MARIO VARGAS LLOSA (1936-2025): „Orice roman bun spune adevărul, orice roman prost minte“
INSIDER: „Mario Vargas Llosa a murit ieri, la vîrsta de 89 de ani. Dacă spun că a fost unul dintre scriitorii mei preferați, spun prea puțin. Am fost îndrăgostit de Llosa, l-am iubit.„Povestașul“ e cartea care m-a făcut să mă îndrăgostesc de el (cosmologia tribului machiguenga m-a urmărit mult timp), „Casa Verde“ și „Mătușa Julia și condeierul“ m-au făcut să-l iubesc. În biblioteca unității militare din Chitila, unde mi-am servit patria în perioada 1999-2000, am descoperit micile bijuterii „Cine l-a ucis pe Palomino Molero“ și „Elogiu mamei vitrege“ (iar „Elogiu mamei vitrege“, un fel de „Lolita“ întoarsă pe dos, nu e chiar cea mai potrivită carte de citit în armată). În toamna lui 2005, am început să fac la Radio Guerrilla o emisiune de noapte (care, după niște ani, a devenit matinal de weekend), pe care am numit-o – sub influența lui Llosa, desigur – Războiul Sfîrșitului Săptămînii. A fost o emisiune bună, chiar dacă nu la fel de bună ca romanul „Războiul sfîrșitului lumii“.
În manualul de Creative Writing de la Cambridge există un set de principii practice ale scrisului, și unul dintre ele spune că „cea mai bună scriitură comunică adevărul, chiar dacă s-ar putea să nu fie adevărul“. Această regulă nu este chiar simplu de explicat, pentru că adevărul despre care e vorba aici n-are legătură cu adevărul pe care-l regăsim în diversele teorii ale adevărului din filosofia analitică (teoria corespondenței, a coerenței, cea semantică etc.), nici cu adevărul pe care ne imaginăm că-l spunem, în viața de zi cu zi, despre noi sau despre lume. Cînd trebuie să explic această regulă la cursul meu de scris, apelez întotdeauna la Llosa. El m-a ajutat să înțeleg ceva mai bine regula asta și să transmit mai departe această înțelegere. În cartea de eseuri „Adevărul minciunilor“, Llosa spune un lucru esențial: „Orice roman bun spune adevărul, orice roman prost minte.“ Și asta pentru că adevărul și minciuna sînt, în literatură, relative la limbaj, nu la realitate. Important e cum folosim cuvintele, nu de cîtă fidelitate dăm dovadă în relație cu realitatea, cu faptele așa cum au fost (mai exact: cu faptele așa cum ni le amintim). „Romanul este așadar“, spune Llosa, „un gen amoral, altfel spus, el are o etică sui-generis, pentru care adevăr și minciună sînt concepte strict estetice.“
Mă bucur că Llosa a existat. Odihnească-se în pace!” SURSA
N.R.: Mario Vargas Llosa (n.28 martie 1936, Ariqipa, Peru – d. 13 aprilie 2025, Lima, Peru) a fost un scriitor din Peru. Este unul din cei mai importanți romancieri și eseiști născuți în America Latină. A obținut Premiul Nobel pentru Literatură (2010) pentru „cartografierea structurilor puterii și imaginile sale tranşante ale rezistenței, revoltei și înfrîngerii individului”.
S-a născut în 1936 la Arequipa (Peru) și a copilărit în Bolivia împreună cu mama și bunicii materni, închipuindu-și că tatăl lui murise ca un erou. În realitate, la cinci luni după căsătorie, acesta își părăsise soţia însărcinată și avea să-și revadă fiul abia zece ani mai târziu, când Mario se va întoarce în Peru. Între 1950 şi 1952 urmează cursurile unei școli militare private din Lima, Colegio Militar Leoncio Prado experiență descrisă în primul roman, Orașul și câinii (1963). În 1953, intră la Universitatea Universitatea Națională San Marcos din Lima pentru a studia literatura iar peste cinci ani își ia licenţa în literatură cu teza Baze pentru o interpretare a lui Rubén Darío.
A obținut apoi un doctorat în filozofie și litere la Universitatea Complutense din Madrid în 1959. Între timp, se stabilește pentru o perioadă în Franţa unde lucrează ca profesor de spaniolă și ziarist. Călătorește, predă la universități din America și Europa, devine un scriitor celebru prin forţa epică, luciditatea şi ironia sa. După o tinerețe în care se apropie de comunism, la maturitate ia distanţă faţă de Fidel Castro, ba chiar îl acuză pe Gabriel Garcia Marquez, odinioară prieten, de servilism faţă de regimul castrist.” DETALII
DUDA LUI ELIAN: Un dulce de juma’ de kil născocit de un cofetar crescut la Sadova, vândut „La Gemuleț” în București
INSIDER: „Duda lui Elian, invenție proprie, are jumătate de kilogram. Dacă dulcele e o dudă (120 lei), un mango (80 lei), un zuckini (?), o boabă de cafea ori geantă Prada, caloriile par mai nevinovate… Și pentru că „La Gemuleț” nu este un program fix ca la orice cofetărie, mai mereu când e deschis se formează o coadă lungă de pofticioși!” VIDEO
N.R.: „Dintr-un om pasionat de dulciuri, Elian Miţă (33 ani) a devenit cel mai cunoscut cofetar de pe Tik Tok. Cu peste 1,4 milioane de urmăritori pe platformă, bărbatul a devenit o senzaţie a dulciurilor, ajungând să prepare torturi și prăjituri prin toate colțurile lumii. Afacerea lui Elian Miță a pornit în pandemie, când el și prietenul lui, Marius Ghiţă, au început să-și promoveze prăjiturile pe Tik Tok. „Cu Marius Ghiţă mă cunosc de foarte mult timp, iar el nu a avut și nici nu prea are treabă cu prăjituritul. A lucrat și lucrează în IT, doar că văzând că toată treaba asta ia amploare, am decis să ne asociem și să deschidem un laborator de cofetărie, unde să avem mai mult spațiu de producție și să vedem în ce o să se transforme toată nebunia asta, care a pornit neplanificată și neașteptată”.
Am început acum aproximativ 7 ani, când locuiam în Timişoara, şi am încasat primii bani din vânzarea unui tort. lar după livrarea tortului, în drum spre casă ne-a venit în minte întrebarea asta: „Cum s-ar numi cofetăria noastră dacă o să ajungem să avem una?”. Răspunsul a venit rapid şi fără prea multă gândire şi dezbare asupra numelui. EM Sweets, adică Elian&Marius Sweets. Atât de simplu, doar că pe atunci nu vizualizam o astfel de anvergură, cu laborator propriu, angajaţi şi cozi de oameni care să ne dorească prăjiturile. Ne-am lăsat duşi de val, dar în continuare am păstrat acelaşi nume şi acelaşi logo făcut încă de la început.’ SURSA
„CARE ESTE PROGRAMUL LA GEMULEȚ? Gemulețul NU funcționează ca o cofetărie. În funcție de timpul ce ne rămâne după pregătirea comenzilor de torturi, facem şi prăjituri pentru gemuleț. Programul îl puteți verifica pe instagram în BIO. Doar acolo se afișează zilele când gemulețul este deschis. Daca nu apare acolo, înseamnă că încă nu am stabilit care o să fie următoarea zi cu produse disponibile la gemuleț. Adresa: EM Sweets aka „La Gemuleț” Prelungirea Ghencea 289, Bucureşti sector 6.” DETALII
TRANDAFIRUL NEGRU, SECTOR 3: Monument dedicat donatorilor de organe și pacienților transplantați, în Parcul IOR
INSIDER: „Un monument dedicat donatorilor de organe şi pacienților transplantaţi, ce înfăţişează un trandafir şi care a fost realizat de sculptorul lonel Stoicescu, a fost inaugurat, vineri (11 aprilie 2025), în Parcul IOR (N.R.: la intrarea Dante), cu prilejul celei de-a XX-a ediții a Zilei Naţionale a Transplantului din România, anul acesta dedicată împlinirii a 25 de ani de transplant hepatic în ţara noastră. Iniţiativa edificării acestui monument a fost a medicilor implicați în activitatea de transplant şi a pacienților acestora. Numărul donatorilor este insuficient, pe lista de aşteptare din România regăsindu-se peste 400 de candidați la transplant. Anul trecut au fost 75 de donatori de organe în România, iar media europeană este de circa zece donatori la un milion de locuitori.” SURSA
N.R.: „Primul transplant de ficat din lume a fost efectuat cu succes în Statele Unite ale Americii, în anul 1967, însă doar în 1983 a fost acceptat ca metodă terapeutică. În România, un prim transplant renal a avut loc în anul 1980, la Spitalul Fundeni.
lonel Stoicescu (n. 25 aprilie 1968, Căldăraru, județul Argeş) este un sculptor român. În 1997, lonel Stoicescu a absolvit Facultatea de Arte Plastice și Decorative, secţia Sculptură, din cadrul Academiei de Artă Bucureşti. Timp de șase ani, cât au durat studiile, el a învăţat să sculpteze. Este membru al Uniunii Artiştilor Plastici din România.
