INSIDER: „Sărbătorim Ziua Brâncuși printr-o expoziție unică și plină de emoe. Aveți ocazia să vizionați, în exclusivitate, o scrisoare de dragoste semnată olograf de marele sculptor Constantin Brâncuși, adresată Florencei Meyer (Homolka). Datată pe 11 iulie 1946, scrisoarea conține un mesaj personal și plin de sensibilitate: „Îți mulțumesc încă o dată pentru tot, Darling, și te îmbrățișez din suflet” (Je te remarque en cour pour tout Darling et je t’embrasse de tout coeur).

Opera va putea fi admirată de miercuri, 19 februarie, până duminică, 23 februarie, între orele 9:00 și 16:30, în holul Primăriei Sectorului 1. Intrarea este liberă!

Ziua Națională Constantin Brâncuși 19 februarie – a fost instituită prin Legea nr. 171/2015. 149 de ani de la nașterea marelui sculptor – expoziție realizată cu sprijinul Art Safari și Dependent de Artă by Artmark.” SURSA

N.R.: „Florence Meyer Homolka (22 ianuarie 1911-27 noiembrie 1962) a fost o fotografă americană de portrete, actriță și dansatoare. A fost căsătorită cu actorul Oscar Homolka.” DETALII

Casa de licitații Artmark vinde scrisori ale unor persoane celebre. O altă scrisoare de dragoste trimisă de Constantin Brâncuși tot către Florence Meyer (Homolka) în anul 1933 se vinde cu 6000 euro.

„Şi această nevoie profundă care ne frământă tot timpul este ca o piatră prețioasă, neşlefuită” (Et cette nécessite profondé qui nous fourment constamment, est comme une pierre précieuse, brute”, Paris, 31 iulie 1933.

Descriere: 27.5×17.5 cm. Informații documentare: Publicată în catalogul „Constantin Brâncuşi. Omul si lucrurile, Erwin Kessler, Doina Lemny, Ed. Veillant, Bucuresti, 2016 la pag 74-75. Scrisorile au participat în cadrul expoziției „Brâncuşi. Omul şi lucrurile”, Centrului Cultural Arcub-Gabroveni, 23 iunie-11 septembrie 2016. Detalii: Fara plic [Probabil că scrisoarea din 31.07.1933 a fost pusă în acelaşi plic cu cea din 05.08) Scrisoare nesemnată şi datată 31.07.1933, Paris, adresată lui Florence Meyer. Scris cu cerneală neagră, recto-verso pe o foaie velină cu dimensiunea 28 x 18,7 cm. nepliată. „Paris, 31 iulie 1933 Draga mea Florence Am zis că sunt prins cu multă muncă si o mulțime de lucruri pe deasupra. Observi ce rău scriu. Nu trebuie sa-mi mai faci complimente. Mulțumesc pentru fotografii destul de bune. Ai perfectă dreptate când zici că dansatorii sunt fenomene si nu rezultatul unei învăţături. Şi în toate artele este exact la fel. Școala nu te învață decât ceea ce se cunoaște. Dar noi continuam totuși, fiind impulsionați de o nouă nevoie. Si la această necesitate inerentă m-am gândit când am zis că trebuie să facem ceea ce trebuie să facem si nu ceea ce plăcerea poate să ne pună în situația de a vrea să facem. Si această nevoie profunda care ne främäntä tot timpul este ca o piatră prețioasă, brută, pe care, pentru a o pune în valoare, trebuie să o lucrezi cu răbdare si metoda. lata! Mister Brancusi! scrie ca der Hern Dichter-Daiche sprachel Aici, după vremea mizerabilä, a venit un val de căldură care-mi place mult si ma simt foarte bine. Am terminat aproape toată treaba plicticoasă şi îmi pregătesc valiza. Prietenul meu Duchamp a plecat înainte, să caute un mic loc în zona unde vom construi castele. De mulți ani nu am mai fost la soare.” SURSA

