada neolitică preceramică cu o vechime de 9.000 de ani, fiind deținute de Muzeul „Bible et Terre Sainte” (Paris) și de Muzeul Israel (Ierusalim). Măştile sub diferite forme (sacre, practice sau artistice) au jucat un rol istoric crucial în dezvoltarea înţelegerilor despre „ceea ce înseamnă a fi om”, deoarece permit transformarea experienței imaginative a „cum este” în o identitate diferită.

Obiceiul de a purta costume și măști de Halloween, are origini în festivalul celtic antic Samhain și tradiții creștine ulterioare, cum ar fi colindatul și souling-ul. Aceste obiceiuri au evoluat în practica modernă, în care oamenii, mai ales copiii, se costumează pentru a merge la colindat în căutare de dulciuri. Festivalul Samhain, de la 31 octombrie la 1 noiembrie, marca începutul iernii și se credea că spiritele morților se întorc pe pământ. Oamenii purtau costume pentru a alunga spiritele rele, iar acest obicei a evoluat în practici precum mummering și guising.

Halloween (care înseamnă „seara tuturor sfinților” – „All Hallows Eve”) – provine de la ajunul acestei sărbători creștine de pe 1 noiembrie.Colindatul de Halloween este o tradiție din Marea Britanie și Irlanda, care implica trecerea din casă în casă în costume, în schimbul mâncării sau băuturii. Aceasta se baza pe ideea că spiritele morților trebuie liniştite. Souling-ul – o practică creştină, mai ales în Europa de Vest, în care oamenii ofereau prăjituri în schimbul rugăciunilor pentru sufletele morților. Obiceiul de a purta costume a evoluat în practica modernă de a te costuma pentru a merge la colindat („Trick or treat!”) și a cere dulciuri. Costumele tradiționale includ înfățișări de fantome, vrăjitoare sau alte personaje terifiante.

ARHIVĂ: CIRCUL BELLUCCI: Tehnica chinezească de schimbare a feței. Spectatorii s-au prins abia după ce măștile „căzuseră” de vreo trei ori. Mai bine mai târziu decât niciodată!

MUZEUL ANTIPA: Expoziția temporară cu tarantule „8 – vii!” are coduri QR în loc de etichete pe terarii, semiîntuneric, liane de plastic și exponate nemișcate


INSIDER: „Expoziția temporară despre tarantule „8 – vii!” de la Muzeul Grigore Antipa se vrea o expoziție modernă și interactivă. 80 de terarii aliniate pe mai multe rânduri în formă de „U” într-o încăpere semiîntunecată și nu prea mare ar trebui să ilustreze „o experiență vie şi autentică, adusă direct din junglă chiar în mijlocul oraşului”. Există o antecameră unde sunt afișate câteva panouri cu informații despre tarantule, un filmuleț rulează non-stop și măsuțe pentru copiii care vor să coloreze tarantule. Înăuntru este cam calduț, copilul/ copii trebuie dezbrăcați și ținute hainele în brațe (și pe ale tale dacă ai fi fost o tarantulă!).

Terariile nu au etichete ci doar coduri QR ceea ce e un mare minus pentru că în permanență simți un mare disconfort: te holbezi să cauți tarantula în terariu care (bineînțeles, nu mișcă niciuna!), după care scanezi codul (dacă ai cu ce, dacă nimerești, dacă ai cum). Din întuneric în lumina telefonului, încerci să compilezi ce scrie sau să citești copilului (care copil?, unde e copilul?), plictisit deja, caută altă tarantulă care să se miște (cei 8 ochi ai tarantulei ar fi buni!). Între timp copii se mișcă aleator de la un terariu la altul (înainte-înapoi!); în locul relativ strâmt te mai intersectezi cu vreun vizitator/ ghiveci – decor ori te mai atingi de vreo liană din plastic – butaforic atârnată „ca în junglă”…

N.R.: „Până pe 23 decembrie 2025 la Muzeul Antipa Național de Istorie Naturala Grigore Antipa din București se poate vizita o expoziție temporară despre tarantule „8” – ο expoziție vie, care ar trebui să demontează mituri și să ne scape de niște frici. Titlul este o invitație la descoperire şi face referire la cele opt picioare și opt ochi ale tarantulelor, dar şi la forma bilobată a corpului lor, ca o aluzie la simbolul infinitului. Expoziţia este o ocazie unică de a observa de aproape 80 de specii de tarantule vii, provenind din diverse colțuri ale lumii.

Pentru a aprofunda experiența, vizitatorii pot scana coduri OR amplasate pe terarii, care înlocuiesc etichetele clasice cu informata detaliate in limbile română şi engleză. Sunt materiale digitale ce includ detalii despre habitat, dietă şi alte observaţii esențiale pentru cei interesaţi de creșterea tarantulelor. Sloganul „vii!”, subliniază promisiunea unei întâlniri autentice cu aceste creaturi şi servește ca o invitație directă adresată vizitatorului. Expoziția e deschisă de marți pănă duminică, în programul normal de vizitare a muzeului, între orele 10:00-20:00 (ultimul vizitator intră la ora 19:00). Bilet intrare: 28 lei/ adulti, 14 lei/ pensionari, 7 lei/ elevi si studenti. Biletele pot fi achiziționate atât la receptie, cât și online.

