Ultimele
REDACŢIA URZICA: „Cineva încă mai iubeşte muşcatele roşii. Şi pe Geo Bogza. Şi tricolorul.”
INSIDER: „Pe bd. Ştirbei Vodă la nr.2, în blocul unde funcţiona cândva redacţia Revistei Urzica, cineva încă mai iubeşte muşcatele roşii. Şi pe Geo Bogza. Şi tricolorul.”
„Revista “Urzica” în variantă electronică Publicația-fanion a presei de umor din perioada comunistă revine pe piaţa românească în 2005, dar în format online, http://www.urzica.ro, propunându-şi să devină liderul revistelor de entertainment inteligent din România. Iniţiativa lansării urzica.ro aparţine redactorului şef, Kiki Vasilescu, prozator contemporan, autor al cărţii “Romanul românesc pervers”. Sub sloganul „Urzicăm împreună ca pe timpurile bune”, revista oferă săptămânal 11 rubrici de „mişto rafinat, mai curat şi mai uscat decât până acum”.” DETALII
PLIMBARE ŞI POSMAGI: „De leneş ce era, nici îmbucătura din gură nu şi-o mesteca!”
INSIDER: „În parc la Mogoşoaia, maşinile stau mai bine pe alei, parcarea e goală!” SURSA
„Cică era odată într-un sat un om grozav de leneş; de leneş ce era, nici îmbucătura din gură nu şi-o mesteca. Şi satul, văzând că acest om nu se dă la muncă nici în ruptul capului, hotărâ să-l spânzure, pentru a nu mai da pildă de lenevire şi altora.
Şi aşa, se aleg vreo doi oameni din sat şi se duc la casa leneşului, îl umflă pe sus, îl pun într-un car cu boi, ca pe un butuc nesimţitor, şi hai cu dânsul la locul de spânzurătoare!” CONTINUARE
BANNER CUM LAUDE: Ascunse printre copaci, valorile predau valoare. „Dorele, eşti copac!?”
INSIDER: „Oare cine este Dorel Pristanda care a decis locaţia bannerului aniversar pentru cei 150 ani de la înfiinţarea Universităţii din Bucureşti? Oare chiar se laudă cu profesorii lor sau este doar o glumă de intelectuali?
Unde să te aşezi ca să vezi ceva? Dedesubt nu, că e prea mare şi cazi pe spate, de vizavi nu, că are un mare pom în faţă, din avion nu, din cauza erorii de paralaxă… În acest caz, există două soluţii – ori bannerul trebuie mutat în locul reclamei la BCR, ori pomul acoperitor trebuie tuns şi frezat astfel încât să se vadă şi valorile! Cel mai norocos este dl. Emil Constantinescu, probabil plasat strategic lateral ca să se vadă bine până la toamnă când se vor vedea şi ceilalţi. …Apostrofarea „Dorele, eşti copac!?” vine oare din mediul universitar?” DETALII
PICĂ PARĂ: Biserica Densuş – construită de romani, distrusă de invadatori, restaurată de americani!
INSIDER: „Biserica Densuş este cea mai veche din România, atestată în secolul IV. Iniţial a fost templu roman de sacrificii aduse zeului Marte. După retragerea romanilor în 276, edificiul a fost transformat de localnici în biserică creştină.
Alături de coloane şi alte ornamente, leii poziţionaţi pe aripa dreaptă exterioară a bisericii au fost aduşi de la Sarmisege- tuza Ulpia Traiana, capitala Daciei romane, aşezaţi cândva la poarta arenei unde se luptau gladiatorii. Alte urme ale timpurilor zbuciumate sunt sfinţii pictaţi în interior care au ochii scrijeliţi de armatele invadatoare din secolele XV-XVI.
Ironia istoriei a făcut ca, în final, biserica să fie restaurată nu de Guvernul României, nici de Uniunea Europeană, ci de ambasadorul SUA, cu 2 milioane de dolari, inclusiv drumul de acces, şi tot el s-a luptat pentru introducerea în patrimoniul UNESCO.