De-a lungul timpului, lonel Stoicescu a restaurat mai multe monumente, printre care Monumentul lui Dinicu Golescu din Bucureşti, Monumentul Dr. Constantin I. Istrati, Monumentul lui Mihail Cantacuzino și Monumentul eroilor din arma geniului – Leul. De asemenea, în 2007, cu ocazia mutării ei din zona Obor în Parcul Florilor din Cartierul Pantelimon, Bucureşti, a reabilitat statuia “1907”, dedicată Răscoalei din 1907, al cărui autor este artistul Naum Corcescu.” DETALII
ARHIVĂ: MONUMENT DE SPERIAT: „Omagiu adus medicilor în lupta cu virusul SARS COV 2-COVID 19” (Metrorex) OXXO BLOC OPERATOR, FUNDENI: „În plin transplant hepatic, o doamnă stă relaxată, fără mască, cu paharul de cafea în mână” OXXO PIESE DE SCHIMB: Moartea cerebrală şi frauda donării de organe. Manual de supravieţuire!
STRĂZI DESCHISE: „Un Guru'” face langoș pe Kiseleff, cu „usturoi, zmântană, caș” la „numa’ 29 lei”
INSIDER: „Străzi deschise – București, Promenadă urbană”, sezonul 2025, a început în acest weekend, 12-13 aprilie. Evenimentul marchează începutul celor 24 de weekenduri dedicate vieții culturale în aer liber. Bucureștenii care nu pleacă din oraș de Florii sunt așteptați să ia parte la o mulțime de spectacole, concerte, ateliere, tururi ghidate și activități sportive, Activitățile au loc pe Calea Victoriei și pe Bd. Banu Manta din Sectorul 1, străzi care devin pietonale între 10-22. DETALII
ARHIVĂ: STRĂZI DESCHISE: „O noapte furtunoasă” întreruptă de „pauza de sfințire”. „Ochii minții” spălați de Frăția Ortodoxă! OXXO SECTOR 3: În premieră, strada Zizin „deschisă” pietonilor – teatru, activităţi creative, sportive, demonstraţii ecvestre și canine OXXO DÂMBOVIȚA DELIVERY: Teoretic, s-a deschis cel mai mare spațiu nefolosit al Bucureștiului. Practic, avem unde, avem cu cine, dar nu avem cu ce! OXXO LECȚIA DE ISTORIE VIE: Dacă tot avem „Străzi Deschise”, dacii și romanii s-au luptat în fața Muzeului Național de Istorie al României
HANAMI HERĂSTRĂU: Din program nu au lipsit ceremonia ceaiului, tobele japoneze, arte marțiale, ikebana și Nicușor Dan. Doar, florile de cireș…
INSIDER: „Sâmbătă, 12 aprilie, în Grădina Japoneză din incinta Parcului Regele Mihai I (fost Herăstrău), a avut loc sărbătoarea florilor de cireș – Hanami. Organizator: Ambasada Japoniei în România și Primăria
Municipiului București. Intrarea a fost liberă.
În cadrul evenimentului s-au derulat mai multe ateliere precum ceremonia ceaiului, origami, caligrafie, yukata și experimentarea culturii japoneze sub diverse forme. Din program nu au lipsit tobele japoneze, demonstrațiile de arte marțiale și ikebana, Nicușor Dan. Poate doar, florile de cireș…”
ARHIVĂ: SAKURA, PARCUL HERĂSTRĂU: Nicușor Dan în postură de ikebana la Festivalul Cireșilor – Hanami 2022
VILA CATENA, ARTĂ CU PISICI: „Cats Are Taking Over”, expoziție despre contrastele timpului prezent, nevoia de afecțiune și interacțiune prietenoasă
INSIDER: „S-a deschis expoziția de artă CATS ARE TAKING OVER la Vila Catena! Iubitorii de artă și de pisici pot descoperi lucrări cu și despre pisici într-un nou spațiu dedicat artei. Chiar dacă are ca personaj central adorabila pisică, această expoziție vorbește despre contrastele timpului prezent, despre nevoia de afecțiune și interacțiune prietenoasă. Expoziție este deschisă până pe 30 iulie 2025, la Vila Catena, Str. Radu Calomfirescu nr. 15, București sector 3. Programul de vizitare: Joi – Vineri: 15:00 – 19:00; Sâmbătă: 12:00 – 16:00.. Intrarea liberă.” SURSA
N R.: „CATS ARE TAKING OVER este prima expoziție din pavilionul de artă contemporană din Vila Catena, marcând o premieră pentru acest spațiu.
Expoziția folosește ca pretext pisica simbol al intimității, al misterului și al ironiei. Expoziția este o incursiune în lumea felinelor domestice carismatice, adesea considerate prea banale pentru arta „serioasă”, care îşi revendică astfel locul în creația contemporană. De la coleg de casă la simbol cultural, de la simbol mistic la simplă prezență cotidiană, cine altcineva ar fi mai potrivit ca personaj principal într-o expoziție despre contrastele momentului prezent?
Prin tehnici tradiționale precum pictura, ceramica, sculptura, sau prin lucrări conceptuale, audio, instalații imersive și sculpturi gonflabile, lucrările reunite creează un peisaj complex al provocărilor prezente, acționând ca un catalizator colectiv al cărui stimul este, aparent, un simplu animal de companie. Diversele sale poziții sunt dintre cele mai variate: pisică lider, pisică fetişă, pisică totem, pisică feministă, anatomie a pisicii, pisică ca și critic instituţional, pisică leac, pisică dacică, pisică sacră. Expoziția cuprinde lucrări create special pentru această ocazie precum și piese din colecții private. Cu această iniţiativă comună, Sandwich și Fundația Fildas Art, prin programul Catena for Art, deschid un dialog nou și revigorant între public și arta contemporană, evidențiind un monument arhitectural și punând în discuție, cu umor și spirit critic, modul în care ne raportăm la spațiul expozițional și la arta în general. The project partners are Institutul Francez, Neurohope, Krupa Foundation, Senso Arte.” DETALII
FOTO 1 – “The Master and Margarita” de Andrei Tudoran, 2025, ulei pe pânză, 90x120cm, 2024. „La un birou uriaş, cu o călimară masivă în mijloc, stâtea un costum gol înăuntru, iar o pană cu un stilou uscat şi fără cerneală se mişca pe hârtie. Costumul avea o cravată, vârful unui stilou ieşea din buzunarul de la piept, dar nu era nici gât, nici cap deasupra gulerului şi nici mainile nu se vedeau ieşind din manşete (…),” pasaj din Maestrul şi Margareta de Mikhail Bulgakov.
Andrei Tudoran (n. 1987, Slatina) este pictor român şi rector la Catedra de Pictură a Universității Naționale de Arte din București, unde si-a terminat şi studile de licență, masterat și doctorat. A studiat ca bursier Erasmus la Academia de Arte Frumoase din Poznart, Polonia. Lucrând aproape exclusiv in pictura figurativă, Tudoran explorează memoria, arhiva si paradoxurile vizuale ale identităţii contemporane. Practica sa investighează tensiunea dintre limbajul pictural tradițional și iconografia digitală, cultivänd adesea atmosfere melancolice sau ambigue în care prezenta si absenta coexistă. Expozițiile personale notabile includ True blue will never stain (2023), Faking Perfection 2021) si out of memory 20181, toate is AnnArt Gallery, Bucureşti. In 2004, a fost distins cu Premiul 1 de câtre Fundația Art Mouvements pentru desen contemporan. CATS ARE TAKING OVER
ARHIVĂ: GALERIA SENSO: „Farmacia inimii” are grijă şi de sufletele chinuite. Ce dăm pe gripă, luăm pe artă! OXXO NEW BASTET: FuzzzyArt reinventează portretele cu pisici
CIȘMIGIU: Rotonda Scriitorilor, orologiu de 30 metri, cu „orele culturii române”
INSIDER: În ziua de 27 Iunie 1943 (N.R.: în timpul celui de-al Doilea Război Mondial!), în mandatul primarului Bucureștiului Ion Rășcanu și la inițiativa filosofului Ion Petrovici, secretar de stat la Ministerul Culturii și Cultelor (N.R.: din guvernul Ion Antonescu), se inaugurează la București, în parcul Cișmigiu, ansamblul de busturi ale unor mari scriitori. Inițial, va fi denumit ”Rondul Roman”, pentru ca mai târziu să primească numele de ”Rotonda Scriitorilor”, așa cum mulți îl știu astăzi. Cei doi și-au dorit ca această amenajare sub formă de cerc aflată în mijlocul Bucureștiului să fie – nu doar un loc de relaxare, dar și un spațiu al admirației față de frumos și față de cultură, un Pantheon al statuilor marilor oameni ai României.
Ansamblul este realizat ca o platformă circulară delimitată de vegetație și arbuști, creată după modelul parcurilor engleze, cu o alee cu raza de aproximativ 30 de metri iar în mijloc se află un rond de gazon al cărui centru e marcat de un vas ornamental de lut ce seamănă cu un chiup antic. Pe marginea rondului sunt așezate, la distanțe egale, 12 busturi de marmură, pe postamente identice, paralelipipedice, de 2,40 metri înălțime tăiate în piatră de Muscel, reprezentând 12 scriitori și oameni de cultură români. Fiecare nume de scriitor e însoțit de numele sculptorului, anii între care a trăit și inscripționat discret în lateralul busturilor.
Vasile Alecsandri – sculptor Theodor Burcă; Nicolae Bălcescu – sculptor Constantin Baraschi; Ion Luca Caragiale – sculptor Oscar Späthe; Ion Creangă – sculptor Ion Jiga; George Coșbuc – sculptor Ion Grigore Popovici; Mihai Eminescu – sculptor Ion Jalea; Bogdan Petriceicu Hasdeu – sculptor Mihai Onofrei; Ștefan Octavian Iosif – sculptor Cornel Medrea; Titu Maiorescu – sculptor Ion Dimitriu-Bârlad; Alexandru Odobescu – sculptorița Milița Petrașcu; Alexandru Vlahuță – sculptor Oscar Han; Duiliu Zamfirescu – sculptor Alexandru Călinescu.
