PRIMUL FLUX DE ŞTIRI TRIMISE DE CITITORI

Ultimele

ECATERINA TEODOROIU: În București are două statui – amândouă în sectorul 5!


INSIDER: „În Sectorul 5 din București pe 1 Decembrie 2019 a fost dezvelită statuia primei femei combatante din Armata Română, sublocotenent Ecaterina Teodoroiu, într-un parc pe bulevardul George Coșbuc lângă Academia Tehnică Militară (între Piața Regina Maria și Chirigiu, peste drum de palatul Bragadiru) – statuie realizată de sculptorul Alexandru Papuc.

Tot în sectorul 5, pe Soseaua Panduri Nr.16-18 (la intersecția cu strada Mihail Cioranu, într-un scuar la două sute de metri în spatele statuii lui Tudor Vladimirescu), Eroina de la Jiu a fost imortalizată în bronz de către artistul Valentin Duicu de la Tismana, statuie inaugurată în 2023.

N.R.: „Ecaterina Teodoroiu (nume la naștere Cătălina Vasile Toderoiu, n. 14 ianuarie 1894, Târgu Jiu, România – d. 22 august 1917, Secui, România) a fost o cercetașă şi participantă la Primul Război Mondial, unde a murit la sfârşitul bătăliei de la Mărăşeşti luptând în fruntea unui pluton de infanterie al Armatei Române. Provenită dintr-o familie modestă din Oltenia Ecaterina Teodoroiu a plecat la Bucureşti pentru a deveni învăţătoare, iar acolo a contribuit la înfiinţarea primelor organizații de cercetaşi din țară. După intrarea României în Primul Război Mondial, a activat ca asistentă medicală pe frontul din regiunea natală. Din dorința de a-i răzbuna pe toți cei patru frați ai ei care muriseră în lupte, Ecaterina a cerut să fie transferată la o unitate de combatanți. A fost luată prizonieră, a evadat si a fost rănită de două ori. În spital a fost decorată de casa regală şi avansată la gradul de sublocotenent. Din această postură a participat la Bătălia de la Mărăşeşti, unde a murit comandând un pluton de infanterie, ultimele ei vorbe fiind: „Luptați băieți! Apărați țara!”

Celebrată ca eroină națională după terminarea războiului, imaginea ei a fost la început marginalizată şi apoi distorsionată de regimul comunist. După terminarea războiului, Ecaterina Teodoroiu a devenit o eroină a României Mari. Iniţial înmormântată în comuna Fitioneşti din județul Putna, osemintele sale au fost strămutate în iunie 1921 la Târgu Jiu într-un mausoleu din centrul oraşului. După venirea regimului comunist, deşi acesta promova personaje istorice cu origini umile pentru a arăta contribuția ţărănimii şi muncitorilor la cultura țării, Ecaterinei Teodoroiu s-a dat o importanță foarte redusă: prin studiile făcute, ea urma să acceadă în clasa burgheziei, imaginea sa fusese asociată foarte frecvent cu familia regală, iar mişcarea cercetaşilor din care făcea parte era considerată, la fel, o organizație burgheză „reacționară”. După anii 1960, regimul comunist a virat spre naţionalism şi în timpul lui Nicolae Ceaușescu imaginea Ecaterinei Teodoroiu a fost din ce în ce mai des prezentată ca pe cea a unei eroine naționale, în 1978 realizându-se şi un film despre ea. Legăturile cu casa regală şi rolul în fondarea mişcării cercetaşilor au fost însă trecute sub tăcere. După revoluția din 1989, din cauza utilizării ei de către propaganda comunistă, prezența imaginii ei în contextul comemorărilor contribuției româneşti la Primul Război Mondial a continuat să fie una discretă. Din anul 1938, casa familiei Teodoroiu, construită în 1884, a fost amenajată drept casă memorială „Ecaterina Teodoroiu, Centrul local de cercetaşi din Târgu Jiu îi poartă numele.

Există multiple monumente in cinstea ei: # Monumentul Ecaterina Teodoroiu” – sculptor Dumitru Mățăcanu (1888-1929), ridicat la Slatina. Construcția a început în 1921 şi a durat până la 31 mai 1925, fiind primul monument din țară ridicat în memoria eroinei. Pe un piedestal din beton, în trei trepte, realizat în stil baroc, cu colțurile sub forma unor coloane adosate, se află statuia din bronz a eroinei, realizată în mărime naturală, într-o atitudine dinamică, cu mâna stângă ținând arma în cumpănire iar în mâna dreaptă, ridicată, ţine o cască ostășească.