ARHIVĂ: TARGU JIU: Constantin Brâncuși, de ziua lui, fără stea pe Aleea Personalităților. Nici n-o vedem, nici nu e! OXXO TEZAUR LA PARIS: Brâncuşi sau Brancusi? Moştenire refuzată de România în urmă cu 55 de ani. De ce? OXXO BRÂNCUŞI: “Realitatea nu este reprezentată de forma exterioară, ci de ideea din spatele ei, de esența lucrurilor” OXXO TEMPLUL LUI BRÂNCUȘI CRAIOVA: Ovoidul și Pasărea Măiastră interpretate la scară colosală! OXXO CONSTANTIN BRÂNCUȘI: Primul „Sărut” e la Craiova, iar singurul în care trupurile sunt reprezentate în întregime, la Paris OXXO HOLOGRAME: Constantin Brâncuși ne-a vizitat de ziua lui. Pe când îi întoarcem vizita la Hobița? OXXO SINISFORĂ PUBLICĂ: „Cuminţenia Pământului” vrea bani de la „Chitroşenia Pământului”. Câţi de ESCU vor mânca din cheta poporului român? OXXO LA PROMOŢIE: Cât costă halatul de pe Guvern? Suma „gratuităţilor” ar putea depăşi donaţiile! OXXO GHID PRACTIC, MNIR: Cum să reproducem „Domnișoara Pogany” de Constantin Brâncuși din pastă sărată. Bibelou, mărțișor sau gustare! OXXO TÂRGU JIU: Culori la infinit în primul show de drone luminoase din Europa în jurul unui monument arhitectural OXXO MASA TĂCERII: „Nu doar partidele, ci și oamenii de rând își bat joc de Brâncuși, la Târgu Jiu, fie și numai prin ignoranța lor.” OXXO BANC SEC: Vin Brâncuşi de Bordeaux. Produs în Franţa, importat în România!

2013

COSTIN IONIȚĂ: „Spirit cu bube.- Luna Sculptorilor Români, Iași, 2025.” SURSA

N.R.: Costin IONIȚĂ, sculptor (n. 1978, București). În anul 2002 a absolvit Universitatea de Artă, Secția Sculptură, cu profesorul Napoleon Tiron, Bucureşti, iar in anul 2004 – Masterat în Arte Vizuale, Secția Sculptură, cu profesorul Vasile Gorduz. Din anul 2005 este Membru al Uniunii Artiștilor Plastici din Románia.

Locație: Casa Universitarilor, Bulevardul Carol I nr.9, Iași. „Luna Sculptorilor Români”, ediția a V-a a – eveniment de artă ce se desfășoară în diverse locații din lași în perioada 19 februarie – 19 martie 2025.

ARHIVĂ: SPAM: Mioriţa descarnată, săraca Românie bogată. Presa, lâna de aur din mâinile celor puternici!

INSIDER: „O sculptură care înfățișează două trupuri înlănțuite a apărut dimineața pe Bulevardul Ștefan cel Mare și Sfânt. Este piesa care anunță Luna Sculptorilor Români. Evenimentul care ajunge la a cincea ediție marchează Ziua Națională a Culturii în onoarea marelui sculptor Constantin Brâncuși. Timp de o lună, Iașul se va transforma într-o vastă galerie în aer liber.” SURSA

N.R.: „Lucrarea „Geneza” își are rădăcinile în structura fundamentală a ADN-ului, alcătuit din două elemente complementare. În interpretarea mea artistică, aceste elemente sunt întruchipate de o femeie și un bărbat, ale căror forme se împletesc armonios, întâlnindu-se într-un punct comun. Acest punct este reprezentat de o sferă, un simbol universal al vieții și al unui nou început. Sfera devine astfel metafora seminței primordiale, din care se naște o nouă existență, evidențiind conexiunea profundă dintre creație, echilibru și continuitate.” – Florin TAMBA” SURSA

„Florin Tamba este originar din Sălaj. Şi-a început studiile în artă la Liceul de Artă „loan Sima” Zalău (2004-2008) şi le-a continuat la Universitatea de Artă şi Design din Cluj-Napoca, secţia Sculptura (2008-2011). Tot aici a urmat şi studiile universitare de master, la Facultatea de Arte Plastice, secţia Sculptură. Florin Tamba este membru al Uniunii Artiştilor Plastici filiala Cluj-Bistriţa.