Mai toți scriitorii sunt înfățișați frontal și simetric, într-o manieră realist-convențională însă o unică tentativă, nu foarte accentuată, de idealizare simbolică o reprezintă bustul lui Eminescu, iar singurul care iese din tipic este Caragiale, pe care Oscar Späthe l-a reprezentat purtând căciulă, cu capul întors spre stânga și cu privirea îndreptată în sus.
Toate busturile din rotondă au fost declarate monument istoric de for public și înscrise în Lista monumentelor istorice 2010 – Municipiul București – la nr. crt. 2351-2362.” SURSA
N.R.: „Cișmigiul este cea mai veche grădină publică din Bucureşti. La inaugurarea Rodului Roman, pe locul ocupat acum de lon Creangă se afla bustul lui Octavian Goga, dăltuit de lon Jalea. După 1944, prezența în spațiul public a unui bust al lui Goga devenise inoportună (Goga a fost prim-ministru între decembrie 1937 și februarie 1938), astfel că, după ce într-o noapte a fost mutilat cu ciocanul, bustul a fost înlăturat, soclul rămânând gol un bun număr de ani, până când, în deceniul 6, a fost instalat pe el bustul lui Ion Creangă. Bustul lui Eminescu este singurul bust care a fost mutilat, de un „inteligent”, având o ciobitură vizibilă pe bărbie (actualmente este remediată).”
ARHIVĂ: PARCUL CIȘMIGIU: La împlinirea a 168 de ani, în loc de tort, primarul Nicuşor Dan i-a făcut coliva! OXXO PASCAL: Iepuraşul din Cişmigiu, angajat Lee Cooper? OXXO NEMURIRE: Trăim atâta timp cât este pomenit numele nostru!
CATEDRALA MÂNTUIRII NEAMULUI: Cea mai înaltă catedrală ortodoxă din lume (130 m), după montarea crucii de 7 metri și grea de 7 tone!
INSIDER: „Astăzi s-a montat crucea pe cea mai înaltă turlă a Catedralei Mântuirii Neamului. Ce cântărește 7 tone și are 7 metri înălțime. Cu ea, Catedrala Mântuirii Neamului a ajuns la o înălțime de 130 de metri, ceea ce a făcut-o cea mai înaltă catedrală ortodoxă din lume! Nu e tare? Numai înălțimea ei îi va face pe unii să vină să o viziteze.
„- Ce facem, John, mâine?
– Păi, Amber, mă gândeam să te duc în Centrul Vechi pe seară, dar înainte, vreau să mergem să vedem biserica de aici, cică e cea mai înaltă din lume.
– Wow, ce tare. Trebuie neapărat să facem și poze. Să le arătăm și lui Julio și Maria Jose, poate vor să vină și ei. Și apoi?
– Păi oprim la restaurantul de lângă, se mănâncă bine, am auzit de la Francesco.”
Pe 26 octombrie 2025, Catedrala Mântuirii Neamului va fi sfințită. Anul acesta se împlinesc 140 de ani de când Bisericii Ortodoxe Române i-a fost recunoscut statutul de Biserică Autocefală și 100 de ani de când a fost ridicată la rangul de Patriarhie.
PS: Crucea a fost montată pe cea mai înaltă turlă. Sper să nu vadă Mândrul Biciclist cele 3 turle să creadă că de fapt sunt 3 catedrale diferite ale mântuirii. Ar fi în stare să facă emisiune să întrebe ascultătorii deștepți „de ce era nevoie de 3 catedrale una lângă alta?” Doamne ajută 🙏 foto: Basilica” SURSA
N.R.: „Catedrala Mântuirii Neamului, cu hramul principal „Înălţarea Domnului” şi hramul secundar „Sf. Apostol Andrei”, este cea mai mare biserică din România și cea mai înaltă și mai mare clădire de biserică ortodoxă ca volum şi suprafață din lume. Piatra de temelie a lăcaşului de cult a fost pusă în februarie 2011 și data finalizării sale era preconizată a fi la sfârşitul anului 2018. Costurile, până in noiembrie 2018, s-au ridicat la 110 milioane de euro iar câştigătorul licitației pentru proiectarea edificiului a fost firma băcăuană Vanel Exim. După ce în 2018, la Centenarul Marii Uniri, a fost sfinţit altarul catedralei, se preconizează ca până în octombrie 2025 să fie finalizate lucrările de construcție, vitraliile exterioare și picturile (mozaicurile) interioare, astfel încât la 26 octombrie 2025 să aibă loc sfinţirea catedralei, eveniment care va marca și Centenarul Patriarhiei Române.
Adresa: Calea 13 Septembrie nr 4-60, București sector 5. Deschis: non-stop.” DETALII
ARHIVĂ: CATEDRALA NEAMULUI: „Dumnezeu ştie mai bine şi poate chiar nu putem să ne cumpărăm mântuirea!” OXXO MACARALE: Când este gata Catedrala Mântuirii Neamului? Autorizaţia expiră luna viitoare! OXXO NEVOILE ŞI NEAMUL: Cine va fi zidită în pereţii Catedralei Mântuirii? …O budă ecologică! OXXO ÎNGER SAU DEMON: Săritură cu parașuta din cupola Catedralei Mântuirii Neamului
VOINEASA: „Simbol al turismului pierdut”
INSIDER: „„𝐏𝐞𝐫𝐥𝐚 𝐭𝐮𝐫𝐢𝐬𝐦𝐮𝐥𝐮𝐢 𝐝𝐢𝐧 𝐕𝐨𝐢𝐧𝐞𝐚𝐬𝐚” – așa era cunoscut Complexul Lotru, una dintre cele mai ambițioase investiții turistice din perioada comunistă. Construit în anii ’70, într-o perioadă în care statul investea masiv în turismul montan, complexul cuprindea un hotel de capacitate mare, un restaurant elegant și facilități pentru recreere în mijlocul naturii.
🛑 Anii ’80 au fost perioada de glorie a stațiunii. Mii de turiști veneau anual aici, atrași de aerul curat, de peisajele spectaculoase și de proximitatea Munților Lotrului. Turiștii se bucurau de plimbări pe munte, pescuit, sporturi de iarnă și excursii organizate în împrejurimi. Complexul era o destinație de top în circuitul turismului de stat.
🛑 După Revoluția din 1989, locul a început să piardă teren în fața noilor realități economice. Privatizările, lipsa de investiții și gestionarea defectuoasă au dus treptat la degradarea întregii stațiuni. Complexul Lotru a fost abandonat complet la începutul anilor 2000, iar de atunci, timpul, intemperiile și nepăsarea l-au transformat într-o ruină tăcută.
🛑 Astăzi, hotelul și restaurantul stau închise și pustii, cu ziduri scorojite, dar păstrează încă amprenta unui trecut în care Voineasa vibra de viață și speranță.
🛑 Am surprins în acest clip imaginea tulburătoare a unei stațiuni care, deși uitată de autorități, nu este uitată de istorie. Rămâne un simbol al turismului pierdut și, poate, un loc care așteaptă o nouă șansă.” SURSA
N.R.: Hotel Lotru se afla în centrul stațiunii Voineasa din județul Valcea. Dispunea de 360 locuri în camere cu un pat și doua paturi, apartamente și garsoniere dotate cu baie, balcon frigider, tv., biblioteca, restaurant, bar de zi, cinematograf, discoteca, berărie.
Voineasa, stațiune pe valea râului Lotru, între Munții Căpăţânii și Munţii Lotrului, la o distanţă de 36 km de orașul Brezoi. Așezarea este atestată în anul 1520, într-un hrisov din timpul domniei lui Neagoe Basarab, domnitor al Ţării Românești și a lui loan Zapolia, voievod al Transilvaniei, care hotărau granița între Țara Românească și Transilvania. După anul 1774, mai mulți păstori din zona Sibiului se stabilesc la Voineasa, iar în anul 1908, așezarea este declarată comună. O dată cu construirea Hidrocentralei Lotru – Ciunget din anul 1960, se construiesc stațiunile Voineasa și Vidra.
Voineasa are un climat de culoar montan, cu veri răcoroase și ierni geroase. Temperatura medie anuală este de cca. 6 – 7°C. Precipitaţiile, mai abundente primăvara și la începutul verii ating o medie anuală de 800 900 mm. Vânturile dominante bat din direcția nord-vest.
Factorii naturali terapeutici: Bioclimat montan, tonic stimulent, aer curat lipsit de praf şi alergeni. Indicații terapeutice: Nevroză astenică, formă hiperreactivă, stări de convalescență, surmenaj, anemie, hipertiroidia în forme incipiente, funcționale, afecțiuni respiratorii.
Atracții turistice Mânăstirea Cozia este unul dintre cele mai vechi monumente din România, ce conservă elemente originale din perioada construirii între 1387-1391, valoroasă din punct de vedere al picturii, sculpturii şi arhitecturii. Peştera Muierii din comuna Baia de Fier, formată din galerii dispuse pe patru niveluri cu o lungime însumată de 3600 de metri. Trasee turistice către Cataractele Lotrului, pădurea rezervației naturale Latorița (cheile Latoriței situate în sud-vestul comunei Voineasa, pe o distanţă de cca. 25 de km), hidrocentrala de la Ciunget și lacul de acumulare Vidra, pe râul Lotru (Vidra este lacul de acumulare situat la cea mai mare altitudine din țară). Lacurile Brădișor și Mălaia oferă posibilitatea de a practica pescuitul sportiv (păstrăv). Cheile Jidoaiei și lacul omonim sunt situate la aproximativ 12 km N-E de Voineasa, pe valea superioară a râului Voineşiţa. Peştera Laptelui este situată la cca. 20 km sud de Voineasa, pe valea Rudăresei (afluent al Latoriței) relicvele fosile descoperite aici sunt expuse la Muzeul de Istorie al judeţului Vâlcea.
