PRIMUL FLUX DE ŞTIRI TRIMISE DE CITITORI

Ultimele

OMUL MIRACOL: Joao de Deus, bisturiul lui Dumnezeu. Călătorie în Casa Speranţei!


INSIDER: „Când medicina alopată îşi termină resursele, speranţa unui miracol este de multe ori singura alinare. Cu cât credinţa este mai puternică, cu atât „întregul Univers te ajută în realizarea dorinţelor tale”. Singuri sau în grupuri organizate, mulţi români au ajuns în Brazilia la Joao de Deus – omul miracol. Boli îngrozitoare în ultima fază, asupra cărora doctorii îşi recunosc neputinţa, sunt miraculos ameliorate sau chiar vindecate. Cel puţin asta spun majoritatea românilor care au fost în micul orăşel Abadiania, confirmate de mărturii din toată lumea publicate pe internet.

Joao – omul – s-a născut pe 24 iunie 1942, dar pare că face parte din categoria oamenilor fără vârstă. Născut într-o familie de condiţie modestă, a început munca din copilărie, mai întâi în atelierul de croitorie al tatălui său. A urmat şcoala primară pentru doi ani, apoi sărăcia l-a obligat să renunţe la cursuri, până în ziua de astăzi neştiind să scrie sau să citească. Toate acestea pălesc însă în faţa darului său special. Prima experienţă de transă a avut-o la vârsta de 16 ani când, ghidat de o viziune a Sfintei Rita de Cascia, a fost condus la Centrul Spiritist al Mântuitorului Hristos, unde a vindecat peste 50 de oameni, ajutat de entitatea Regelui Solomon. Mediumul Joao spune că este ajutat de 35 de entităţi benefice diferite pentru a face posibile aceste vindecări, prin “operaţii spirituale” şi chiar fizice.

FATA MORGANA: M-I-S-A părut că văd o toaletă publică în Ferentari… Era doar o spirală!


INSIDER: „După publicitatea făcută de RTV, care afişa o burtieră roşie ce cuprindea 20% din ecran, ne-am zis să mergem şi noi în Ferentari ca să gustăm niscaiva energii pozitive… Am ajuns pe la 11.50 pe terenul zona Zeţarilor (sector 5), dar de pe margine nu se vedea mare lucru. Din când în când, din mulţime, mai apărea câte un şir de oameni ţinându-se de mână care apoi dispărea subit în grămadă.

Ni s-a atras atenţia să nu facem fotografii, întrucât am fi fost pe un teren privat (probabil una din investiţiile lui Gregorian Bivolaru), iar pentru că am insistat am fost poftiţi în stradă (loc public) să le facem de-acolo. Dacă aveam 3 fotografii la noi, eram direcţionaţi către locul de înscriere pentru legitimaţie şi participare la spirală.

Am mai stat un timp până am îngheţat în speranţa întâlnirii cu spirala. Conectat de pe margine la conştiiţa colectivă, am preluat şi ceva din nevoile fiziologice ale grupului, şi brusc am realizat că cei care ieşeau din mulţime şi plecau pe câmpii, nu mergeau să culeagă maci sau ghiocei, ci căutau cu groază o gaură de şarpe… Oriunde priveai în jur, pe o rază de câteva sute de metri, neted ca-n palmă, niciun tufiş, copac sau vreun bolovan care să te scape de un blocaj renal… Din acest motiv, cei prezenţi nu păreau nici relaxaţi, nici pătrunşi şi nici prea interesaţi de “starea gravă în care se află la ora actuală umanitatea şi planeta Pământ”. Cu toate acestea, nimeni nu a aprins “Lumina” şi nu a cerut puţină “Organizare”. Părerea mea este că în “Mesajul lui Grieg” era un avertisment destul de clar în acest sens: “…toate sunt structurate şi acţionează la unison în cadrul totului organic al trupului omenesc.”. DETALII

APROZAR: Mesaje subversive sau psihologie inversă? Librăria Cărtureşti ne invită la citit – “Fugiţi, cad cărţi”


