Din 10 martie 2016 puteţi dona haine oamenilor nevoiaşi prin containerul colector instalat în faţa Centrului Ceh (Strada Ion Ghica nr. 11). Hainele şi încălţămintea pe care le depuneţi în container vor ajunge apoi la organizaţiile nonguvernamentale locale care le vor distribui oamenilor nevoiaşi din România şi din străinătate. SURSA
ARHIVĂ: AJUTĂM ÎMPREUNĂ: Donează şi tu haine sau încălţăminte pentru familiile nevoiaşe!
INSIDER: „Îl ştiu pe acest om de 3 ani, Moldovan Radu îl cheamă, locuieşte vis-a-vis de casa Poporului, este boschetar, unul demn, articulat şi cu mult bun simţ. L-am întâlnit şi astăzi, era cu picioarele bandajate şi cu capul plecat, l-am întrebat ce a păţit şi mi-a spus că i-au degerat iarna trecută, m-am uitat mai atent şi am simţit mirosul de putred ce urca din piciorul drept. A fost la spital, după 7 zile l-au externat pentru că nu avea asigurare, a mai fost la două, în total a fost dat afară din trei spitale: Municipal, Panduri şi Universitar, nu ştiu dacă exact în ordinea asta. Mă întorc să îi schimb bandajale şi să mai aflu una alta, vă cer ajutorul pentru a putea face mai mult, vreau să aflu cum e cu putinţă ca omul ăsta să fie lăsat pe stradă cu rănile astea, neîngrijite pot duce la amputare sau chiar mai rău! Dacă puteţi ajuta în orice fel vă rog să mă contactaţi. Omul locuieşte în ceva adăpost improvizat vis-a-vis de Casa Poporului în faţa la Academie pe 13 Septembrie.” SURSA
INSIDER: „Îndemnat de cîţiva prieteni, în această dupa amiază am facut o plimbare în Parcul Romanescu, fost al Poporului. Cele văzute acolo m-au întristat: parcul nostru pare să fie supus unei acţiuni destructive fără precedent. Dar despre toate acestea voi scrie in zilele următoare. Până atunci vreau să dau un mic exemplu de incoerenţă şi incompetenţă în abordarea lucrărilor: s-a amplasat un gard (discutabil ca utilitate şi aspect) în jurul heleşteului. Cu toate acestea, heleşteul nu este decolmatat, iar dupa ce gardul metalic va fi finalizat nici nu văd cum se va mai putea face. Într-o organizare firească, lucrarea trebuia începută cu decolmatarea şi abia după finalizarea acesteia se putea trece la montat gardul. Dar în primărie, nimeni nu poate face ordonarea lucrărilor dupa criterii de logică.” SURSA
„La iniţiativa lui Nicolae P. Romanescu, primarul Craiovei din acel moment, parcul a fost proiectat de arhitectul francez Edouard Redont. În 1900, planurile parcului au fost medaliate cu aur la Expoziţia Universală de la Paris (1900). Construcţia a început în 1901 şi a fost finalizată în 1903. Suprafaţa totală a parcului este de 9,6 de hectare şi cuprinde, pe lângă plantaţiile ornamentale de arbori şi arbusti, o întindere de apă de peste 4 ha, un hipodrom de 20 ha, drumuri, alei şi poteci care însumează peste 35 km lungime. Şi este considerat cel mai mare parc natural din estul Europei.” SURSA
ARHIVĂ: ARTISTUL ANONIM: „Pe noi, românii, ne-a învăţat natura să lucrăm în orice condiţii” *** CRAIOVA: Perucă mozaicată pe chelia din Bănie!
INSIDER: „Cum ziua cu numărul 30 lipseşte lunii februarie, ieri s-au comemorat 4 luni de la tragedia din Clubul Colectiv cu ghiocei, mărţişoare şi lacrimi.
Teoretic, după #Colectiv, în România s-au schimbat multe – a căzut guvernul, controalele ISU au început să fie „pe bune” şi s-au mai închis din cluburile periculoase. Practic, însă, mi-e teamă că am rămas la fel de vulnerabili în faţa oricărui alt pericol – fie el foc, pământ, apa, aer, fraier, precum bebeluşii cu sindrom hemolitic-uremic, cauzat de E.coli. Deşteaptă-te, române, altminteri nu mai rămâne nici unul să comemoreze!”
ARHIVĂ: CENUŞĂ ÎN CAP: După incendiu schimbăm poleiala, iar după cutremur poate şi consolidăm! *** MARILE SPERANŢE: Ori să consolidăm, ori să vindem repede. Sau doar ne rugăm să nu vină cutremurul?!