„Ziua Națională a Culturii dedicată lui Constantin Brâncuși, este celebrată la Iași prin Luna Sculptorilor Români – cel mai important eveniment dedicat sculpturii din România, ce este organizat de către Ateneul Național din Iași, cu sprijinul Primăriei Municipiului Iași și se află deja la a 5-a ediție, aniversară. Astfel, începând cu 19 februarie, în cadrul numeroaselor instituții de cultură partenere vor fi expuse lucrări de importanță internațională iar pe principale artere pietonale ale orașului se vor amplasa cele mai noi creații ale artiștilor contemporani din România și din Republica Moldova.
Peste 250 de sculpturi vor fi vernisate în cadrul celor 35 de expoziții personale și colective, iar 53 de opere urmează a fi amplasate temporar în spațiu liber, transformând orașul într-un veritabil circuit cultural. Maeștri ai artei, alături de creatori tineri, reprezentanți ai școlii românești de sculptură, curatori și operatori din sfera culturii vor prezenta publicului ieșean creații reprezentative într-un efort susținut de radiografiere și documentare a fenomenului sculpturii moderne și contemporane.
În ediția din 2025, Aeroportul din Iași, Muzeul Literaturii și Galeria Facultății de Arhitectură se alătură spațiilor de expunere LSR, precum : Galeria Ateneului Național din Iași, Palatul Culturii, Muzeul Mitropolitan,CIAC Baia Turcească din Iași, Muzeul Unirii, Palatul Roznovanu, Muzeului Municipal, Palatul Braunstein, Casa Universitarilor (UAIC).
Expoziții speciale vor fi organizate în spațiile UAPR Filiala Iași, precum Galeria Pallady, Galeria Drossu, Galeria Octav Băncilă, Galeria La Geam, Arcada Central Art Space, cât și în cadrul galeriei private Arteast.
Grădina Palas, Esplanada Palatului Culturii, Palas Campus, Bul. Ștefan cel Mare și Sfânt, Piața Unirii, Str. Lăpușneanu, Bulevardul Carol I vor găzdui timp de o lună sculpturi monumentale, invitând publicul larg la introspecție, într-un demers educativ și interactiv de familiarizare cu estetica artei contemporane.
Astfel, ediția din 2025 a Lunii Sculptorilor Români va constitui o desfășurare de evenimente fără precedent în ceea ce privește amploarea și diversitatea proiectelor expoziționale, contribuind considerabil la dezvoltarea turismului cultural din orașul Iași.” DETALII

ARHIVĂ: IAȘI, CASA POGOR: „Hidra”, clasa politică „lipsită de verticalitate şi umanitate” în mijlocul Grupului Statuar al Voievozilor

INSIDER: „CORNELIU COPOSU (1914-1995); sculptor Bogdan Adrian Lefter 2017, situat în Piața Corneliu Coposu din București sector 3, în apropiere de Biserica Sfântul Mina-Vergu. Anul acesta se împlinesc 30 de ani de la moartea sa.”

N.R.: „Bustul a fost astfel conceput încât să lase impresia trecerii trupului şi spiritului său dincolo de gratii (această trecere simbolizând libertatea). Cei 17 ani de închisoare în condiţii aspre, ca deţinut politic nu au putut îngenunchea spiritul seniorului. Bustul din bronz are dimensiunile 200 cm x 200 cm x 90 cm și 800 kg.

Pe spatele postamentului placat cu marmură este gravată poezia „Rugă” scrisă de către Corneliu Coposu: „Cerne Doamne liniștea uitării peste nesfârșita suferință seamănă întinderi de credință si sporeşte roua îndurării

Răsădește Doamne dragostea și crinul în ogorul năpădit de ură și așterne peste munți de zgură liniștea iertarea și seninul”

Statuia reprezintă omagiul Fundaţiei Corneliu Coposu cu ocazia centenarului (în 2014) lui Corneliu Coposu, personalitate(m marcantă a politicii românești din secolul XX precum și împlinirea (în 2015) de 20 de ani de la trecerea în nefiinţă a acestuia. Sfințirea la inaugurarea în 2017 a monumentului în bronz a fost oficiată de IPS Mihai, Episcop Greco-Catolic de București.

Sculptorul Adrian Bogdan Lefter (n.1983 , Buzău), licențiat în Arte la Facultatea de Arte Decorative şi Design, Ceramică, Sticlă, Profil Metalic, specialitatea Metal, de la Universitatea Naţională de Arte Bucureşti, şi absolvent al masterului în sculptură metalică în perioada 2002-2006, membru al Uniunii Artiştilor Plastici din România şi al Asociației Internaţionale a Sculptorilor Monumentalişti (AIESM). Are în palmares peste 20 de simpozioane şi concursuri internaţionale de sculptură în 14 ţări ale lumii. O parte din lucrările sale se află în Spania, Italia, China, Turcia, Danemarca, Japonia, Vietnam, Thailanda, Iran, Egipt, Luzemburg, Costarica, Armenia, Elveţia.” DETALII

INSIDER: „Pe vremea mea, această statuie era amplasată la Obor, în parc. Înainte de 1990 avea și câteva versuri dedicate:

,,Stați ușor, nu dați năvală,
că nu este carne-n hală.
Îl vedeți pe cel de jos?
A murit rozând un os… ” SURSA

N.R.: Lucrarea monumentală „Revoluția 1907″ a fost realizată în anul 1971 de către sculptorul Naum Corcescu, aceasta este alcătuită dintr-un grup statuar format din două personaje lucrate în bronz și un soclu din beton placat cu rocă albă.