# Monumentul Ecaterina Teodoroiu din Brăila (sculptor Vasile lonescu-Varo, 1928) se compune din sculptura ronde-bosse din bronz turnat şi patinat montată pe un soclu din zidărie cu ciment. Pe soclu, la bază, este încastrată o placă de bronz cu inscripția: Sublocotenent/erou/ECATERINA/TEODOROIU/căzută în luptele de la/Märäşeşti august 1917. Din 1974, monumentul se află amplasat în fața Liceului Gh. Munteanu Murgoci”.

# Monumentul Victoriei (Biruinței) (sculptor Oscar Han, 1934), amplasat la Tișița, reprezintă o imortalizare a victoriei din 1916-1918. Monumentul de bronz, cu o înălțime de 2,50m, o reprezintă pe Ecaterina Teodoroiu cu sabia ridicată deasupra capului. Inițiatorul monumentului a fost Pamfil Şeicaru, pe cheltuială proprie. La inaugurarea din 20 septembrie 1934 au participat regele Carol al II-lea al României şi Mihai, Mare Voievod de Alba Iulia.

# Mausoleul Ecaterina Teodoroiu (sculptor Milita Petraşcu, 1936), ridicat la Târgu Jiu. Monumentul, realizat din travertin italian, cu dimensiunile 2,90 x 1,60 m şi înălțimea 2,10 m, are forma unui sarcofag de piatră albă, pe un postament cu trei trepte, pe care este amplasat un basorelief ce prezintă scene din viaţa şi activitatea militară a Eroinei de la Jii – Sublocotenentul Ecaterina Teodoroiu. Basoreliefurile de pe fețele laterale ale sarcofagului, sunt organizate astfel: pe faţa dinspre miazăzi, apare un tablou prezentând copilăria, în cadrul vieții din satul ei natal, pe latura opusă, apare eroina, în medalion, salutată de cercetașii din care a făcut parte, ca elevă de curs secundar, celelalte două fețe ne-o înfăţişează în război, pornind la atac cu plutonul şi momentul final, când este dusă la locul de odihnă de mâini pioase de soldaţi. În cele patru colțuri, veghează patru femei în costum național, ținând în mâini câte o cunună de lauri.

# Monumentul eroilor din Azuga (sculptor loan lordănescu, 1937), Constă din două grupuri statuare în mărime naturală, din bronz, în dreapta o femeie simbolizând Patria sprijină un ostaş rănit; în stânga Ecaterina Teodoroiu în uniformă militară, în momentul când este lovită de un glonț ucigaș, lângă un soldat sprijinit de un tun.

# Monumentul Sublocotenentului Ecaterina Teodoroiu (sculptor D. Iliescu, 1972), este amplasat la 500 m nord-vest de satul Muncelu, comuna Straoane, pe partea dreaptă a drumului către Soveja. Are un soclu. Pe partea frontală a soclului din piatră fățuită este montat un basorelief, care o reprezintă pe Ecaterina Teodoroiu. Sub acesta se găseşte o placă din marmură pe care se află inscripția: Pe aceste locuri a căzut eroic în luptele pentru apărarea Patriei, la 22 august 1917, sublocotenentul Ecaterina Teodoroiu.

# Statuia Ecaterinei Teodoroiu (sculptor lulia Oniţă, 1978), amplasată în Târgu Jiu, pe bulevardul ce-i poartă numele, vis-a-vis de Școala Generală Ecaterina Teodoroiu”;

# Bustul Ecaterinei Teodoroii (sculptor Florin Musta, 1994), turnat in bronz, montat pe un soclu din marmură, este amplasat pe aleea personalităților istorice de pe platoul din faţa Mausoleului de la Mărășești.

Din 1 decembrie 2021 a fost pusă în circulație bancnota de 20 de lei cu chipul ei.” DETALII

ARHIVĂ: PARCUL LUMEA COPIILOR: În Grădina Valorilor Românești doar patru femei au scris istorie. Restul sunt doar frumoase?!

https://youtu.be/yqMJU8i_RC8?si=oXtE4cw4puFBolwF

LINS DUPĂ SCUIPAT: FDA recomandă vehement substituția hormonală la menopauză, după ce a hulit-o 25 de ani. Se elimină avertizările din prospecte!


