INSIDER; „Parcul „Romanescu“ sau Parcul Poporului este mărturia dragostei pe care a purtat-o în suflet Nicolae P. Romanescu față de orașul său, este locul în care fostul primar al Craiovei își doarme somnul de veci. Sub domul belvedere sau templul amorului, cum este cunoscut edificiul de la intrarea principală în parc, situat pe înălțimea Carmen – Sylva, se află osemintele lui Nicolae Romanescu. A fost înmormântat inițial în cimitirul Ungureni, dar în 1978, fiul marelui primar a consimțit la înhumarea osemintelor acestuia în domul belvedere. O plăcuță din bronz așezată pe templul amorului pe care stă scris: „Nicolae P. Romanescu n.1855, decedat la 31 august 1931. Edil perseverent și creator, cetățean de onoare al Craiovei“ marchează locul.

De aici veghează fostul primar, așa cum și-a dorit, asupra bunului mers al lucrurilor în Craiova.

„În anul 1931, la 31 august, primarul Nicolae Romanescu a murit. A lăsat cu limbă de moarte să fie înmormântat în picioare, nu culcat, cum se obișnuiește, ca să poată vedea de acolo orașul Craiova, să-l supravegheze, cum este gospodărit și păstrat și să fie dus la cimitir în car cu boi, însoțit de tineri și de tinere îmbrăcați în costume naționale. Să fie aduse numai flori violet.


Tot în Parcul „Romanescu“, la poalele înălțimii Carmen Sylva, între bustul lui Nicolae Romanescu și domul belvedere, a fost așezată piatra funerară a revoluționarului Petrache I. Romanescu, tătal fostului primar. Nicolae Romanescu a iubita Craiova „ca pe o mamă, (…) ca pe o iubită, ca pe o promisă, pe care am dori să o vedem cât mai fericită, să o vedem cât mai sus. Să ne ajute Dumnezeu ca, în unire și armonie, să muncim pentru binele orașului nostru”, după cum el însuși mărturisea. A pus Craiova pe harta Europei și a făcut din natură un adevărat obiectiv turistic. Vizionar de inspirație franceză, a dezvoltat proiecte de urbanism în premieră absolută: igienă publică, salubritate, canalizare, aducerea apei potabile, iluminat public, rețele de tramvai, electricitate, parcuri și pavaje.” DETALII
ARHIVĂ: ARTISTUL ANONIM: „Pe noi, românii, ne-a învăţat natura să lucrăm în orice condiţii” *** CRAIOVA: Lacul din Parcul Poporului, înţărcuit să nu fugă Peştişorul de aur. Ce părere are Edouard Redont? *** GLUME DE AUTOBAZĂ: Grădina Zoologică din Craiova îşi electrocutează vizitatorii?

INSIDER: ” La Muzeul Mănăstirii Comana există o „Urnă cu pământ de la cotul Donului udat din belșug cu de sânge românesc pentru dezrobirea Basarabiei, Bucovinei și ținutului Herța adus de Dl. Prof. Univ. Dr. Vasile Șoimaru. Chișinău. 29 Octombrie 2017.” Adresa: str. Radu Șerban nr.392, com. Comana, jud. Giurgiu. Intrare: 5 lei.

Acum 70 de ani (19 noiembrie 1942) la 1942 de kilometri de Chișinău, se declanșa cea mai tragică operațiune militară a Armatei Române, cea de la Cotul Donului, componentă a marii Bătălii de la Stalingrad. În lupta de la Cotul Donului și din Stepa Calmucă au murit 150.000 de ostași români.

N.R.: Acum 70 de ani (19 noiembrie 1942) la 1942 de kilometri de Chișinău, se declanșa cea mai tragică operațiune militară a Armatei Române, cea de la Cotul Donului, componentă a marii Bătălii de la Stalingrad. În lupta de la Cotul Donului și din Stepa Calnucă au murit 150.000 de ostași români.

ARHIVĂ: MAUSOLEUL COMANA: Locul unde poți privi în orbite eroii României

INSIDER: „În curtea mănăstirii Comana (județul Giurgiu), lângă biserică, se află „Mausoleul eroilor căzuți în Primul Război Mondial (Mănăstirea Comana).

În toamna anului 1916, în incinta mănăstirii Comana, trupele germane, aflate sub comanda feldmareșalul Anton Ludwig August von Mackensen, au început amenajarea unui cimitirde campanie, în care au fost înhumați 516 eroi, căzuți în luptele de pe Neajlov, dintre care: români – 417 neidentificați și 4 identificați; germani – 13 neidentificați; bulgari – 51 neidentificați; turci – 31 neidentificați.

În anul 1919 Societatea „Cultul Eroilor” a hotărât construirea unui mausoleu în incinta mănăstirii Comana, pe baza indicațiilor date de Nicolae Iorga.

Lucrările la mausoleu au început în anul 1926 și au fost finalizate în anul 1932. Mausoleul, de formă rectangulară (4,5m X 14,5m X 6,5m) și acoperișul în două ape, a fost ridicat pe ruinele fostului paraclis al mănăstirii. Fațada principală a osuarului conținea elemente arhitecturale (coloane, arcade, capitaluri) care au fost copiate după cele ale mănăstirii Comana.

Inițial, în criptă au fost depuse osemintele a 564 de eroi, din care 24 identificați, iar 540 neidentificați. Numele militarilor identificați au fost inscripționate pe plăci din marmură, iar la intrarea în mausoleu au fost dăltuite, în marmură albă, câteva versuri ale poetului Mircea Rădulescu: „Cei ce căzut-au pentru țară/ Pe lanul câmpului bogat/ Jerfind o’ntreagă primăvară/ Nu au murit ci au înviat”

Ultima_statistică privind numărul eroilor din mausoleu datează din anul 1943, menționându-se că osemintele a 762 de militari au fost depuse în criptă și în firide individuale.

După 2008, conducerea mănăstirii a dorit să transforme Mausoleul într-un paraclis în care să se desfășoare slujbele religioase pe timpul iernii, când costurile de încălzire ale mănăstirii ar fi fost mult mai ridicate. În acest sens, călugării au demarat lucrări de îmbunătățire a interiorului mausoleului, spărgând pardoseala acestuia și ajungând la cripta cu osemintele eroilor. Lucrările au fost întrerupte odată cu sesizarea poliției.

În 2011 edificiul a intrat într-un amplu proces de restaurare, odată cu restaurarea mânăstirii ce-l găzduiește; s-a reușit acest fapt printr-un proiect cofinanțat de Uniunea Europeană în cadrul Programului Operațional Regional, iar lucrările de restaurare au durat aproape patru ani. DETALII

ARHIVĂ: BRÂNCUŞI: “Realitatea nu este reprezentată de forma exterioară, ci de ideea din spatele ei, de esența lucrurilor” *** MONUMENT DEGHIZAT: “Nu s-or supăra eroii de acolo, din ceruri, până se demontează bradul?!” *** PODUL VIEŢII: Aşteptaţi îndeplinirea dorinţelor şi a promisiunilor electorale? Mai bine mergeţi la Comana!