Personalități: Cristian Nicolae Presură.(n. 24 mai 1971, Voineasa, Vâlcea, România) este un fizician, inventator, autor și cercetător român.” DETALII
BROȘTENI: Cel mai mare oraș din România, se fălește cu piatra simbolică „Ion Creangă”, bolovanul care a dărâmat casa Irinucăi în „Amintiri din copilărie”
INSIDER: „Broșteni, strada Bistriței. Piatra simbolică „Ion Creangă” aminteşte de năzbâtiile lui Nică a Petrei din ,,Amintiri din Copilărie”, în care casa Irinucăi este dărâmată de un bolovan, este cel mai căutat obiectiv turistic al orașului, iar Biserica de lemn ,,Sfântul Nicolae (1779)”, locul unde a învăţat Ion Creangă și prindea muște cu ceaslovul.”
N.R.:”Ion Creangă (n. 1 martie 1837, Humulești, Moldova – d. 31 decembrie 1889, laşi) a fost un scriitor, dascăl și diacon român.
Biserica de lemn „Sfântul Nicolae” din Broșteni, cunoscută și ca Biserica-muzeu „lon Creangă”, este un lăcaş de cult ortodox construit în a doua jumătate a secolului al XVIII-lea în satul (astăzi oraşul) Broşteni aflat în judeţul Suceava. Edificiul religios are hramul Sfântul Nicolae, sărbătorit la data de 6 decembrie, și a avut de-a lungul timpului dublu rol, de biserică parohială și școală. Între elevii care au învăţat în această școală se numără și Ion Creangă, care a poposit la Broșteni în perioada 1848-1849. În prezent biserica de lemn are destinația de muzeu.
Broșteni este un oraș în județul Suceava, Moldova, România, format din localitățile componente Broșteni (reședința), Hăleasa, Lungeni şi Neagra, și din satele Cotârgaşi, Dârmoxa, Frasin, Holda, Holdița și Pietroasa. Se află în Munții Bistriței și Munţii Stânişoarei, lângă Bistriţa. Oraşul este poziționat în sud-vestul județului Suceava, la granița cu judeţele Neamţ şi Harghita, pe valea râului Bistrița. Localitatea este tranzitată de şoseaua DN 17B Vatra Dornei – Piatra Neamţ şi nu este racordată la sistemul național de căi ferate și se afla la 54.3 km de orașul Suceava (reședința de județ) și 52 km de Vatra Dornei. Populaţia din Broșteni este de 5.179 locuitori, conform recensamântului din 2021.
Are o suprafaţă de 594 km², fiind ca suprafață cel mai mare oraș din România. În afară de Broşteni şi de Vişeul de Sus (443.1 km²), mai sunt localități mult mai mari, din punct de vedere al suprafeţei decât Bucureștiul (240 km²). Acestea sunt: Petrila- Judeţul Hunedoara (308.68 km²), Tismana – județul Gorj (307.79 km²), Cisnădie – județul Sibiu (277.13 km²), Braşov – județul Braşov (267.32 km²), Ciacova – județul Timiş (252.76 km²), Uricani – judeţul Hunedoara ( 251.41 km²), Târgu Lăpuş – judeţul Maramureş – (247.35 km²).’ DETALII
RITUAL SOLAR LA MAMAIA: „Purtau în ele nu doar funcția de a măsura timpul, ci întreaga poezie a legăturii dintre om, soare și pământ”
INSIDER: „Este ULTIMUL ceas solar din Constanța. Ceasurile solare din piatră de Baschioi erau odinioară adevărate altare ale timpului, înălțate pe promenada din Mamaia… sculpturi cosmice realizate de mâinile iscusite ale pietrarilor dobrogeni. Purtau în ele nu doar funcția de a măsura timpul, ci întreaga poezie a legăturii dintre om, soare și pământ. Umbrele lor vorbeau limba astrului, iar lumina dansa pe suprafața pietrei cu o precizie de necrezut, ca într-un ritual solar etern.
Realizate din piatra de Baschioi, extrasă din străfundurile Dobrogei, aceste ceasuri erau monumente impregnate cu forță ancestrală a Dobrogei, simboluri ale unui timp care nu grăbea nimic, dar le-a răpus, rând pe rând, sub povara uitării și nepăsării. Azi, din acea colecție, a rămas un singur ceas solar, ultimul martor al unei epoci apuse, ascuns aproape de vechiul Melody, pe faleza Mamaiei. Tăcut, solitar, aproape nevăzut, își face datoria și acum, sfidând timpul într-o lume care pare să nu-i mai recunoască sensul.
L-am salvat digital, printr-o scanare 3D de înaltă precizie, ca pe un spirit vechi prins în borcanul tehnologiei moderne. Dublajul lui trăiește acum într-o lume virtuală, gata să fie readus la viață atunci când ultimul fragment fizic se va pierde.
Și totuși, există speranță. Cu sufletul său digital păstrat, putem visa la o renaștere: ceasurile solare din piatră de Baschioi ar putea reveni pe promenada Mamaiei, reconstituite pentru generațiile care vor veni.
Proiectul „Dobrogea, patrimoniu la pixel” acționează rapid pentru salvarea patrimoniului imobil dobrogean, aflat în pragul colapsului. Prin scanări 3D detaliate și reconstruiri digitale, intervenim acolo unde timpul nu mai așteaptă, am salvat digital monumente istorice mari, Gara Maritimă, Farul Genovez, până la monumente risipite sau uitate, inclusiv cel de pe Insula Șerpilor, acum distrus, dar renăscut digital.
Am cartografiat peste 200 de monumente care necesită intervenție urgentă. Până în 2024, am acoperit TOATE monumentele din Mamaia, iar în 2025 extindem proiectul în toate stațiunile și locurile-cheie ale Dobrogei. (…) Tehnologia este doar începutul. Restul vine din implicarea comunității, din redescoperirea meșteșugurilor tradiționale și din dorința colectivă de a păstra ce e al nostru. Pentru că fiecare ceas solar, fiecare ruină, fiecare piatră sculptată este o poveste care merită să continue.” SURSA
N.R.: „Cadranul solar sau ceasul solar solar este un mijloc de măsurare a timpului în funcție de poziția Soarelui. Modelele obişnuite cum ar fi cadranul solar orizontal, este format dintr-o tijă indicatoare denumită gnomon și o suprafață gradată cu mai multe linii ce indică orele zilei. În funcție de mișcarea Soarelui, umbra gnomonului se aliniază progresiv cu liniile marcate, indicând astfel momentele din zi. Gnomonul este de obicei aliniat cu axa de rotație a Pământului. Prin urmare, el trebuie să indice spre Nordul geografic și unghiul dintre acul indicator și planul orizontal trebuie să fie egal cu latitudinea geografică a locului unde se află cadranul solar. Totuși, multe cadrane solare nu respectă această descriere și funcţionează după principii diferite.” DETALII
ARHIVĂ: CADRANE SOLARE: Bistrița, Poarta Transilvaniei -„Fără soare eu rămân tăcut” OXXO LA PAZ, BOLIVIA: „Ceasul Sudului” de pe Clădirea Congreselor are poziția inversată a cifrelor pe cadran și funcționează în sens invers acelor de ceasornic. Din 2014!
PALATUL & MUZEUL COTROCENI: Mai importante decât orice președinte temporar!
INSIDER: „Palatul Cotroceni este o reședință regală din București, astăzi, sediu al Președinției României. Loc istoric cu o tradiție de viețuire de aproape 350 de ani. Adresa: Bulevardul Geniului nr. 1-3, București sectorul 6.
Între 1679-1681, pe acest teren situat la vest de Bucureşti, pe malul drept al Damboviţei, pe dealul Cotroceni, domnitorul Şerban Cantacuzino a întemeiat o mănăstire, defrişând o zonă dens împădurită din foştii codrii ai Vläsiei. În cadrul ctitoriei realizată de Domnitorul Şerban Cantacuzino se remarcau biserica Adormirea Maicii Domnului”, asemănătoare tipologic bisericii episcopale din Curtea de Arges, precum şi grandiosul palat domnesc, edificat in spiritul baroc, specific civilizației occidentale europene a acelor vremuri. Sub aspect arhitectonic, ansamblul de la Cotroceni cunoaşte câteva momente de referinţă: primul este legat de numele ctitorului Şerban Cantacuzino (1678-1688), al doilea datează din perioada domniei lui Barbu Dimitrie Ştirbel (1849-1853, 1854-1856) care, în 1852, îl reface şi modernizează redecorând palatul domnesc, care a devenit reşedinţa sa de vară. Totodată, pentru a înlesni legătura cu Capitala, domnitorul Ştirbei a täiat un drum nou, care a secționat marele domeniu al mănăstirii, despărţind astfel zona domnească de cea a viitoarei Grădini Botanice, ale cărei începuturi datează din 1860.