INSIDER: „“Ne pare rău că v-am speriat, substituția hormonală nu crește riscul de boli cardiovasculare, atac cerebral, cancer de sân, demență și Alzheimer, din contră, vă schimbă viața în bine și chiar vă salvează viața”! Cam așa sună declarația făcută de dr. Marty Makary, comisar al mult-temutei agenții americane FDA (Food and Drug Administration). După 25 de ani în care s-a vorbit doar despre riscurile terapiei hormonale pentru menopauză, FDA și-a schimbat atitudinea cu 180 ° și a anunțat că renunță la avertizările care au ținut femeile departe de acest tratament, considerat acum “life-changing” și “life-saving”.
“Cu excepția vaccinurilor și antibioticelor, nu există un tratament care să îmbunătățească sănătatea femeilor la nivel de populație mai bun decât tratamentul de substituție hormonală în menopauză”, a spus Makary.

Schimbarea de atitudine este năucitoare, dacă până acum se recomandau cele mai mici doze de hormoni pentru o perioadă cat mai scurtă, în prezent s-a trecut în extrema cealaltă, li se spune femeilor să facă substituție hormonală timp îndelungat. Firmele producătoare de hormoni vor trebui să schimbe inclusiv prospectul medicamentelor, să elimine avertizările care generau frică și să includă noile recomandări, care încurajează pacientele. După 20 de ani în care prospectele hormonale au fost mai degrabă sperietoare, este timpul ca ele să fie schimbate pe baza unor rezultate bine documentate. “Chiar dacă subiectul este controversat, este un pas în direcția bună”, spune dr. JoAnn Manson, ex-președintele Societății de menopauză.

Cine a pus semnalul de alarmă pe terapia de substituție hormonală? Același FDA care, pe baza unui studiu, a lansat în 2003 un avertisment: tratamentele pentru menopauză care conțin estrogen pot crește riscul de cancer de uter, cancer de sân, accident cerebral, demență sau tromboză la femeile cu vârsta mai mare de 65 de ani. Prospectele medicamentelor au inclus aceste avertizări, doctorii au devenit reticenți în a recomandat tratamentul, iar prescripțiile medicale au scăzut cu 70%.
‼️Dacă în anii ‘90 una din 4 femei la menopauză urma un tratament hormonal, în 2020 numărul a scăzut la una din 25. A fost suficient un studiu și o avertizare FDA ca să punem terapia hormonala în cui timp de 30 de ani! Și uite așa, milioane de femei de vârstă medie au fost condamnate la bătrânețe

“Este o tragedie oribilă”, spune dr. Erika Schwartz, autoarea unui bestseller cu titlul “Don’t let your doctor kill you” (nu-ți lăsa doctorul să te omoare). Ghidurile medicale spun acum că cele mai mari beneficii și cele mai mici riscuri apropo de substituția hormonală le au femeile cu vârsta sub 60 de ani și cele aflate în premenopauză.
“Cu 10-15 ani înainte de a intra la menopauză, hormonii încep să scadă. Pe măsură ce corpul tău nu mai produce hormoni, ai nevoie de hormoni din exterior. Deci nu vorbim despre substituție hormonală, ci despre suplimentare hormonală”, a spus dr. Schwartz. “Bolile cronice precum osteoporoză, cancer, Alzheimer și bolile cardiovasculare sunt boli ale bătrâneții, iar una dintre cauze este pierderea hormonală”.

În octombrie 2025 într-un interviu la CNN, comisarul FDA dr. Marty Makary declara în legătură cu tratamentul hormonal în menopauză: “Este o adevărată tragedie, este probabil cea mai mare greșeală din medicina modernă, care a avut ca rezultat excluderea/privarea a 50 milioane de femei de la un tratament incredibil”. Oare ce mai e de comentat?!” SURSA

INSIDER 2: „Eu nu mai pricep nimic, ba suntem prea mulți și trebuie să ne rărească, ba vor să ne salveze? Ne decidem și noi odată??? Parcă ei sunt la menopauza… Oricum, nu cred că mai există multe persoane care să mai aibă încredere în medicina alopată. Deci, fruntea sus, e normal s6a îmbătrânim.”

