VORONEȚ DE LA VIENA: Noua biserică ridicată de comunitatea română de aici, ce poartă hramurile Pogorârea Duhului Sfânt şi Sfântul Ştefan cel Mare

INSIDER: „Într-o Europă care își demolează sau transformă bisericile în baruri, românii ridică altare noi: „Voronețul de la Viena” este noua biserică ridicată de comunitatea românilor de aici ❤” SURSA

N.R.: „La 14 iunie 2017 comunitatea românească a achiziţionat terenul din apropierea parcului Prater. La 17 septembrie 2017 a avut loc punerea pietrei de temelie. Lucrările de construcție au început în noiembrie 2018. În această lună a fost finalizată pictura exterioară. Biserica cu hramurile Pogorârea Duhului Sfânt și Sfântul Ștefan cel Mare.

Aspectul fațadei aminteşte de tradiția marilor biserici pictate din Moldova, de unde şi imaginea unui „nou Voroneț de la Viena”. Biserica precizează însă că este vorba despre un program iconografic propriu, conceput pentru acest lăcaș de către Alexandru Nicolau care a coordonat echipa care a realizat pictura. Apare structura temelor tradiționale specifice bisericilor moldoveneşti, la care au fost adăugate teme legate de Tainele Bisericii.

În partea superioară a peretelui sunt reprezentate scene din Vechiul Testament. Ciclul dedicat lui Moise cuprinde Rugul Aprins, trecerea poporului evreu prin Marea Roșie, călăuzirea prin pustie, hrănirea cu mană, îndulcirea apei de la Mara şi momentul în care Moise primeşte Tablele Legii. În continuare este prezentată istoria lui Noe, prin scene precum construirea arcei, chemarea şi intrarea animalelor, Potopul şi ieşirea din corabie. Curcubeul din reprezentare este explicat în mesajul bisericii ca semn al împăcării lui Dumnezeu cu lumea.

O parte importantă a peretelui este dedicată Imnului Acatist al Bunei Vestiri. Sunt reprezentate Buna Vestire, întâlnirea Maicii Domnului cu Elisabeta, Îndoiala lui losif, Închinarea Magilor, Fuga în Egipt şi Întâmpinarea Domnului, urmate de scene inspirate din partea dogmatică a imnului.

În prezentarea transmisă de pictorul Alexandru Nicolau, una dintre scene capătă o semnificație aparte tocmai prin locul în care se află biserica. Este vorba despre Fuga în Egipt, în care Hristos Prunc ajunge pe un pământ străin. Potrivit explicației prezentate de biserică, această scenă are o semnificație deosebită pentru o comunitate românească aflată în afara țării, prin raportarea la experienţa celor care trăiesc în străinătate. În acelaşi registru sunt prezentate scenele cu cei trei tineri în cuptorul de foc şi cu Daniel în groapa cu lei. Biserica explică alegerea lor prin faptul că personajele au rămas credincioase într- un popor străin şi într-un mediu cu o altă credință.

Unul dintre cele mai ample elemente ale picturii este inspirat din tema tradițională a Arborelui lui lesei, care prezintă genealogia lui Hristos. Potrivit proiectului iconografic prezentat de profesorul Alexandru Nicolau, în cazul bisericii din Viena această temă a fost transformată într-un „Arbore al Tainei Cununiei”.

În partea dedicată Vechiului Testament apar Adam şi Eva, Noe, Avraam şi Sara, Isaac şi Rebeca, lacob și Rahila, precum şi alte familii biblice. Compoziția continuă cu loachim şi Ana şi cu Maica Domnului, iar în centrul arborelui este reprezentat lisus Hristos.

În partea dedicată Noului Testament şi istoriei Bisericii apar exemple de familii şi personaje creștine, între care Sfinții Brâncoveni, Sfânta Parascheva şi Sfântul Stelian, prezentat în proiect drept protector al familiei.

O altă zonă a peretelui este dedicată Tainei Pocăinței. Potrivit prezentării iconografice, aici sunt reprezentate Pocăinţa lui Manase, Pocăinţa lui David, Pilda vameşului şi a fariseului, Pilda fiului risipitor, Ungerea din Betania şi Pocăinţa Sfântului Petru.

Ultimul segment este dedicat Botezului şi cuprinde Botezul Sfântului loan, Botezul Domnului şi momentul în care Sfântul Petru îl botează pe Corneliu şi întreaga sa casă. Ansamblul se încheie cu Martiriul Sfântului Arhidiacon Ştefan, reprezentare care face legătura şi cu numele bisericii.” DETALII

ARHIVĂ: MĂNĂSTIREA VORONEȚ, BUCOVINA: Tainele Cerului și Pământului se întâlnesc în cel mai frumos albastru