La Cotroceni au avut loc numeroase evenimente istorice. In 1821, conducătorul revoluţiei, Tudor Vladimirescu, a hotărât să-şi aşeze tabăra aici, Cotrocenii devenind centrul revoluției. Revoluția din 1848-1849, la sud de Carpaţi, îşi are deznodământul la Cotroceni, unde a fost citită proclamația Înaltei Porți, care o condamna. După citirea documentului au urmat arestarea şi încarcerarea la Cotroceni a numeroși revoluţionari şi notabili ai Capitalei. În perioada Domnului Unirii, Alexandru loan Cuza, Cotrocenii devin un centru al unității şi modernizării României, iar, în urma dotării și modernizării, palatul capătă statutul de reşedinţă oficială de nivel european.
Urmează edificarea palatului princiar (1893-1895), noul palat, ridicat de statul român şı destinat prinţului mostenitor Ferdinand de Hohenzollern-Sigmaringen in anul 1918, la Cotroceni a fost semnat, cu Puterile Centrale, tratatul cunoscut sub numele de Pacea de la Bucureşti. După Marea Unire, palatul a cunoscut modificari şi adăugiri efectuate de arhitectul Grigore Cerchez Prințesa, ulterior regina Maria, a läsat la Cotroceni o amprenta inconfundabilă, personalizare care poartă pecetea spiritului său cu înclinaţii vădit artistice.
Între anii 1949 – 1976, Palatul Cotroceni a devenit Palatul Pionierilor. Avariat în timpul cutremurului din 1977, lucrările de restaurare au durat aproximativ 10 ani, fiind coordonate de arhitectul Nicolae Vlădescu. În anul 1984, la ordinul preşedintelui Nicolae Ceauşescu a fost demolată biserica mănăstirii, ridicată de Șerban Cantacuzino.
Palatul Cotroceni a devenit după Revoluţia română din 1989 reşedinţa oficială a Preşedintelui României. Cu anumite ocazii, „zile ale porților deschise”, palatul prezidential putea fi vizitat de către public. Preşedinţii lon Iliescu și Emil Constantinescu obişnuiau să deschidă Palatul Cotroceni publicului cu ocazia zilelor lor de naştere și onomastice. Preşedintele Traian Băsescu a deschis palatul pentru public pentru prima dată în data de 18 mai 2008, cu ocazia împlinirii unui an de la referendumul care l-a confirmat în funcţie. Cu această ocazie palatul a fost vizitat de 20000 de persoane.
Muzeul Cotroceni. Din anul 1991, corpul istoric al palatului a fost deschis vizitatorilor, devenind Muzeul Cotroceni. În 2009, după ample lucrări de restaurare, Biserica Cotroceni a fost de asemenea inclusă în traseul muzeal. Din data de 14 martie 2025, preşedintele interimar al României, Ilie Bolojan, a deschis grădinile, cât și interiorul Palatului Cotroceni pentru public. Muzeul se află în grija Administrației Prezidențiale.” DETALII
N.R.: Vizitare: Marți -Joi Muzeul Național Cotroceni (etajul I și II) – adulți 50 lei, elevi 12,5 lei, pensionaru 25 lei. Vineri – Duminică accesul se face exclusiv pe la poarta din Bd. Profesor Doctor Gheorghe Marinescu, în intervalul orar 10-18 (ora 17 ultima intrare), format în care vizitatorii pot opta pentru următoarele trasee: Traseu Muzeul Național Cotroceni (etajul I și II) – 50 lei; Traseu Administrația Prezidențială (spațiile de reprezentare și protocol din Corpul C9 – parter) – 40 lei; Traseu Muzeul Național Cotroceni și Administrația Prezidențială – 70 lei. Elevii și studenții au reducere 75%, pensionarii 50%.” SURSA
ARHIVĂ: PORȚI DESCHISE COTROCENI: Masala indiană, wursti nemțești, gyros grecesc și hamburgeri americani! OXXO NOAPTEA MUZEELOR: Mii de românii au stat la coadă să viziteze Palatul Cotroceni. Gratuit și fără programare!
ISTANBUL: Pisicile și câinii vagabonzi, zeitățile orașului de pe Bosfor!
INSIDER 1: „Pisicile din Istanbul – Orașul este faimos pentru numărul mare de pisici fără stăpân, care sunt îngrijite de localnici și considerate parte integrantă a comunității. Aceasta este încă o atracție turistică.
Iată câteva motive pentru această atitudine:
• Prezența pisicilor în Istanbul datează din perioada otomană, când erau folosite pentru a controla populația de șoareci și șobolani.
• În cultura islamică, pisicile sunt considerate animale curate și sunt respectate.
• Localnicii din Istanbul au dezvoltat o cultură a grijii față de animalele fără stăpân, oferindu-le hrană, adăpost și îngrijire medicală.
• Pisicile fac parte din viața de zi cu zi a orașului, fiind considerate membri ai comunității.
Pe scurt, atitudinea pozitivă față de pisici în Istanbul este rezultatul unei combinații de tradiție, credințe religioase și compasiune umană.” SURSA
INSIDER 2: „Pisicile din Turcia sunt foarte iubite și considerate cetățeni de onoare – în Istanbul există dispensare veterinare gratuite pe străzi, pisicile intră liber în moschei, iar turcii cred că pisicile aduc noroc și îndepărtează spiritele rele. În Turcia, și mai ales în Istanbul, pisicile nu sunt doar animale de companie sau simple ființe care rătăcesc pe străzi. Ele sunt o parte esențială din cultura și identitatea locului, un element viu al peisajului urban, o prezență iubită, respectată și ocrotită de întreaga comunitate. Felinele care își fac veacul prin cartierele vechi, care dorm în vitrinele librăriilor, care își tolănesc trupul leneș pe treptele moscheilor sau pe bănci din parcuri, nu sunt „ale cuiva” – sunt ale tuturor.
În Istanbul, nu este neobișnuit să vezi o pisică intrând nestingherită într-o cafenea, așezându-se la soare pe pervazul unui magazin sau căutând un loc liniștit printre cărțile dintr-o bibliotecă publică. Proprietarii de restaurante lasă adesea farfurii cu resturi pentru ele, iar localnicii obișnuiesc să le aducă apă și hrană, lăsate cu grijă în vase improvizate pe trotuar. Pe unele străzi, există chiar și adăposturi în miniatură, construite de locuitori – căsuțe din lemn pictate, cu acoperiș și perne moi, în care pisicile găsesc adăpost în zilele reci sau ploioase.
Mai mult, Istanbulul a introdus în anumite zone dispensare veterinare mobile sau puncte de prim-ajutor pentru pisici, unde animalele pot fi tratate gratuit. Aceste inițiative arată cât de profund este respectul pentru aceste animale și cât de mult s-a integrat grija față de ele în viața de zi cu zi.
Dar legătura dintre poporul turc și pisici nu este doar una practică sau culturală. Este și spirituală. În tradiția islamică, pisica este un animal curat și venerat. Se spune că Profetul Muhammad avea o pisică iubită, iar în multe moschei din Turcia, felinele sunt bine primite – ele intră și ies nestingherite, dorm liniștite în colțuri tăcute de rugăciune și sunt tratate cu blândețe de credincioși.
Pentru mulți turci, pisica este un simbol al norocului, al protecției, al echilibrului. Se spune că prezența unei pisici într-o casă aduce liniște, armonie și ține departe energiile negative. Nu e doar o superstiție, ci o credință veche, transmisă din generație în generație, întărită de o relație profundă de respect între oameni și animale.
Într-un oraș atât de agitat și dens populat precum Istanbulul, pisicile par a fi gardienii invizibili ai calmului. Ele traversează cu eleganță bulevardele aglomerate, se opresc în ușa brutăriilor, mângâie cu prezența lor blândă graba turiștilor și oferă locuitorilor un motiv în plus să zâmbească.
Această conviețuire pașnică, bazată pe respect și protecție, face din Turcia un loc unic în lume, unde pisicile nu trebuie să ceară iubire – pentru că o primesc în mod natural, ca parte din însăși țesătura socială a orașului. În Turcia, pisicile nu sunt tolerate – ele sunt sărbătorite.” SURSA
ARHIVĂ: ISTANBUL: Automat pentru a hrăni pisici fără stăpân. Anima et Animus! OXXO AUTOMATE HRANĂ: Bucureștenii, invitați în Parcul Floreasca, Tineretului & Circului, să recicleze sticle și doze de aluminiu pentru hrănirea pisicilor OXXO SECTOR 6: Primele căsuțe pentru pisici maidaneze, montate în curtea blocurilor OXXO ȘTIAȚI CĂ: Pe câmpurile din jurul Bucureștiului pisica sălbatică încă mai vânează? OXXO BASTET ÎN DOLJ: În Egiptul Antic, pisicile erau mumificate. În România Modernă, le tragem o vopsea peste ochi! OXXO ECONOMIA DUDUIE: După ce au terminat valuta de la ciorap, românii vând pe OLX mumiile din podul casei OXXO NEW BASTET: FuzzzyArt reinventează portretele cu pisici
DRACON ORĂȘTIE: „Izvorul de aur al dacilor”, cel mai mare stindard de luptă al dacilor din România. Are 8 metri!
INSIDER: „TRĂIASCĂ NAȚIA Geto Dacilor! Simbol al dacilor, a căror capitală se află la Sarmizegetusa Regia, în Munții Orăștiei, lupul dacic străjuie orașul Paliei de pe un piedestal din piatră cu conținut aurifer, adusă din Munții Apuseni.