INSIDER: „În speranţa că va atrage atenţia populaţiei de „molus homo redardus”, Librăria Cărtureşti din AFI Mall Cotroceni şi-a redecorat vitrina şi încearcă psihologia inversă prin mesaje subversive de genul – “Să tranşăm cărţile!”, “Fugiţi, cad cărţi!” sau “Aruncaţi cărţile pe geam!”. …Cel puţin acesta pare a fi mesajul celui care a avut ideea „genială” de a atârna nişte cărţi tăiate ca în vitrina unui depozit de maculatură! Oare nu mai există loc pe rafturi ori sunt cărţile cu cele mai slabe vânzări pe 2012 şi vor să le facă de ruşine? Chiar dacă sunt cărţi „uitate pe stoc” tot mi se pare un aranjament destul de barbar! Ce părere au editurile şi autorii despre noua metodă de promovare de tip aprozar?”

ANTIFURT: Decoruri stradale lipite cu super-glue?! Acceptăm intoxicarea, dar să ştim şi noi!


INSIDER: „De vreo săptămână, pe Bd. Nicolae Grigorescu, în zona Parcului Titan (sect.3), miroase ceva ciudat. Un miros greu, ceva intre aurolac-diluant-prenadez-benzină, m-a făcut să mă gândesc la tot felul de scenarii conspiraţioniste pentru „turmentarea” cetăţenilor, de îmi venea să sun la 112… Din culcare în sculare, aerul oxigenat al parcului a rămas doar amintire!

Ieri seară, când am parcat lângă parc, sub lumina farurilor am observat cum pietricelele pentru decor de la baza copacilor luceau într-un mod straniu şi uniform… Când m-am apropiat am dezlegat misterul mirosului îngrozitor care ne-a lovit cartierul – un sistem “ingenios” de antifurt în materie de design spaţii verzi, prin care pietricele sunt lipite între ele… O amenajare făcută o dată pentru întreg mandatul noului primar!

Să sperăm că soluţiile lipicioase folosite de primărie au fost ieftine şi de slabă calitate şi că măcar copacii vor supravieţui. …Acum, cât de ecologică este această soluţie rămâne să aflăm fiecare dintre noi pe propria sănătate!”

BIROCRAŢIE: Japonia este ţara gheişelor. România, ţara ghişeelor!


INSIDER: „În faţa Casei Presei Libere, în locul Hidrei cu 7 capete, a apărut un Rinocer alb pe al cărui spate apasă un teanc imens de hârtii. Lucrarea se numeşte simplu “A4” şi vrea să arate cât de mult ne împovărează birocraţia… Artistul, Cristian Răduţă (1982), are lucrări în colecţia Muzeului Naţional de Artă Contemporana din Bucureşti şi la “The Canadian Clay and Glass Museum” din Waterloo.”

ARHIVĂ: ALIEN: Vladimir Ilici Lenin, balaurul cu şapte capete!
ARTĂ URBANĂ: Lenin de Aur, topit sub arşiţa istoriei
PREVIZIUNI: Jurnalistul român, ori la bal, ori la spital. Sau un şut în fund, un pas înainte?!

FURGĂSIT: Biblioteca stradală, citind printre rafturi: „Craiova citeşte, dar uită să dea mai departe!”


INSIDER: „Între 25-30 octombroie, oltenii au sărbătorit Zilele Craiovei. Cum ultima modă la Bucureşti este să citeşti cărţi din bancomatele de la metrou sau să răsfoieşti cărţi virtuale pe tabletă, iată că Biblioteca “Alexandru şi Aristia Aman” din Craiova vine cu altă inovaţie – biblioteca stradală! Abia dacă a trecut o săptănână şi iacă dispărură toate cărţile de pe rafturi, semn că într-adevar „Craiova citeşte, dar uită să dea mai departe!”.

ARHIVĂ: METROU: Tonomate cu cărţi de unică folosinţă!

ANDURANŢĂ: „Echipa Elite Model Look Romania a dat dovadă de total neprofesionalism”


INSIDER: „Am participat la acest casting in data de 24 octombrie 2012 . Tot ce pot spune este ca echipa Elite Model Look Romania a dat dovada de total neprofesionalism. Am sa-mi si argumentez raspunsul: Dupa selectiile ce au avut loc in orasele din tara am fost chemate la Bucuresti. Surpriza a fost [pe langa nepunctualitatea lor] ca eram aproximativ 140 de participante din care trebuiau alese doar 12.