INSIDER 3: „Oare?! Miliarde de femei au trecut prin menopauza fără acest tratament. Și au trăit mai mult decât bărbații ca medie de vârstă. Doar o afacere bine mediatizată.”

INSIDER 4: „Când at6i fost sinceri? Firma care a prezentat atâtea riscuri în prospect și care acum spune altceva mai poate fi luată in serios?”

LINS DUPĂ SCUIPAT: FDA a hulit 25 de ani substituția hormonală la menopauză. De o lună s-a răzgândit și o recomandă vehement, inclusiv schimbarea prospectelor medicamentelor!

LINS DUPĂ SCUIPAT: FDA recomandă vehement substituția hormonală la menopauză, după ce a hulit-o 25 de ani. Cere și schimbarea prospectelor medicamentelor!

RAIUL DULCIURILOR: Bomboanele Roshen „neobservate” în micile insule din mall-urile bucureștene, luate cu asalt după influencer-eală!


INSIDER: „Aglomerație mare la noul magazin de dulciuri Roshen, din Piață Unirii. E deschis de numa’ câteva zile. Seara, tot colțul e luminat frumos, ca de Sărbători. Arată bine, n-am ce zice! Lume multă pe băncile de afară – unii își fac selfie, alții trag de copii care nu vor să plece, alții pur și simplu gustă din produsele abia achiziționate. Intru. Coada lungăăă. Ocupă, practic, tot parterul (magazinul are și etaj). E ca un șarpe care se mișca lent-lent printre produse, astfel că nu prea poți ajunge la multe dintre ele să le vezi. Nici nu știu cum și-au achiziționat unii, dar au reușit cumva, căci au brațele pline cu pungi și cutii.

“La Catedrala ai stat 10 ore la coadă și aici nu stai o oră??” – aud reproșul unui tânăr către partenera lui. Sunt și străini la coadă – ucrainieni, spanioli. Prețuri? De la mici până la foarte mari! Napolitane de 4,51 lei, dar și bomboane din ciocolată de 329,50 lei/kg! Un copil are o criză de tantrum. Lovește cu putere podeaua cu picioarele, strigându-i mamei că vrea și el dulciuri. “Ai destule acasă!” – îi răspunde ea și îl trage înspre ieșire. Bietul copil, a fost adus până aici, dar el nu știe ce e aia “window shopping”…

Prima oară când am aflat de bomboanele Roshen a fost la Târgu Neamț, în timpul unor filmări. Moldovenii erau cu un pas înaintea noastră, ei le mâncau de multă vreme de la vecinii lor, ucrainienii. 🇺🇦 Tot atunci am aflat ca firma e fondată de fostul președinte al Ucrainei – Poroshenko! De unde și numele firmei – …Roshen… Tare, nu? (Înțeleg că firma e tot a lui sau, mă rog, a familiei.) Apoi am regăsit bomboanele în micile insule din mall-urile bucureștene. Nu prea vedeam lume îngrămădindu-se sa le cumpere. Spre deosebire de acum! Ca să vedeți ce înseamnă “haina” și social media! Locul e, practic, “instagramabil”. 📸 Arată ca în Occident, cu mașinării luminoase în vitrină, care iți iau ochii, cu vase mari din sticlă, pline cu bomboane colorate, dar și cu o varietate de produse nevăzută până acum, probabil, într-un magazin din România. De aici și buluceala. Îmi dau seama că subiectul “coada de la Catedrala Neamului” e deja un leitmotiv, căci mai aud pe cineva: “La cele sfinte am stat la coadă, la bomboane nu stăm!” Nici eu nu stau. Așa că nu va pot spune nimic despre cum sunt multe dintre ele, pe care le vad pentru prima dată. Ce știu sigur însă e că, bune sau rele, toate se depun. Vă zic din proprie experiență…
#roshen SURSA

N.R. Locației: Piața Unirii în stație la tramvaiul 32 – Bulevardul Unirii nr. 20, București sector 3. Program: zilnic 08-21.

BUCUREȘTI NEIUBIT: Cine salvează picturile murale ale lui Constantin Piliuță din fostul Restaurantul Cișmigiu, actuala Registratură a Primăriei Generale?!