Monumentul, impresionant prin formă și dimensiuni, este unicat și a fost realizat în urmă cu mai bine de două decenii, de către sculptorul orăștian Nicolae Adam. Monumentul este situat pe bulevardul Unirii din Orăștie (zona Micro 2). SURSA
N.R.: „În municipiul Orăştie, în județul Hunedoara, în locul în care din Drumul european E68 se desprinde şoseaua ce duce spre Costești Sarmizegetusa Regia (la interecţia Bulevardului Unirii cu Strada Andrel Saguna) a fost ridicat în 2001 monumentul „Izvorul de Aur al Dacilor”, realizat de către sculptorul Nicolae Adam. În partea superioară a acestui ansamblu monumental, la înălțimea de opt metri, este reprodus un „Draco”, cu o lungime a capului de lup de 1,2 m, iar cea a trupului de şarpe de 5,5 m.”
Statuia este realizată din bronz, pe schelet metalic. Pietrele aflate la baza acesteia sunt cu conținut aurifer și provin dintr-o carieră din Munții Apuseni. Opera, ce reprezintă stindardul de luptă al dacilor, înfăţişează un cap de lup cu gura deschisă și trup de balaur. Este o făptură care nu se târăște ci zboară.
Draco (sau Dracon) a fost stindardul de luptă al dacilor, al costobocilor şi tyrageţilor de pe actualul teritoriu al Moldovei precum și a daco-tracilor moesi de la sud de Dunăre. Avea forma unui cap de lup cu gura deschisă, care se continua cu un corp de balaur, confecționat din material textil sau din piele care se umfla în bătaia vântului iscând un zgomot care imita urletul lupilor îngrozind duşmanul şi alcătuia o flamură serpentiformă orizontală. Capul de lup, cu gura deschisă, făcut din bronz sau argint, era fixat cu gâtul într-o prăjină. Printr-un ingenios sistem interior, sub acțiunea curenților de aer, stindardul dac producea un şuierat puternic, ce avea ca efect îmbărbătarea luptătorilor proprii şi panicarea celor inamici. De asemenea, inducea o stare de nervozitate cailor inamicului, care nu mai auziseră un asemenea sunet.
Atestarea certă a acestui stindard în legătură cu dacii se află în peste 20 de imagini sculptate pe unele metope ale Columnei lui Traian, în special în scenele de luptă, în preajma unor fortificaţii dacice sau a unor căpetenii de rang înalt din rândul dacilor. În cel puțin două cazuri, reprezentarea stindardului pe Columnă este legată și de reprezentarea lui Decebal. Reprezentări ale stindardului dacilor apar și printre prăzile de război sculptate la baza Columnei.” DETALII
Sculptorul Nicolae ADAM (n.1938 Drastis, Hunedoara – d.2008) În perioada 1956-1952 a urmat Institutul de Arte Plastice Jon Andreescu”, ou profesorul Victor Fulicas, Cluj-Napoca. Nicolae Adam este autorul a numeroase lucrări de artă, multe aflate pe teritoriul județului Hunedoara, printre care și uriașul Falx Dacic, ridicat între Orăștie și Simeria.” DETALII
ARHIVĂ: FALX DACIC: Arma care i-a determinat pe romani să-și modifice coifurile și scuturile are monument pe DN7. Vârful e îndreptat spre Roma! OXXO ANIVERSARE: Columna lui Traian are MCM ani. Copia din România merge pe LXXXIII…
AROGANȚE LA PARIS: Tură de 30 minute cu Lambo/Ferrari, două tuneluri și un selfie. Doar 299 euro!
INSIDER: „În Paris pe Bulevardul Champs-Élysées. Îmi pare rău că nu am făcut poza și la lista de prețuri. Era ceva de genul 30 de minute pasager pentru 199€, mai adaugi 30€ pentru un tunel, 50 pentru două și încă 50€ dacă vrei poza facută profi în Lambo/Ferrari pe Champs-Élysées cu Arcul de Triumf pe fundal.’ SURSA
INSIDER 2: „Mai sunt unele și în apropiere de Turnul Eiffel , chiar în fața Grădinilor Trocadero, 20min de condus cu un co-driver profesionist.”
INSIDER 3: „Confirm, m-am dat cu Ferrari California GT de la Eiffel! Se vede înăuntru când intri că au umblat mulți cu ele, dar motorul e al’ceva! 💕
Eu conduceam și era unul „de’a lor” pasager, să nu faci vreo tâmpenie. Era 89 de euro pe 30 de minute și dacă mașina avea patru locuri, puteai lua 2 pasageri, fiecare la 30 euro. Asta prin 2022-2023. În Lamborghini nu încăpeau decât 2, numa’ zic. 80 euro un traseu de aprox 25 min cu Lambo unde prin 2018-2019.”
INSIDER 4: ‘În California pleacă de la $1000/zi si poate ajunge la $3000/zi”
INSIDER 5: „Există de foarte mulți ani acest model de închiriere de mașini supersport. În marile orașe din occident prețurile sunt asemănătoare. În Barcelona de exemplu poți lua un Aston Martin la 200€/2 ore.”
N.R.: „Durata 20 minute. În ziua întâlnirii, echipa noastră vă va urca bun venit pentru a vă oferi un briefing complet al vehiculului, apoi veți pleca însoțit de un copilot spre un traseu strategic pe străzi foarte largi fără trafic pentru maximă plăcere și siguranță. Nu uitați permisul de conducere din țara dvs. în timpul programării…
Benzina si asigurarea sunt incluse in pret.” DETALII
BIBLIOTECA ACADEMIEI: Istoria presei românești a început în 1829. Azi e la expoziție!
INSIDER: „Expoziția evoluției presei românești de-a lungul veacurilor este deschisă la Biblioteca Academiei în perioada 20-28 martie și poate fi vizitată zilnic între orele 9-16, inclusiv sâmbăta. Intrarea este liberă. Adresa: Biblioteca Academiei Române – Sala Theodor Pallady – Calea Victoriei 125, București sector 1.”
CRISTOIU BLOG: „Istoria jurnalismului românesc este deopotrivă istoria modernizării societății, așa cum reiese din captivanta expoziție găzduită de Biblioteca Academiei Române. De la începuturile ei, cu „Albina românească” și „Curierul românesc”, primele ziare publicate în limba română, în 1829, presa a fost o oglindă a realității, uneori corectă, alteori deformată. Expoziția prezintă în original titluri de referință ieşite de sub tipar, exemplare spectaculoase ale unor publicații de avangardă, reviste ilustrate deosebite, afișe și reclame din presă, caricaturi, dar și documente referitoare la evoluția breslei gazetărești, precum tabloul Sindicatului ziariştilor din Bucureşti, înfiinţat la 5 aprilie 1900, a cărui președintă de onoare era însăşi Regina Elisabeta.
Nu lipsesc ziarele care, în perioada interbelică, ajunseseră la tiraje ameţitoare: Universul – 200.000 de exemplare, Dimineața – 100.000, Adevărul – 50.000, Curentul – 40.000 etc., într-o perioadă cu sute de publicații la nivel naţional.” SURSA
ARHIVĂ: PREVIZIUNI: Jurnalistul român, ori la bal, ori la spital. Sau un şut în fund, un pas înainte?! OXXO REDACŢIA URZICA: „Cineva încă mai iubeşte muşcatele roşii. Şi pe Geo Bogza. Şi tricolorul.”
PORȚI DESCHISE COTROCENI: Masala indiană, wursti nemțești, gyros grecesc și hamburgeri americani!
INSIDER: „Porți deschise la Palatul Cotroceni” – Platoul de Ceremonii, grădina Palatului Cotroceni, Platoul Baroc, Biserica Palatului Cotroceni, deschise gratuit publicului din acest weekend. Accesul se face exclusiv prin poarta principală a Complexului „Palat Cotroceni” din Bd. Profesor Doctor Gheorghe Marinescu (după o verificare corporală, buzunare și genți) iar pentru ieşire se va utiliza poarta situată la intersecția dintre Bulevardul Geniului şi Şoseaua Cotroceni.
La ieșire, un Food Court tradițional cu mâncare indiană, wursti nemțești, gyros grecesc și hamburgeri americani & o rulotă cu băuturi. Prețurile măricele și mâncatul în picioare, bufet express, la butoi. Erau și vreo 3-4 mese cu bănci, dar norocoșii „chiriași” se bucurau de supremul lux, în mare tihnă.
Amenajată iniţial în stil peisager englezesc, grădina îmbină armonios alei umbroase, arbori seculari, ronduri de flori și peluze atent îngrijite. De-a lungul timpului, spațiul verde a fost loc de relaxare pentru familiile regale și elitele vremii, păstrându-și până astăzi farmecul aristocratic. Printre elementele distinctive se numără fântânile ornamentale, statuile discrete și pavilioanele elegante, care completează atmosfera de liniște și noblețe. În anii comunismului, aici era gradina Palatului Pionierilor.
N.R.: „Un nou concept de vizitare al Muzeului Național Cotroceni, fără programare prealabilă, cu integrarea în circuitul de vizitare a saloanelor de reprezentare și protocol ale Administrației Prezidențiale.
Pentru zilele de vineri, sâmbătă și duminică, accesul se face exclusiv pe la poarta din Bd. Profesor Doctor Gheorghe Marinescu, în intervalul orar 10-18 (ora 17 ultima intrare), format în care vizitatorii pot opta pentru următoarele trasee: Traseu Muzeul Național Cotroceni (etajul I și II) – 50 lei; Traseu Administrația Prezidențială (spațiile de reprezentare și protocol din Corpul C9 – parter) – 40 lei; Traseu Muzeul Național Cotroceni și Administrația Prezidențială – 70 lei. Elevii și studenții au reducere 75%, pensionarii 50%.