Ce doresc eu sa punctez este faptul ca participante finale trebuia sa fim intr-un numar mult mai mic, ca sa nu mai spun cate fete au fost selectate care evident erau “fara sansa” (ma refer la fete de 1.65 inaltime, sau prea plinute), sau pe care ei nu le considerau suficient de bune din anumite motive, si care totusi au fost chemate la Bucuresti pentru a arata ei ce eveniment de mare anvergura tin. Va dati seama ca nu multe dintre fete s-au simtit tocmai bine sa stie ca au parcurs o distanta “degeaba” [exemplu Oradea – Bucuresti – 14 ore cu trenul], cand le putea fi zis de la inceput “Multumim, dar nu esti ceea ce cautam noi” – sa fim seriosi! Plus timpul pe care a trebuit sa il asteptam ca toate fetele sa fim aranjate [de la 10 la 19 – pentru un machiar super usor (natural), un intins de par, o demonstratie de defilare si 2 serii de fotografii ca cate 4 poze facute rapid]. Pe langa acest aspect, va voi povesti cum am fost primite. Intr-o parte a “AFI Palace Cotroceni”, care urmeaza a fi inaugurata pe viitor, o sala mare, nefinisata [ma refer la tencuiala, podea etc], sala care bine inteles nu era incalzita (norocul nostru a fost ca eram 150 de suflete acolo). Vestiar nu era, foloseam o baie de serviciu presupun [loc de o singura persoana], mai apoi s-a deschis o baie de 2 persoane (oau!) la etajul 10 al cladirii. Cat despre casting in sine, am fost “aranjate”, dupa care ni s-au facut cateva fotografii seci [portret, poza intreaga, profil, semiprofil – ca la puscarie].” CONTINUARE

SKIATHOS: Un picior de plai, o gură de Rai… Cum să faci turism din piatră seacă?


INSIDER: „În traducere „skiathos” înseamnă „în umbra Muntelui Athos” şi se mai spune că în unele zile, de pe cel mai înalt punct al insulei, la Castro unde s-a ridicat prima dată steagul Greciei, chiar se vede muntele Athos. Insula Skiatos (una dintre cele 2.000 ale Greciei!) are o suprafaţă de numai 50 kmp (12 km lungime şi 6 km lăţime), iar oraşul, concentrat în port, are oficial circa 5000 locuitori. Pe insulă, măslinii cresc precum la noi corcoduşii, iar marea care o înconjoară are culoarea cernelei Pelikan.”

HALLOWEEN: Cea mai mare plăcintă cu dovleac. Recordul fără adresă din comuna Voluntari!


INSIDER: „Toate ziarele au dat acelaşi copy-paste: „Românii vor încerca să realizeze sâmbătă, începând cu orele 10.00, cea mai lungă plăcintă cu dovleac din lume (cu o lungime de minim 7 metri, fostul record fiind o plăcintă cu diametru de 6,1 metri), în Piaţa Pipera din Capitală.”

Plăcinta a fost realizată din: 150 de kg de dovleac, 200 de kg de făină, 150 de ouă, 10 kg de unt, 10 kg de drojdie, 15 kg de ulei şi 10 kg de griş. Plăcinta a fost opera unei cofetării din Botoșani care, de-a lungul timpului a mai realizat şi „Cel mai mare cozonac” şi „Cel mai mare mucenic”. Nimeni, nicăieri nu amintea nici o adresă…

Mai întâi am fost la Piaţa Pipera de lângă staţia de metrou Pipera  din Capitală!) după care cu ajutorul lui Google am găsit Piaţa Agroalimentară Pipera din comuna Voluntari din Ilfov, unde e primar dl. Pandele, după care ne-am mai învârtit două străzi şi iacătă ajunsăram. Pe la 12.30 încă mai ornau la record şi mirosea grozav a dovleac, încât am cumpărat o plăcintă gata coaptă. Pret 10/10 cm =4 lei.”