„Astă seară (22.02), în jurul orei 19:00, în timp ce pedalam de zor spre casă, trec prin parcarea de pe Calea Griviţei, cea dinspre podul Grant. Deplasându-mă pe trotuar, bag de seamă că un taxi este parcat cu ambele roţi din faţă pe trotuar. Evident, încetinesc şi mă strecor foarte greu prin spaţiul foarte mic rămas pe trotuar. Arunc o privire spre maşină, cu gândul să îi „urez” ceva taximetristului şi surpriză: nenea taximetristul se giugiulea (+18) cu o „stimată şi distinsă doamnă”, care cu siguranţă nu era soţia sau iubita dumnealui, dar asta este prea puţin relevant.
Trec mai departe destul de amuzat şi, în câteva secunde, aud un POC!!! Ce credeţi? Se pare că taximetristul în călduri uitase să tragă frâna de mână (a maşinii) la propriu şi datorită balansului, maşina a luat-o la vale şi s-a oprit cu spatele într-un Logan, deteriorându-i acestuia aripa dreapta-spate şi portiera dreapta-spate. S-a dat jos să vadă ce a facut, a văzut şi a plecat. Am apucat să notez numărul maşinii buclucaşe IF-01-MNK şi am făcut câteva poze maşinii avariate.” SURSA
ARHIVĂ: GARA DE NORD: „Aici nu este staţie taxi autorizată”. Rechinii pescuiesc turişti, gura CFR miroase a usturoi! *** TAXIUL GROAZEI: „Şoferul nu a respectat traseul indicat, a ameninţat-o cu moartea, apoi a încercat să o violeze şi a tâlhărit-o, abandonând-o apoi în câmp!” *** TAXIMETRIST: “Un fleac, m-au jefuit. Şi ce să facă Poliţia, hai domne’, suntem copii?!” *** PERICOL PUBLIC: Şoferul de la „Black Cab” care te calcă cu maşina să-ţi ia locul de parcare! *** PROTEST: Taximetriştii bucureşteni se leapădă de confraţii din Ilfov. Agentul constatator nu doarme! *** POLITAXI: Dacă bei alcool cheamă un „IXAT”, că te prinde „AIŢILOP”. Sau te bazezi pe „DRUMS”?
INSIDER: „Refugiaţi români în România… Mamă şi copil pe pragul magazinului Armani, Calea Victoriei, Capitala României, sec. XXI, epoca Iohannis.”
INSIDER: „Nu încape îndoială că ai dreptate. Nu pot, însă, ignora că imaginea se repetă în mai multe locuri din Europa. Aici, un instantaneu luat de mine pe 12.02.2016, la intrarea în Parlamentul European din Bruxelles.” SURSA
ARHIVĂ: LÂNGĂ NOI: “Mor ei, mor şi eu. Sunt tot ce am. Ne încălzim împreună”. Cine rezistă la -17°C? *** INIMĂ DE LEU: Paznicul de la „Innocenti Sposa”, obligat să doarmă afară şi să poarte voal de mireasă! *** COŞMAR: Românii care dorm printre şobolani. Sub Pasajul din Piaţa Obor. „Sunt oameni ca şi noi!” *** LÂNGĂ NOI: Familia Petrescu, evacuată dintr-o cazarmă abandonată. Unde se vor duce? *** SECTOR 4: Alegătorii dorm regulamentar în parcare. …Iar primarul Piedone n-are nimic împotrivă! *** CERŞETOR FĂRĂ VOIE: „Puteţi să-i transmiteţi d-lui Măruţă povestea mea, poate mă ajută cineva?!”
INSIDER: „În Piaţa Constituţiei, Antena 3 şi-a aşteptat cei minim 5.000 de fani, coform mobilizarii de pe Facebook. Cocotaţi pe o scenă în faţa Casei Poporului, o parte dintre cei 2.000 de angajaţi au plâns în ploaie împreună cu vreo mie de apărători, majoritatea trecuţi de a doua tinereţe.
Mai mulţi prezentatori ai emisiunilor Antenelor au luat cuvântul, speech-urile trecând de la agonie la extaz. Mihai Gâdea în ipostază de amfitrion a povestit amintiri din copilărie, iar prezentatoarea de la „Mireasă pentru fiul meu”, prezentată ca proaspată şi viitoare mămică, a cântat „Simply the best” cu inflexiuni de Tina Turner.”
INSIDER: “La Galeria Galateca (str. C.A. Rosetti nr.2-4), Iulia Albu şi-a vernisat, la începutul săptămânii, prima sa expoziţie ca artist plastic „Draga Drag Ana” ce exploreazā arta sculpturii, modelajului, costume şi bijuterii contemporane într-un decor de terariu.