PARKLAKE: McLaren MCL35M refăcută din 288.315 piese de lego, în mărime naturală
INSIDER: „O mașină MCLaren de Formula 1, în mărime naturală construită din LEGO a fost dezvelită la ParkLake Shopping Center (Str. Liviu Rebreanu nr. 4, Bucuresti sector 3), unde va rămâne până duminică, 23 martie 2025.”
N.R.: Pentru McLaren MCL35M, scara 1:1, au fost folosite piese LEGO create special pentru a recrea logo-urile aşa cum sunt ele redate pe maşina realä McLaren Formula 1. Modelul este compus din 5 componente separate: 4 roți, caroserie, 4 suspensii, halo şi spoiler frontal. Printre detaliile maşinii care nu pot lipsi se află şi culoarea emblematică portocaliu papaya a celebrului McLaren, utilizată pe mașinile de curse MCL35M in timpul sezonului competitional din 2021.
27 de persoane au fost implicate în proiectarea şi construcția modelului de mari dimensiuni al maşinii McLaren Formula 1 LEGO Technic. Construcția mare măsoară în total 5,7 m în lungime şi 2,4 m în lăţime şi cântăreşte 2.4 tone. A fost nevoie de 1893 de ore şi de un impresionant număr de 288.315 piese LEGO pentru a construi modelul de maşină McLaren Formula 1 Technic.
Au fost folosite de~ 201 ori mai multe cărămizi lego decât în setul LEGO Technic McLaren Formula 1 pentru adulți și ~ 1175 de ori mai multe decât în setul cu același model pentru copii.
Vizitatorii centrului comercial pot experimenta felul în care piesele LEGO pot da o formă nouă pasiunii lor în două zone de activare. Lângă macheta la scară reală a monopostului, există de o expozitie de creații unice ale constructorilor pasionati de la Romanian LEGO Users Group (RoLUG) si un corner unde pot träi adrenalina pit stopurilor şi schimba contra-cronometru roțile LEGO ale unei machete sau cei mici pot construi liber cu piese LEGO şi îşi pot crea propria maşină cu care să concureze pe o pistă în miniaturä.
Replica McLaren F1 lego pentru adulți este la scară 1:9 și măsoară peste 13 cm înălţime, 65 cm lungime şi 27 cm lăţime. Preț aprox 1000 lei.” DETALII
N.R.: „McLaren MCL35 este o mașină de Formula 1 care a fost proiectată sub conducerea lui James Key şi construită de McLaren pentru a concura în Campionatul Mondial de Formula 1. Mașina a fost inițial destinată să concureze doar în sezonul 2020, dar, deoarece campionatul a fost puternic perturbat de pandemia COVID-19, durata de viață a tuturor maşinilor din 2020 a fost prelungită până în 2021. McLaren a produs o versiune îmbunătățită a mașinii, McLaren MCL35M, pentru campionatul din 2021, deoarece echipa a revenit la utilizarea motoarelor Mercedes. Ambele variante ale mașinii au fost considerate competitive, iar rezultatele echipei s-au îmbunătățit considerabil în cele două sezoane în care a fost folosită, McLaren fiind în mod regulat a treia cea mai rapidă echipă și mult mai aproape de echipele lider decât a fost cazul de la începutul erei turbo-hibrid în 2014.”DETALII
ARHIVĂ: BUGATTI CHIRON, LEGO 1:1: Mașină de 1.5 tone, asamblată fără adeziv dintr-un milion de cărămizi și motor din elemente Lego Technic. Viteza de 20 km/h! OXXO BUDAPESTA, UNGARIA: Primul tramvai LEGO în mărime naturală din lume. Are 11.5 metri, cântărește 4,5 t și au fost necesare 1,8 milioane de cărămizi LEGO! OXXO CARTEA RECORDURILOR: Diorama Star Wars cu 1500 minifigurine și peste un milion de piese lego pe suprafața de 45.7 metri pătrați la Art Safari din București OXXO INVAZIA GIGANȚILOR: Avionul prezidențial SUA a aterizat în Berceni. Executat la scara 1:7 dintr-un milion de piese Lego. Fără Trump! OXXO LEGO IN SEATTLE: Primul artist care a transformat piesele de jucărie în artă universală! OXXO MINIFIG SCAN: Aplicație pentru fanii Lego de identificare a minifigurinelor „surpriză” din Seria 25, direct din cutie!
JIMBOLIA: Biserica Mihail Futok, construită de proprietarul Fabricii de Ţiglă și Cărămidă „Bohn” din localitate
INSIDER: „Biserica Mihail Futok din Jimbolia este o biserică romano-catolică și are hramul Sfântului Mihail. A fost construită în stil neogotic de către producătorul de cărămizi Mihály Bohn în 1928 în memoria celor doi fii decedați (Mihály şi Jakab) din cărămizile pe care le producea – la Fabrica de Ţiglă și Cărămidă „Bohn” din Jimbolia. Biserica a fost ridicată după planurile arhitectului jimbolian, Hans Jänner, acoperișul fiind restaurat ulterior. Nu este deschisă pentru vizitare. Se țin slujbe.
Adresa: strada Vasile Lucaciu, cartier Futok, Jimbolia județul Timiș.
Jimbolia – maghiară: Zsombolya și germană: Hatzfeld (populație de 10.808 locuitori) a fost capitala plășii Jimbolia, din județul interbelic Timiş-Torontal.
SECTOR 5: Monumentul Transmisioniștilor Militari din era analogică – „Hackerilor” Militari, în era digitală
VALENTIN TĂNASE: „Finalizarea Monumentului Transmisioniștilor Militari în București, la intersecția arterelor Drumul Sării, Bulevardul Ghencea, str. Antiaeriană și str. Petre Ispirescu. A fost o lucrare de amploare, care a necesitat dedicare, timp, finanțare si aportul nemijlocit al unui întreg colectiv. Fără ei, artiști, arhitecți, constructori, finanțatori, societăți comerciale, suport logistic nu aș fi putut duce la bun sfârșit acest proiect de suflet. Le mulțumesc tuturor și îi încredințez de toată recunoștința mea. Trăiesc marea bucurie de a-l număra pe acesta ca fiind cel de-al 8-lea monument pe care am avut șansa de a-l realiza în București.
De azi înainte Monumentul Transmisioniștilor Militari își va avea viața sa proprie, devenind un reper vizibil pentru trecători și automobiliști în caleidoscopul stradal atât de multicolor și aglomerat al capitalei.
Lungul drum al nașterii unei statui, de la idee și desenul proiect, până la finalizarea ei, mai întâi în lut, apoi în ghips și în cele din urmă în bronz. Statuia de 2,60 m reprezintă un ostaș transmisionist contemporan și este destinată monumentului transmisioniștilor militari. A fost realizată împreună cu colegii mei, artiștii: Gabriela Muscalu, Paul Muscalu și Liviu Muscalu și a fost turnată în bronz de Peter Demeter. Omagiu și respect tuturor membrilor echipei mele!” SURSA
N.R.: Muzeul Militar Național „Regele Ferdinand I” deţine una dintre cele mai importante colecţii pe tema transmisiunilor, din Europa de Sud-Est. Exponatele: aparate telegrafice, telefoane de câmp şi centrale din Primul şi al Doilea Război Mondial, din perioada postbelică şi din anii ulteriori Revoluţiei din 1989, cu origini extrem de diverse și cu un trecut fascinant sunt la Muzeul Comunicaţiilor și Informaticii „General-maior lon Cerăceanu” din Otopeni şi reprezintă o oglindire preţioasă a istoriei unei arme fundamentale a Armatei Române.
14 iulie – Ziua Transmisioniştilor Militari. 14 iulie 1873 prin înaltul Decret nr. 1303 semnat de principele Carol, a luat naştere prima secţie de telegrafişti militari, încadrată în compania de minari ai Batalionului de geniu al Armatei Române, sub comanda primului ofiţer telegrafist din Armata Română, căpitanul Grigore Giosan, întemeietorul primei şcoli de telegrafie militară. Secţia de telegrafie era formată din: 1 șef de secţie, 15 manipulatori, şefi de ateliere şi 30 de lucrători telegrafişti.
Rolul transmisioniştilor militari este deosebit de important și de apreciat pentru buna desfăşurare logistică şi pentru derularea cu succes a misiunii asumate de corpul de armată respectiv.
De la Războiul de Independenţă, la cele două Războaie Mondiale, şi apoi la conflictele armate din Afganistan, Kosovo, Irak trecerea de la tehnologia analogică la cea digitală a determinat transformarea acestei arme, cândva cu denumirea de transmisiuni, astăzi cunoscuta armă de comunicaţii şi informatică.” SURSA
Valentin Tănase (n. 6 septembrie 1954, laşi) este un grafician, pictor, ilustrator de carte, creator de benzi desenate, sculptor și critic de artă român. A absolvit Universitatea Naţională de Arte București în anul 1978. Este Membru al Uniunii Artiştilor Plastici din România din anul 1981 și este directorul Studioului de Arte Plastice al Armatei din anul 1997. Din 1977 a participat la majoritatea manifestărilor expoziționale de artă cu caracter municipal sau național organizate de Uniunea Artiștilor Plastici din Romania. Între 1981 2008 a deschis 36 de expoziții personale de pictură și grafică în București, Brașov, Sibiu, Constanţa, Paris, La Croix Valmer, Angouleme, Lille, Roma, Bruxelles, Viena, Praga, Kromeriz, Bratislava, Hurth-Koln, Veria şi Beijing. A realizat lucrări de pictură murală monumentală și mozaic la sediul Ministerului Apărării, Muzeul Militar Naţional, Palatul C.E.C. și Biserica Eroilor Revoluției din Decembrie 1989 din Bucureşti. Este unul dintre cei mai prolifici artiști de benzi desenate din România, care a produs în jur de 1.000 de pagini, în principal în genurile istorie și SF.