Adresa: Muzeul Național de latorie Naturala Grigore Antipa” – Şoseaua Pavel D. Kiseleff nr. 1, Bucuresti sector 1.” DETALII

ARHIVĂ: PRINTRE NIMFE: „Merită văzut albastrul infinit al „Fluturilor Împărat”, greu de surprins în fotografii!” OXXO REPTILAND: Un fel de muzeu unde exponatele mai și mișcă OXXO PAIANJENUL LUP: Femela își cară singură puii în spinare. „Tarantula românească”, cel mai mare păianjen din România!

CONSTANȚA: „Mii de oameni s-au trezit peste noapte cu conturile blocate, fără proces, fără hotărâre judecătorească, fără drept real la apărare”


INSIDER: „Ceea ce s-a întâmplat la Constanța e mai mult decât o greșeală administrativă — e un test în părerea mea.
Un test să vadă cât de mult poate statul să încalce libertatea ta fără ca tu să reacționezi.

Mii de oameni s-au trezit peste noapte cu conturile blocate, fără proces, fără hotărâre judecătorească, fără drept real la apărare. Nu a fost o eroare. A fost o demonstrație de forță. SPIT Constanța a apăsat un buton, băncile au executat orbește, iar populația a aflat dimineața că nu mai are acces la propriii bani. Așa începe orice dictatură modernă: cu un pretext administrativ și o tăcere colectivă.

Statul a devenit o mașinărie care poate opri economia personală a oricui, oricând. Azi e Constanța. Mâine poate fi țara întreagă. Ai datorii de 100 de lei? Ți se blochează salariul, pensia, tot. Și dacă vrei să contești, nu poți, pentru că ai conturile înghețate. Este un cerc perfect — și perfect diabolic — de control total.

Adevărata întrebare nu e „de ce s-a întâmplat”, ci „ce se pregătește”. Pentru că nimeni nu blochează zeci de mii de conturi din greșeală. A fost o simulare. O probă de reacție. Cât de departe poate merge statul până când oamenii încep să-și dea seama că nu mai trăiesc într-o democrație, ci într-un laborator de control economic total..” SURSA

TESLA S – IRIDESCENT: Culoare în funcție de lumină și unghiul de observare, asortată cu telefonul mobil


INSIDER: „New color in town!” SURSA

N.R.: Tesla Model S, un sedan electric de lux produs de compania Tesla – proprietar Andy Popescu. Acest tip de „înveliș ” tip cameleon, cunoscut și sub denumirea de „iridescent” sau „holographic”, îşi schimbă culoarea în funcție de lumină și unghiul din care este privit; asemănător telefonului Huawei P30 Pro în culoarea „Breathing Crystal„.

ARHIVĂ: BMW-EMU: Cum se plimbă dracii prin Craiova? OXXO HAUTE COUTURE: Ultima modă de tuning din Bănie. VW Golf R îmbrăcat în catifea neagră şi eşarfă roşie! OXXO PINK BMW: Să conduci cu o mână de fier, într-o mănușă de catifea. Roz!OXXO IARBA VERDE DE ACASĂ: Mercedes Benz Hemp Power și BMW Green Grass OXXO IALOMIȚA: Moș Crăciun și-a luat BMW

STREET ART: „Un Banksy de București, apărut zilele astea”


INSIDER: „Un Banksy de București (N.R.: Str. Știrbei Vodă colț cu Poiana Narciselor, București), apărut zilele astea.” SURSA

N.R.: Graffiti-ul este o formă de artă stradală care constă în inscripţii, desene sau simboluri pictate sau gravate pe suprafețe publice, de obicei fără permisiune. Acestea pot varia de la etichete (tags) simple, ca o formă de semnătură a artistului, la compoziții complexe, imagini elaborate sau mesaje sociale și politice. Când este realizat fără acordul proprietarului, constituie vandalism și este ilegal.

Originea: Termenul provine din cuvântul italian graffiato („zgâriat”), referindu-se la practici antice de a scrie sau grava pe pereți.

Tipuri: Include diverse forme, de la simple „tag-uri” (semnături) la lucrări elaborate, inclusiv stencil-uri (folosind şabloane).

Scopuri: Artiștii îl folosesc pentru auto-exprimare, pentru a câștiga respect în comunitatea sa, pentru a atrage atenția asupra unor probleme sociale sau ca formă de rebeliune.

Context: Poate fi văzut ca o formă de artă urbană sau, în lipsa permisiunii, ca vandalism.

Legislație: Realizarea sa pe proprietate privată sau publică fără permisiune este ilegală, dar în prezent există și spații dedicate unde artiștii pot crea liber.

ARHIVĂ: ARCUL DE TRIUMF: “In BANKSY we trust” “Without Limits” OXXO HUB POINT, 2024 vs 2015: „Omagiu lui Brâncuși” înlocuiește „Make a Point”, viitorul & fostul cel mai fotografiat mural din Bucureşti OXXO STOP (STAR) WARS: „Să facem din tun tractoare/ Din atom – lumini, izvoare/ Din rachete nucleare/ Pluguri de arat ogoare!”