INSIDER: „Restaurantul ”Cișmigiu” se afla pe Bulevardul Gheorghe Gheorghiu-Dej (actual Regina Elisabeta 42) la parterul ”blocului de locuințe cu 56 balcoane” construit in 1959 și proiectat de către Institutul Proiect București. Închis la finalul anilor ’90, spațiul fostului restaurant a stat nefolosit niște ani buni pentru ca în 2006 să fie preluat în administrarea Primăriei Capitalei și transformat în ”Centrul de Informare și Documentare pentru Relații cu Cetățenii al Primăriei Municipiului București” (Registratură).

La demisolul restaurantului era un spațiu circular cu raza cam de 7-8 metri și amenajat ca bar. Iar o particularitate a acestui spațiu erau picturile murale cu teme gen ”Belle Epoque”, realizate de Constantin Piliuță în anul (probabil) 1973. Picturile au suferit stricăciuni în urma lucrărilor de amenajare și transformare a spațiului fostului restaurant în registratură, din cauza intervențiilor ”meșterilor” dar și a ignoranței și nepăsării responsabililor cu aceste lucrări. Nu e prea târziu ca aceste lucrări să fie restaurate și salvate, chiar dacă din 2007 și până acum nu a interesat pe nimeni dintre cei aflați în clădirea din apropiere de unde se conduc destinele orașului.” SURSA

N.R.: Constantin Piliuță (n. 4 februarie 1929, Botoșani d. 3 mai 2003, București) a fost un pictor român. A studiat la Institutul de Arte Plastice Nicolae Grigorescu din Bucureşti (1945-1949), sub îndrumarea lui Alexandru Ciucurencu, apoi a lucrat pictură de şevalet, grafică, scenografie pentru teatre din Botosani şi Bucureşti, frescă. În desen și în pictură, înţelese ca modalități traditionale de exprimare, rămâne adeptul unui figurativ care îşi găseşte în propria sa metamorfoză resursele expresivității. Tonurile luminoase, degajate de impurități compun o lume aerată, în care meditaţia se instaurează ca o modalitate de a se reface comuniunea cu o natură pură şi vitală. Cu aceleaşi posibilități de esențializare, pictorul abordează şi alte genuri, ca portretul (Tudor Vianu, Nicolae Iorga, Tudor Arghezi, Ştefan Luchian) şi compoziți de evocare istorică. În domeniul artei monumentale a realizat. în colectiv, portrete de voievozi și cărturari (frescă în tempera la Muzeul Unirii din Alba Iulia, 1968), compoziția de artă monumentală pentru Hidrocentrala Porților de Fier (1973), panouri decorative (mozaicuri din sticlă colorată şi marmură). Lucrările sale sunt cuprinse în selecții de arta românească prezentate peste hotare: Moscova (1964), Varşovia (1979), Varşovla, Praga, Leningrad (1972), Atena, Cairo, Damasc, Teheran, Tunis, Moscova, Berlin, Glasgow (1974), Lisabona, Ankara, Atena (1975), Praga, Istanbul (1976), Paris, Copenhaga, Pekin, Shanghai, Ankara, New Delhi, Sofia (1977); Teheran, Lisabona, Lakewood-Ohio, Milwaukee Wisconsin (1978); Madrid, Ottawa, Ciudad de Mexico (1979); München (1994).

O ultimă expoziție personală a fost organizată, în 2002, la galeria GalAteCa a Bibliotecii Universitare Centrale. Pe 24 februarie 2003, Preşedinţia Romaniei i-a conferit Ordinul Național „Steaua României in grad de Cavaler pentru îndelungata activitate creatoare, originalitatea şi talentul pictural deosebit, recunoscute pe plan național şi internațional.

În anul 2004 , o galerie dedicată memoriei pictorului Galeriile de Artă Constantin Piliuță – a fost inaugurată pe Calea Victoriei nr. 210. În anul 2021, in cadrul evenimentului Art Safari Bucureşti a fost organizată, între altele, expoziția „Constantin Piliuță. Culoare de zenit”, un omagiu adus pictorului care omologhează în pictura românească scena de gen ca expresie a derizoriului cotidian şi tablourile cu subiect floral ca loc de manifestare a esteticii simplităţii şi armoniei paletei. În prezent operele lui Constantin Piliuță apar frecvent în cadrul licitațiilor Artmark și la vânzare pe OLX sau Ocazii.