Statuia cântărește aproximativ 36 de tone și are o înălțime de 15 metri, însă după cutremurul din 1977 a suferit o mică modificare, aceasta s-a înclinat. A fost turnată la Combinatul Fondului Plastic, iar pentru materialul folosit s-au topit diverse obiecte, linguri, ţevi, robinete și alte elemente casnice din bronz. Monumentul dedicat celei mai mari răscoale a ţăranilor români, a fost luat în anul 2003 din zona Obor pentru a fi recondiționat. În 2007 este reamplasat în Parcul Florilor, din Pantelimon, inaugurarea statuii având loc odată cu cea a parcului, care a fost reabilitat.

Naum Corcescu (n. 21.11.1922, Lipnic, Republica Moldova – d. 11.05.1989, București). A absolvit (1945) Academia de Arte Frumoase din lași, la clasa profesorului Ion Irinescu. Din acel an participă la numeroase expoziții de artă românească la Moscova, Varşovia, Budapesta, Minsk, Praga, Berlin etc. A fost cunoscut mai ales pentru lucrările sale monumentale iar unul dintre atuurile lui a fost concepția realistă, folosirea compozițiilor eroic-monumentale și portretele.” DETALII

CREATOR: gd-jpeg v1.0 (using IJG JPEG v62), quality = 85?

INSIDER: „Voi știați secretul statuii lui Miron Costin din centrul lașului? În interiorul statuii se ascunde chiar corpul acestuia. Acesta s-a născut la 1633 într-o familie foarte bogată din zona Moldovei, însă din cauza turcilor o bună parte din viață și-a petrecut-o refugiat în Polonia. El este considerat unulp dintre primii mari scriitori care au trăit pe aceste meleaguri. „Letopisețul Tării Moldovei de la Aaron Vodă încoace” este cea mai faimoasă scriere a sa, el scriind în cea mai mare parte despre istoria țării.

În ultimii ani de viață relația lui cu domnul din acea perioadă Constantin Cantemir s-a erodat, el fiind decapitat în anul 1691 în apropierea oraşului Roman.

Statuia a fost inaugurată în anul 1888 pe locul unde se spune că acesta ar fi avut casa și un lucru mai puțin cunoscut este acela că osemintele lui Miron Costin au fost aduse și amplasate interiorul statuii.” SURSA

N.R.: Statuia lui Miron Costin din lași este un monument din bronz închinat cronicarului moldovean Miron Costin (1633-1691), realizată la recomandarea preşedintelui Franței, Marie-François-Sadi Carnot de către sculptorul de origine polonă Wladimir C. Hegel (1839-1918), care se stabilise în România în 1885 și devenise profesor la Școala de arte și meserii din Bucureşti. Statuia a fost inspirată de un portret existent la Biserica Teodoreni din satul Burdujeni (astăzi cartier al municipiului Suceava).

Pe piedestalul de gresie se află două basoreliefuri realizate tot de către Hegel: în dreapta – Miron Costin citind Cronica Moldovei la curtea regelui polon loan al III-lea Sobieski şi la stânga arestarea cronicarului de către trimişii lui Constantin Cantemir, care I-a ucis bănuindu-l că ar fi uneltit împotriva sa. Inițiativa construirii monumentului a aparținut unui comitet de organizare intitulat Societatea „Miron Costin” care a organizat o subscripţie publică pentru strângerea de fonduri, cu o sumă destul de mare contribuind şi regele Carol I al României.

La 8 iunie 1888, s-a deschis cripta Costineştilor și s-au găsit osemintele celor doi frați: Velicico și Miron Costin, decapitati în anul 1691, din ordinul domnului Constantin Cantemir şi îngropați în capela familiei de pe moșia Brănişteni-Barboși (Roman). Osemintele au fost aduse la lași de către V.A. Urechia, iar în ziua de 12 iunie 1888, cu ocazia punerii pietrei fundamentale a statuii, au fost așezate la baza soclului.

Monumentul a fost inaugurat la data in septembrie 1888 în prezenţa a 10.000 de participanți. Acesta era amplasat pe strada Mârzescu (pe atunci era în Piaţa Pomului Verde), în spațiul unde s-a aflat casa cronicarului, după ce fusese expusă câteva zile în holul Ateneului din București. Astăzi, în acel loc se află o piațetă situată la răspântia străzilor Cuza Vodă și Gh.I. Brătianu, monumentul aflându-se în fața Filarmonicii din laşi. În anii de după Revoluția din decembrie 1989, pana din mâna lui Miron Costin a fost smulsă și a dispărut. A fost înlocuită de către Primăria Municipiului lași cu o altă pană.” DETALII