Premii: – 2001 – Ordinul Steaua României în grad de ofiţer; – 2003 – Laureat al Premiului Național pentru ilustrație de carte; – 2010 – Medalia Onoarea Armatei Române; – 2015 – Ordinul Meritul Cultural în grad de cavaler; – 2015 – Medalia Regele Mihai pentru Fidelitate; – 2019 – Ordinul Steaua României în grad de comandor” DETALII
CARNETUL DRUMEŢULUI: Colecția de ştampile pentru fiecare etapă de pe Via Transilvanica. Amintirea tuturor kilometrilor parcurşi!
INSIDER: „Astăzi sunt mai fericit decât de obicei…
A sosit Carnetul Drumețului! TIC-TAC, TIC-TAC! Mulțumesc pe aceasta cale și curierilor care au reușit sa-mi facă ziua mai frumoasa!” SURSA
N.R.: „Via Transilvanica, „drumul care uneşte”, este un traseu turistic de lungă distanţă de 1.400 de kilometri care traversează România pe diagonală, de la Putna la Drobeta Turnu Severin şi este destinat drumeţiei pe jos, cu bicicleta sau călare. Via Transilvanica este semnalizată cu marcaje vopsite, stâlpi indicatori, iar la fiecare km se găsește o bornă din andezit sculptată individual, borne care formează probabil cea mai lungă galerie de artă din lume și care însoţesc călătorii pe tot parcursul drumeţiei.
Carnetul Drumeţului este felul nostru de a crea un jurnal de călătorie pentru voi. În el veți putea colecționa ştampilele personalizate fiecărei etape de pe traseu, ca amintire a tuturor kilometrilor parcurşi pe Via Transilvanica. Ştampilele pot fi colectate din locurile menționate în ghidul drumeţului disponibil în cinci limbi: română, engleză, germană, maghiară și spaniolă.
Acest carnet este pur simbolic, făcând dovada celor care au străbătut diferite etape. Persoanele care au străbătut deja porţiuni din traseu şi îşi doresc ştampilele pentru etapele parcurse pot menționa la rubrica comentarii din Coșul de cumpărături, iar noi vă putem trimite carnetul ştampilat.
Disponibil şi pe traseu: Putna – Beautiful Market (magazinul de la benzinăria din fața intrării la mănăstirea Putna); Pasul Mestecăniş – Mini-marketul de sub Restaurant Mestecăniş; Piatra Fântânele – Tășuleasa Social (tot aici veți găsi şi alte produse); Lupeni – Barangoló Panzió (recomandarea de cazare din ghid); Saschiz – Tei la 70 m de Biserica Fortificată, pe VT; Mediaş – Friends – Magazin şi Tasting Bar Specializat de Vinuri şi Cafea; Caransebeş – Limonădăria Nea Tică (pe pietonală) Baloteşti – Taverna Grădețului.
Dimensiuni: 9,5 x 15 cm. Carnetul vine însoțit de o husă de protecție din plastic. Preț: 15 lei.” DETALII
ARHIVĂ: IAȘI: Eterna „Eugenia”, bornă de vază în „Cercul Solar” de la Palatul Culturii
PALATUL NOBLESSE (1891): Prima clădire în stil eclectic din Centrul Istoric al Bucureştiului, devenit centru de artă şi evenimente
INSIDER: „Palatul Noblesse este o clădire monument istoric datând din 1881, prima clădire pe stil eclectic din Centrul Istoric al Bucureştiului proiectată de faimosul arhitect Alexandru Săvulescu. În 2014 a fost complet restaurată și consolidată fiind amenajate peste 30 de interioare în stiluri diferite – o oază de liniște aflată în mijlocul unei grădini boeme în Centrul Istoric, la 5 minute de Universitate. Palatul Noblesse a fost transformat într-un centru de artă şi evenimente, care găzduieşte cu succes evenimente private, evenimente corporate, expoziții de artă, prezentări de modă, lansări de produse și multe altele.
Palatul Noblesse, cu o suprafață de 1300 mp este amenajat pe trei nivele: Parter: şase saloane cu stiluri diferite – Gallery, Luxury, Regent, Florence, Baroque și Opera; Etaj: apartament regal, două săli pentru ședințe foto inedite şi întâlniri diverse; Demisol: Biblioteka Hub – Stil industrial, un spațiu inedit cu acces direct la grădină. Aici poţi organiza cursuri, petreceri restrânse, ş.a.; Curte 1000 mp: grădina boema în stil parizian și locuri parcare. Capacitate maximă în parter: 140 persoane (aşezare la masă) și 300 persoane (tip cocktail). Bucătărie modernă, complet utilată, operată de chef-ul Palatului Noblesse. Biserica Sfinţilor din secolul al XVIII-lea, se regăsește lângă Palat, loc ideal pentru ceremoniile religioase.
Adresa: Strada Sfinţilor nr.7, București sector 3. Program: luni-vineri 09.00-18.00.” DETALII
BUCUREȘTI: „Contramonument” ironizează latura animală şi brutală a omului ridicat la statutul de erou
INSIDER: „Contramonument” de Adrian Piorescu – Strada Matei Voievod nr. 47, din București sector 2.“
N.R.: Crama Oprişor, companie privată implicată constant în mediul cultural contemporan, parteneră a Muzeului Naţional de Artă Contemporană din București, Festivalului Internațional de Teatru de la Sibiu, Galeria Laborna dar și organizator al Premiilor Crama Oprişor pentru Desen Contemporan a inițiat anul trecut un nou program de promovare a tinerilor artişti – „BLOOMING MONUMENTS„. Acesta pune accentul pe sculptura contemporană și prezentarea ei în mediul urban. La sediul din București al companiei au amplasat o sculptură a unui tânăr artist remarcat pentru creația sa. Lucrarea poate fi observată din stradă, suprapusă peste un context natural verde, de iederă, ce îmbracă gardul, oferindu-i un mediu special. Primul artist ales în acest program Adrian Piorescu (n.1997) cu lucrarea „Contramonument” (2018). Sculptura ironizează monumentele post-război și pe cele dedicate dictatorilor, criticând glorificarea figurilor violente și iraţionale. Reprezentând latura animală şi brutală a omului, lucrarea subliniază absurditatea ridicării acestor indivizi la statutul de eroi.
ADRIAN PIORESCU: „Prin expunerea lucrărilor de artă, nu numai artistul are parte de beneficii, ci și spațiile în care acestea sunt expuse, și, desigur, oamenii. Prin integrarea artei, atât spațiile publice, cât și cele private renasc și înfloresc, fiind vorba și de o reciprocă punere în evidență, atât locul, cât și lucrările expuse având de câştigat una prin intermediul celeilalte. De asemenea, prin amplasarea artei în diferite locuri și contexte, omul îşi găsește o evadare din cotidianul copleșitor, reușind astfel să fie distras pentru un moment de la propria realitate.” SURSA
Adrian Piorescu (n. 1997, Craiova) a studiat la Universitatea Naţională de Arte din București, specializându-se în Sculptură (licență și masterat). Construieşte povești din fier sudat, beton și plăci de bază. Practica sa artistică se concentrează pe o posibilă arheologie a prezentului și a viitorului, punând un accent puternic pe antropocentrism. Acest lucru este sugerat prin teme care evidenţiază natura noastră animală, ce rămâne o parte semnificativă a ființei umane, abordând astfel probleme etice între oameni și mediul natural -expansiunea și progresul tehnologic, modul în care acestea influențează lumea naturală și chiar pe noi înșine ca ființe umane. Te întâlnești cu arta lui în expoziția „Young Blood 4.0. Noul val de artişti contemporani”, din 7 martie, la Art Safari Keep the Art Beat!” DETALII
FLORĂRIA LEGO: (Re)inventează florile de plastic. Buchetul de trandafirii – 310 lei. Nu face concurență florăreselor!
INSIDER: „În ParkLake (N.R.: București sector 3), la parter, s-a deschis Florăria Lego, cu seturi Botanicals Lego – flori în „ghiveci” sau „de pus în vază”: trandafiri, flori de prun, orhidee, flori de cireș, narcise, florile soarelui, bujori, bambus, bonsai, etc – Buchet de trandafiri 309.99 lei. Prețul ridicat, obișnuit brandului, nu face concurență vânzătorilor ambulanți sau florăriilor autohtone. ” DETALII
N.R.: „80% piesele LEGO sunt executate de ABS (acrilonitril butadien stiren) și deși s-au testat cărămizi făcute din porumb, alge sau grâu, până acum, marea majoritate a pieselor LEGO rămân pe bază de combustibili fosili.”
ARHIVĂ: SUBSTITUT: Mâncăm plastic, ne îmbrăcăm în plastic, suntem de plastic. OXXO VERDE DE BACĂU: “Sempervirescent. Se întreține cu mopul și ceva detergent ecologic” OXXO TRAMVAI 41: Codrul Vlăsiei se întoarce cu mocheta verde în Crângași!
infoINSiDER.ro 