CAPRA CU TREI IEZI – 150 ANI: „Nu citești, lupul te mănâncă!” – reclamă stradală la Târgul de Carte Gaudeamus


INSIDER: „Nu citești, lupul te mănâncă! 150 de ani de „Capra cu trei iezi” – panou publicitar pentru editura Humanitas, promovează Târgul de Carte Gaudeamus care avea loc între 23 noiembrie și 3 decembrie la Romexpo. AI zice că „Nu citești, lupul te mănâncă!” e o adaptare a zicalei „Nu muncești, lupul te mănâncă”, dar nici eu, nici Google nu am auzit de o asemenea zicală, cel puțin niciuna cu rădăcini mioritice. „

N.R.: „Capra cu trei iezi” este o poveste-basm scrisă de lon Creangă şi publicată pentru prima dată în revista Convorbiri literare la data de 1 decembrie 1875. Povestea este culeasă din folclorul european şi bazată pe basmul Fraților Grimm „Lupul şi cei şapte iezi”, publicat ca parte dintr-o serie de basme in 1812-1815.

Povestea ilustrează drama unei mame a căror copii au fost prăpădiți de un lup, primit în casă de cei mai mari şi mai neascultători dintre copii. Singurul ied care a supraviețuit este cel mai tânăr și cel mai ascultător, care apoi o ajută pe mamă să-şi planifice răzbunarea asupra prădătorului, ducând la un deznodămänt în care lupul este păcălit, ars de viu şi ucis cu pietre. Inclusă în abecedare, povestea lui Creangă s-a menținut ca una dintre cele mai cunoscute lucrări din literatura română pentru copii. Capra cu trei iezi a fost şi subiectul mai multor adaptări de operă, teatru şi film, atât în Romania, cât și în Republica Moldova. În 1968 povestea a fost transpusă într-un scurtmetraj de animație realizat de Anton Mater. În 2019 scurtmetrajul „Capra cu trei iezi”, în regia lui Victor Canache, avându-i ca protagonişti pe Maia Morgenstern şi Marius Bodochi îşi are premiera în cadrul Festivalului internațional de film Transilvania. Ulterior, Canache, Morgenstern şi Bodochi au luat parte şi la un lung-metraj cu acelaşi nume care a apărut în 2022.” DETALII

ARHIVĂ: JOS INVIDIA: PressOne este iedul cu cinci capre. “Trăiască capra vecinului!” Și vecinul! Și iedul pe lângă ei! OXXO EXORCIZARE: După ce “au scos” invidia din jurnaliști, cvintetul de capre vindecătoare au trecut la muritorii de rând din Herăstrău

PRIMĂRIE SECTOR 3: Modificarea procedurilor de închiriere a sălilor de sport pentru cluburile sportive, anularea vechilor contracte și lălăiala aplicării noilor proceduri, țin sportivii pe tușă!


INSIDER: „Primăria Sectorului 3, a modificat procedurile de închiriere a sălilor de sport, printr-o hotărâre a Consiliului Local, complet dezavantajoasă pentru toate cluburile sportive din sectorul 3, care închiriază sălile de sport ale școlilor gimnaziale și liceelor din acest sector. Acest lucru se întâmplă deoarece clădirile în care școlile și liceele își desfășoară activitatea sunt în administrarea primăriei. Intenția primăriei este de a externaliza toate costurile de exploatare și cele operaționale ale sălilor de sport către chiriași, în felul acesta considerându-se că se va face o economie la bugetul Primăriei Sector 3. De asemenea, tarifele de închiriere vor fi crescute substanțial deoarece se va trece de la închiriere cu ora la închirierea pe metru pătrat, chiar dacă accesul în sălile de sport va fi doar pe intervale orare. Punerea în aplicare a acelei hotărâri (a consiliului local sector 3) implica și închiderea tuturor contractelor actuale. În acest moment nu se dorește prelungirea sau semnarea unor noi contractele pe procedurile vechi. Din păcate nici procedurile noii hotărâri nu sunt puse în aplicare din cauza unor sincope în gestionarea acestei situații și a lipsei de reacție din partea aparatului administrativ al primăriei. Din aceasta cauza, s-a creat un vid nereglementat care pune în pericol activitatea majorității cluburilor sportive din sectorul 3, care au spații închiriate în sălile de sport administrate de primărie. În momentul de față aceasta situație va afecta major activitatea cluburilor și implicit programul de antrenament al sportivilor.”