Cred că ar fi fost bune nişte etichete în dreptul fiecărei compoziţii sau măcar un catalog la intrare ceea mi se pare vital, mai ales pentru expoziţiile de artă contemporană unde nu întotdeauna privitorul dibuieşte telepat ideea artistului.
Obiectele vestimentare şi bijuteriile multe şi suprapuse sunt greu de observat în detaliu pe manechinele înalte şi ridicate pe piedestal. Desi nu prea ortodoxă, ideea de a-i sta capul manechinului unde-i stau picioarele oferă posibilitatea unui zoom asupra cerceilor şi a cagulelor-hijab (sper, însă, să nu fie preluate prea curând de moda strazii!)
Bijuteriile sunt turnate din aliaj de staniu fără nichel şi plumb, cu sau fără perle sau cristale Swarovski şi acoperite cu aur 24 k. Cerceii în formă de ureche în marime naturală te pot transforma în femeia fatală cu 4 urechi, îţi pot păzi de vânt trompa lui Eustachio sau te ajută să trimiţi raze de lumină în cluburile dotate cu stroboscop. Nu ştiu cum se numesc şi nici cât costă, deşi i-am căutat şi pe site-ul autoarei.” DETALII
ARHIVĂ: PRAGA: Artişti cu sânge rece la Muzeul AMoYA *** MADRID: Muzeul „Regina Sofia”, labirint în arta contemporană. Pentru turişti isteţi! *** ALT AER: „Rugăm fraţii artişti să tricoteze o lucrare pe care să scrie mare „UNAgaleria” şi să o atârne afară!” *** LOC DE DAT CU CAPUL: Şase artişti plastici, agresaţi din curiozitate primitivă! *** SPAŢIU EXPANDAT: „Dacă oamenii se tem de timp, timpul se teme de artă!”
INSIDER: „Două Oltcit-uri pensionate zac pe un trotuar din Bucureşti. Proprietarul, mult prea optimist, le consideră parcate şi „bune de tuning”. După câteva silicoane şi ceva make-up, babetele se pot întoarce oare în jungla rutieră? „Fosta-i lele, cât ai fost, dar acu’ e lucru prost… ” Sau poate nu!”
N.R.: „Puțini români știu că Oltcit s-a născut dintr-un proiect comun între România și unul dintre cei mai inovatori constructori auto ai Franței: Citroën. 🚗🇷🇴🇫🇷
În 1976, statul român și compania franceză Citroën au semnat un acord pentru construirea unei uzine moderne de automobile la Craiova. A fost una dintre cele mai importante colaborări industriale dintre România și o companie occidentală în perioada Războiului Rece. Noua fabrică a fost construită de la zero, iar primul automobil Oltcit a ieșit de pe linia de producție în 1981. Numele combina două elemente: „Olt”, după regiunea Olteniei, și „Cit”, de la Citroën.
Din punct de vedere tehnic, Oltcit era diferit de majoritatea automobilelor produse în Europa de Est. Folosea soluții dezvoltate de Citroën, inclusiv tracțiune față, motoare boxer răcite cu aer și o suspensie care oferea un confort apreciat de mulți șoferi ai vremii. Pentru piețele vest-europene, automobilul era comercializat sub numele Citroën Axel.
Planurile inițiale erau extrem de ambițioase. Uzina din Craiova fusese proiectată pentru o capacitate de producție de aproximativ 130.000 de automobile pe an, însă acest obiectiv nu a fost niciodată atins. Problemele economice ale anilor ’80 și dificultățile colaborării dintre partenerii român și francez au limitat dezvoltarea proiectului. În 1990, Citroën s-a retras din societatea mixtă, iar automobilul a continuat să fie produs pentru o perioadă sub numele Oltena. Câțiva ani mai târziu, uzina avea să intre într-o nouă etapă, odată cu venirea companiei Daewoo, iar astăzi tradiția construcției de automobile la Craiova este continuată de Ford Otosan.
Chiar dacă Oltcit nu a avut succesul comercial la care au visat inițiatorii săi, el rămâne unul dintre cele mai interesante proiecte industriale din istoria României moderne: o încercare de a aduce tehnologia unui mare constructor occidental într-o fabrică românească.”
ARHIVĂ: DACIA: Mama Loganului: „Ce-am fost şi ce-am ajuns!” *** TUNING: Românul s-a născut poet. Şi pictor abstract! *** DEŞEURI: Trecătorii, prea darnici cu ambalajele! *** VISUL ROMÂNESC: „Pega-sus-pe-Dacie” din 1970!
INSIDER: „Sectorul 2. Da, ăla e carosabil, iar stopul e în mijlocul drumului.” SURSA
Susțineți infoINSIDER cu o donație rapidă!