Acum biserica poartă hramul Sf. Nicolae şi este în slujba comunităţii locale. …Pică pară mălăiaţă în gura lui nătăfleaţă!”
MUZEUL GEOLOGIC: Ouă de dinozaur, artă abstractă sau sedimente de 555 de ani din Moţul Bucureştiului?
INSIDER: „Ştie cineva ce reprezintă „sculpturile” din faţa Muzeului de Geologie, de pe Bd. Kisselleff? Sunt făcute de mâna omului sau de natură? S-au format chiar în faţa muzeului din mâlul produs de ploaie în ultimii 555 ani, odată cu dezvoltarea Bucureştiului?
Din căutările pe net am găsit doar că anul trecut, din cauza căldurii una a crăpat… Or fi ouă de dinozaur! Rugăm conducerea muzeului să ne lumineze cu o plăcuţă, măcar cu denumirea latinească şi vârsta aproximativă. Dacă nu ştiu nici ei, atunci trebuie să sunăm la Radio Erevan!”
ARHIVĂ: PORTAL: În staţia de metrou Politehnică: “Urmează Cretacicul Superior, cu peronul pe partea stângă!”
ANTITEZĂ: Manelişti placaţi cu aur cântă la Muzeul Ţăranului. Generaţia de aur plânge la Galeria de Artă!
Portretele lui Goran Bregovic, Florin Salam şi Adrian Minune realizate în ulei pe pânză şi decorate cu foiţă de aur vor fi expuse Muzeul Taranului Roman în cadrul unei expoziţii care poate fi vizitată în perioada 2 – 8 iulie. Tablourile sunt realizate de artistul George Mihai Vasilescu şi expoziţia are un „caracter ironic la adresa celor portretizaţi”.
Este vorba mai exact de zece portrete, ale cântăreţilor Florin Salam, Adrian Minune, Dan Bursuc, Nicolae Guta, Goran Bregović, Sorinel Pustiu, Carmen Serban, Cornelia Catanga, Vali Vijelie şi Marian Mexicanu, precum şi alte cinci lucrări inspirate de Taraful Haiducilor şi Fanfara Ciocârlia. DETALII
La Galeria de Artă din Calea Victoriei 33 (lângă Teatrul „Constantin Tănase”) a fost vernisată ieri expoziţia de mozaic şi pictură „Mari Actori” a le artiştilor Rozalia Puskas Lenke şi Mircea Tudor Asciu. Deschisă până pe 9 august.
FESTIVAL: În Bucureştii lui Caragiale, parodia cotidiană compromite parada artiştilor comici!
INSIDER: “Teatrul Masca şi Circul Globus au deschis, ieri, Festivalul „Bucureştii lui Caragiale” cu o „paradă cum nu s-a mai văzut” – cai, ponei, cămile, fanfară, costume de epocă, Obelix, Charlie Chaplin, păpuşi uriaşe, luptători sumo, costume populare, 
îngeri, costume de epocă, artişti cu picioroange, tricolorul, George Mihăiţa, Mihai Mălaimare şi Gabriel Fătu în carne şi oase.
În mijlocul paradelor „Bucureştiului Lui Caragiale”, Piraeus Bank a plantat Copacus Norocosus în care nu cresc bani, ci premii. Îţi alegi un fel de loz din copac pe care îl completezi cu datelele personale (şi, implicit, eşti de acord să te hărţuiască după aceea 
departamentul lor de marketing cu oferte minunate!) care apoi îţi este răzuit în faţă, pentru ca în final să fie necâştigător. Cică dacă-ţi deschizi la ei un depozit în Programul de înmulţit bani, primeşti un memory-stick de 8 GB în formă de lingou… Şi cu „lingoul” să faci ce?! Nu poţi nici măcar să-l amanetezi!” DETALII