MALL VITAN: O roboțică dansatoare, amfitrion la China Auto & Innovation Fest


INSIDER: „O roboțică dansatoare, amfitrion la China Auto & Innovation Fest de la Mall Vitan din București. Am remarcat la ieșirea din Mall un Allview CityZEN, automobil 100% electric care poate fi condus de la 16 ani, preț începând de la 8890 € și mai multe autoturisme chinezești în parcare. Evenimentul a fost realizat sub egida Ambasadei Republicii Populare Chineze în România și a inclus mărci auto și de tehnologie conexă precum Huawei, Geely, BYD, Omoda, Maxus, DFSK, BAIC, XEV, Allview și altele.

N.R.: Robotul din imagine este un model de serviciu inteligent, bazat pe cloud, numit UBTECH Cruzr. Este un robot umanoid conceput pentru a interacționa cu oamenii în medii publice, cum ar fi hoteluri, centre comerciale și aeroporturi. Poate comunica prin voce, gesturi și conținut video pe ecranul său integrat. Este echipat cu o platformă software care permite programarea uşoară pentru diverse sarcini de recepție și ghidare. Logo-urile vizibile pe corpul robotului includ „Cruzr”, „BYD” (un partener & producător) și „UBTECH” (producătorul principal).

ARHIVĂ: COMERŢ: Chinezu’, frate cu românu’. Adio mall-uri! OXXXO CHINA – PRODUCȚIE INDIVIDUALIZATĂ: Azi vrei un piron cu specificații nemaivăzute & Mâine o gașcă de ingineri pun pe picioare o linie de producție pentru pironul tău. Bun ori ieftin! OXXXO EU, ROBOTUL: Chinezii au realizat SF-ul lui Asimov din 1940. Unitree G1, 16.000$! OXXXO MADE IN ROMANIA: Rapsodia Română interpretată de chinezi, cu instrumente tradiționale. Dirijorul chinez își face cruce!

PIETRE DE PAVAJ: Cel mai frumos metru pătrat de trotuar din București – (re)amintește pietonului ocolitor de gropi că este „om”-„cer”-„pământ”- „foc”-„stea”


INSIDER: „Instalație artistică de Marian Zidaru la nivelul solului, în fața Muzeului de Artă Recentă (MARe) din Bucureşti. Un fel de „anti-statuie”, deoarece, spre deosebire de statuile tradiționale, aceasta este îngropată în pământ. Cuburile de bronz prezintă diverse simboluri şi cuvinte: „cer”, „pământ'”, „foc”, „stea”, „om”, „pom” și alte inscripţii.”

N.R.: „Marian Zidaru (n. 22 august 1956, Balotești – Ilfov) a absolvit Liceul de Arte Plastice din Craiova în 1977 și Institutul de Arte Plastice „Nicolae Grigorescu” (actuala Universitate Națională de Arte) din București în 1981. A fost cadru universitar la Universitatea Naţională de Arte din Bucureşti până în 1995. Lucrările sale au fost expuse în numeroase galerii și evenimente internaționale, inclusiv la Bienala de la Veneția din 1995. Abordarea sa stilistică implică crearea de ilustrații și sculpturi care reflectă un imaginar dantesc propriu. I-au fost decernate numeroase premii naționale și internaţionale. În ianuarie 2020, a fost decorat cu Ordinul Meritul Cultural, în grad de Cavaler, de către Preşedintele Klaus Iohannis. Căsătorit cu sculptorița Victoria Zidaru, împreună realizând proiecte, conferințe și expoziții de artă.”

