INSIDER: „Unul dintre cele mai spectaculoase exponate ale Muzeului Frederic Storck și Cecilia Cuțescu-Storck, Macheta Bisericii Mănăstirea Curtea de Argeș, realizată de Karl Storck pentru Expoziția Universală de la Paris din 1867, are o poveste amuzantă – când o pisică a intrat pe geamul muzeului și a găsit înăuntru un adăpost confortabil, iar în toiul nopții când aceasta a ieșit la plimbare și s-a declanșat alarma, a alertat conducerea muzeului și mai multe echipaje de poliție.”
Patrimoniul Muzeul Frederic Storck și Cecilia Cuțescu-Storck constituie donația făcută în octombrie 1951 de către Cecilia Cuțescu-Storck și de fiicele acesteia, Gabriela Florica Storck și Cecilia Frederica Storck-Botez, către Sfatul Popular al Capitalei. Casa, monument de arhitectură construit de cei doi artişti între anii 1911 și 1913, conservă creaţia unei întregi familii de artişti plastici. În prezent, muzeul funcţionează în baza unui contract de comodat cu fraţii Alvaro şi Alexandru Botez, care au oferit imobilul din Strada Vasile Alecsandri, nr. 16, pentru expunerea şi conservarea colecţiei.
Karl Storck (1826-1887) – sculptor, a fost primul profesor de sculptură la Şcoala de Belle-Arte înfiinţată de Theodor Aman. Este autorul primei sculpturi monumentale din Bucureşti, care se păstrează și astăzi – Spătarul Mihail Cantacuzino. Carol Storck (1854-1926) – sculptor, fiul lui Karl Storck, este autorul a trei dintre alegoriile care decorează Palatul de Justiţie din Bucureşti şi a monumentului “Gen. Dr. Carol Davila”, aflat în faţa Facultăţii de Medicină din Bucureşti. Frederic Storck (1872-1942) – sculptor, fiul lui Karl Storck, a fost profesor la Şcoala de Belle-Arte din Bucureşti.
Cecilia Cuțescu Storck (1879-1969) – pictor, soția sculptorului Frederic Storck, a fost prima femeie profesor într-o academie de arte, de stat, din Europa. A predat pictura şi artele decorative în Şcoala de Belle-Arte din Bucureşti. Colecția „Frederic Storck și Cecilia Cuțescu Storck” cuprinde lucrări de sculptură, pictură, desene în tuș și cărbune, pasteluri, acuarele și guașe. La acestea se adaugă o serie de plachete și medalii lucrate în bronz și alte obiecte de colecție, monede antice și icoane. DETALII
Program: marți – duminică 10-18. Intrare: 5 lei (adulți), 2 lei (pensionari, militari, elevi, studenți), gratuit (copiii sub 7 ani), 6 lei (taxă ghidaj), 15 lei (taxă foto).
ARHIVĂ: COLECȚIA DE ARTĂ MACOVEI: Ai senzația că ai venit în vizită, iar gazda te va servi cu șerbet de trandafiri *** K.H. ZAMBACCIAN: A inventat conceptul de consignație de artă “Romarta” *** MUZEUL VÂRSTELOR: De la copilărie la senectute și prăpastia dintre generații în ultimii 300 de ani
INSIDER: „
INSIDER: „Sute de fotografii sunt postate de oameni care strâng gunoaiele altor oameni din întreaga lume. Aceasta este o provocare virală de care avem mare nevoie! 
#ChallengeForChange #Trashtag #TrashtagChallenge #PlanetEarth #ProtectMotherEarth #Earth #Permaculture #CareOfThePeople” 
INSIDER: „Mă mânâncă degetele de nervi, nu pot să nu scriu. Azi am râs isteric. De ce? Pentru că unii umblă cu cioara vopsită sau…puiul vopsit, cum vreti sa spuneti. Și încă pe bani buni, pe banii proștilor ca mine.
Ei și mă întreb cum li se permite acestor impostori să mintă cu atâta nonșalanță.” 
INSIDER: „Și mai jos, la parter vreo două automate de cafea cu 2 lei…” 
INSIDER: „Aici sunt fotografiile îngrozitoare pe care tocmai le-am făcut pe cel mai frumos bulevard din lume.. O paragină..” 
Colecția de artă Ligia și Pompiliu Macovei reprezintă o incursiune culturală , originală, în epoci și locuri diferite, colecția fiind formată din lucrări de artă plastică, reprezentată prin lucrări semnate de Theodor Pallady, Lucian Grigorescu, Al. Ciucurencu, Dimitrie Ghiață, Gheorghe Petrașcu, Ioan Andreescu, J.Al. Steriadi, Iosef Iser, Nicolae Tonitza, Ion Țuculescu, Marcel Iancu și M.H.Maxy, sticlă, ceramică, metal, mobilier și textile decorative din diverse perioade și zone culturale. Colecția include de asemenea un important fond al lucrărilor de pictură ale Ligiei Macovei și o însemnată bibliotecă de artă. Nu au avut copii și au lăsat totul moștenire statului român. Atmosfera este plăcută și dacă faci abstracție de tavanele ușor degradate pe alocuri, dovadă a trecerii timpului, ai senzația că ai venit în vizită și dintr-un moment în altul trebuie să apară gazda cu apă proaspătă în pahare de cristal și șerbet parfumat de trandafiri.” 
INSIDER: „Se pare că avem viruși bipezi… (…) Duminica, zi de sărbatoare. Prin zgomotul de fond al orașulului, slujba răzbate cu greu. În stația de autobuz lumea întoarce capul spre tăieturile proaspete, aruncând priviri dezamăgite. 
Lângă mine, o doamnă între două vârste oftează cu năduf: Iartă-i, Doamne, că nu știu ce fac…” 
