COLOANA INFINITULUI, REȘIȚA: Încă o mlădiță ce leagă cerul de pământ în Piața Tricolorului

INSIDER: „Replică de mici dimensiuni a Coloanei Infinitului, amplasată în Parcul Tricolorului din Reşiţa, judeţul Caraş-Severin.

Această mini-sculptură aduce un omagiu operei monumentale a lui Constantin Brâncuşi, fiind poziționată pe o zonă verde din vecinătatea lacului şi a teraselor din parc. Spre deosebire de monumentul original din Târgu Jiu, care atinge o înălţime de aproape 30 de metri și este realizat din fontă metalizată cu alamă, structura din Reşița este o reproducere decorativă urbană, realizată din beton, adaptată la spaţiul de promenadă al parcului. Structura are o înălţime estimată la aproximativ 5 – 6 metri şi este formată din doar 8 module întregi (plus elementele de capăt), fiind mult mai mică decât originalul.

Legătura istorică importantă dintre Reşiţa şi Coloana Infinitului – Elementele (modulele) din fontă ale monumentului original de la Târgu Jiu au fost turnate în perioada 1937-1938 chiar la Uzinele de Fier și Domeniile Reşiţa (UDR). Şeful atelierului de turnătorie care a coordonat procesul a fost inginerul Stefan Georgescu-Gorjan, un colaborator apropiat al lui Brâncuşi.

Dimensiunile operei originale: Coloana de la Târgu Jiu are o înălţime totală de 29,35 metri. Este compusă din 15 module octaedrice complete (fiecare având o înălţime de exact 1,80 metri) şi două jumătăți de modul la capete. Greutatea totală a structurii metalice depăseşte 29 de tone.

Transportul acestor module de la Reşița la Târgu Jiu a fost o aventură în sine pe calea ferată din eopcă, tinând cont de dimensiunile şi greutatea lor.

Odată ajunse la destinație, a urmat asamblarea. Brâncuşi a avut o idee inovatoare pentru a asigura stabilitatea coloanei: a decis să îngroape o parte a structurii în pământ. Astfel, aproape doi metri din coloană sunt ascunşi sub pământ, creând nu doar o bază solidă, dar şi un efect vizual de emergenţă din pământ, simbolizând legătura între lumea materială şi cea spirituală.

Construirea fundației a fost un proiect în sine, necesitând beton armat pentru a suporta greutatea coloanei. Brâncuşi a supravegheat personal fiecare pas, de la turnarea fundației până la alinierea perfectă a modulelor. Fiecare modul a fost aşezat cu grijă, asigurându-se că întreaga structură ar sta dreaptă, fără a utiliza elemente de fixare vizibile, menținând astfel puritatea designului.

La 27 octombrie 1938, „Coloana” a fost inaugurată, devenind parte a unui ansamblu monumental care include şi „Masa Tăcerii” şi „Poarta Sărutului”. De atunci, aceasta a devenit un simbol al artei româneşti moderne, un punct de atracție pentru cei care caută să înțeleagă nu doar arta lui Brâncuşi, ci şi sufletul României.

Forma Coloanei Infinitului (ca şi a modelelor populare de la care s-a inspirat Brâncuşi – stâlpii de la mormintele din cimitire, dar şi de la prispele caselor) sugerează motivul Scării Sfântului loan (Scărarul), pe care sufletele celor plecați din această lume urcă spre Rai.”

ARHIVĂ: COLOANA INFINITULUI, CONSTANŢA: În curtea casei în care a locuit dr. Coralia Cornăţeanu, primul medic obstetrician din oraş şi fondatoarea Maternității din Constanţa în 1938 ∆∆∆∆∆ SECTOR 3: Infinitul, după blocurile gri ∆∆∆∆∆ BRÂNCUŞI: “Realitatea nu este reprezentată de forma exterioară, ci de ideea din spatele ei, de esența lucrurilor”