CANDELABRUL DIN PARACAS, PERU: Geoglifă preistorică de 181 metri, sculptată pe fața nordică a peninsulei


INSIDER: „Candelabrul este o geoglifă misterioasă desenată într-o dună de nisip cu mii de ani în urmă. Nu se știe cine a făcut acest desen și cu ce scop dar ce este ciudat, nu se șterge chiar dacă privește spre ocean iar oceanul aduce furtuni uriașe și vânturi puternice. Oare cum de rezista așa de mii de ani?! Nimeni nu știe!’ SURSA

N.R.: „El Candelabro” – geoglifă preistorică masiv sculptată pe fața nordică a Peninsulei Paracas din Peru. Geoglifa are o înălțime de aproximativ 181 de metri și este tăiată la o adâncime de circa 1,20 metri în solul deşertului. Este cunoscută și sub numele de „Trident” şi este vizibilă de la o distanţă de până la 12 mile marine, servind probabil ca un semn pentru navigatori. Scopul exact al creației sale rămâne necunoscut, deși o teorie sugerează că ar putea reprezenta tridentul, un simbol al zeului Viracocha din mitologia sud-americană. Ceramica găsită în apropiere a fost datată cu radiocarbon în jurul anului 200 î.Hr., în perioada culturii Paracas. Cea mai bună modalitate de a vedea geoglifa este în timpul unui tur cu barca către Insulele Ballestas, deoarece oprirea pentru vizualizare face parte din itinerariu.

ARHIVĂ:

GORZO LA MARe: „Vrea cineva să fie eu?” – expoziția tablourilor fără nume


INSIDER: „„Vrea cineva să fie eu? (INWARDS/OUTWARDS)” – Expoziție Dumitru GORZO până pe 18.01.2026 la MARe Museum București. Din păcate, nu prea am rezonat cu expoziția actuală a lui Dumitru Gorzo, care ocupă întregul muzeu/ toate etajele. Expoziția îmi pare puțin accesibilă ca mesaj, iar lipsa etichetelor cu titlurile lucrărilor, te aruncă într-o MARe ceață – Cu siguranță, nu vreau să fiu tu! 😁

Clădirea muzeului are un potențial uriaș, este interesantă din punct de vedere arhitectural, bine amplasată și în expozițiile anterioare din loc în loc am tot găsit câte o mică/MARe „comoară”. MARe Museum București – Adresa: Bulevardul Primăverii 15, București sector 1. Program: miercuri – luni 11-19. Intrare: 50 lei / adulți, 25 lei/ elevi, studenți.

N.R.: Dumitru GORZO (născut în Leud, 1975) trăiește și lucrează atât în România, cât și în SUA. Figură cheie a scenei artistice contemporane post-2000, GORZO este un deschizător de drumuri. În această expoziție, propune o aventură vizuală care depășește limitele. Fiind prima expoziție solo a unui artist român la MARe/Muzeul de Artă Recentă, GORZO a preluat complet atât exteriorul, cât și interiorul muzeului. Pe fațadă, a intervenit cu cretă albastră, astfel încât această lecție de desen în jurul unei icoane să provoace relația cu spațiul public a imaginilor delicate din conștiința colectivă.

Expoziția „În interior/Exterior” poate fi descrisă ca un fel de odisee a desenului gestual inițial și foarte personal al artistului. Narațiunea expoziției începe aici, invitând privitorul să participe la această epopee a desenului, care începe mai întâi ca o linie. Această temă este reiterată la primul nivel, unde se observă un dialog între desene și basoreliefuri. Linia de tăiere devine sculptură prin modul în care curbează spațiul. Călătoria vizuală continuă, iar la același etaj, linia se transformă printr-un proces grafic unic într-o pată dublă cu efect stereoscopic. Prin vibrație, desenul trece la un efect pictural. Al doilea nivel se dezvoltă spre pictură, extinzând interacțiunea dintre aspectele negative și pozitive ale desenului prin utilizarea diverselor mijloace artistice de exprimare. Subiectele prezente în expoziție, acele exemple de „gorzolănie” (un joc de cuvinte între „Gorzo” și „golanie/insolență”), sunt monștri arhaici personali, desenați obsesiv de artist. Sunt o modalitate de a surprinde tonul inconștient al unei lumi care apare de fapt astfel în substratul său abisal. Sunt conectați la spațiul magic tradițional din care arta românească se inspiră neîncetat. Curatori: Gregory Lang și Dan Popescu ” DETALII

ARHIVĂ: FOARFECA DUBLĂ: Monumentul feminismului contestatar. Castrator, dar grațios! OXXO OUTSIDE THE BOX: MARe este grădina Ta, Doamne!