PRIMUL FLUX DE ŞTIRI TRIMISE DE CITITORI

MĂNĂSTIREA VORONEȚ, BUCOVINA: Tainele Cerului și Pământului se întâlnesc în cel mai frumos albastru


INSIDER: „Mănăstirea Voroneț – unică în lume și renumită pentru culoarea ei (”Albastru de Voroneț”) este una dintre cele mai frumoase mănăstiri din România și a fost inclusă în patrimoniul mondial UNESCO.
Complexul monahal medieval este construit în satul Voroneț, astăzi localitate componentă a orașului Gura Humorului. Mănăstirea se află la 36 km de municipiul Suceava și la numai 4 km de centrul orașului Gura Humorului.
🔹Confesiune: ortodoxă
🔹Ctitor: Ștefan cel Mare și Sfânt
🔹Tip: maici
🔹Hram: Sf. Mare Mucenic Gheorghe – purtătorul de biruință
🔹Anul sfințiri : 1488

Biserica Mănăstirii Voroneţ este ctitoria slăvitului voievod Ştefan cel Mare şi Sfânt construită în 1488 în numai trei luni şi trei săptămâni (din 26 mai la 14 septembrie).

Se știe faptul că voievodul moldovean a construit şi renovat multe biserici şi mănăstiri, dar legenda Mănăstirii Voroneț aduce, alături de Marele Ştefan, pe Cuviosul Părinte Daniil, unul din cei mai mari Sfinţi pe care i-a odrăslit pământul Moldovei, sihastru şi duhovnic vestit, cel care la Putna, într-o mică chilie săpată în piatră şi apoi, timp de 20 de ani la Voroneţ, a creat o mişcare isihastă fără egal pentru timpul său. Cuviosul Daniil Sihastrul, cel dintâi sfetnic duhovnic al voievodului Ştefan cel Mare a murit în anul 1496 și este înmormântat în pronaosul bisericii Mănăstirii Voroneţ. A fost canonizat în 1992 şi a devenit Sfântul Cuvios Daniil Sihastrul. Încă de pe timpul domniei lui Ștefan cel Mare, dar mai ales după 1488, mănăstirea devine un important centru de credință și cultură din Moldova medievală. Se consideră că apariția monahului Daniil la Voroneț după o perioadă de ședere la Mănăstirea Putna și de sihăstrie a dat nu numai un impuls vieții monahale din acest lăcaș dar a și imprimat un nivel de viață duhovnicească deosebit de înaltă.
Biserica Mănăstirii Voroneț este supranumită „Capela Sixtină a Estului” datorită frescei de pe

fațada de vest (1547) care ilustrează „Judecata de Apoi”, ambele fiind pictate aproximativ în aceeași perioadă. Caracteristic Voroneţului nu este doar natura pigmentului albastru ci mai ales rezistenţa acestuia în condiţii climatice foarte aspre, fapt care se datorează originalităţii tehnicii de lucru aplicate de către pictorii moldoveni; Cu excepţia pigmentului negru, obţinut din cărbune de lemn, toţi ceilalţi pigmenţi folosiţi în pictură (interioară şi exterioară) sunt substanţe minerale, naturale sau de sinteză: argile colorate cu oxid de fier hidratat (ocru), sau oxid de fier anhidru (ocru roşu), hidrosilicat de Fe, Al, Mg şi K (verde de pământ), oxid roşu de plumb (miniu), minerale de cupru (azurit şi malachit), sulfură de mercur (roşu cinabru), silicaţi (albastru smalţ), carbonat de calciu (alb de var); Biserica Mănăstirii Voroneţ a fost declarată monument istoric în urmă cu 97 de ani, în 1918; UNESCO a inclus in anul 1993, Biserica „Sf. Gheorghe” a Mânăstirii Voronet, împreună cu alte șapte biserici din Bucovina (Arbore, Patrauti, Moldovița, Probota, „Sf. Ioan cel Nou” din Suceava, Sucevița și Humor), pe lista patrimoniului cultural mondial, fiecare dintre ele fiind reprezentate de câte o culoare: albastru la Voroneț, roșu la Humor, galben la Moldovița şi verde la Sucevița.

În anul 2015 Mănăstirea Voroneț a fost inclusa pe Lista monumentelor istorice din judetul Suceava, fiind formata din 4 obiective:
🔹Biserica „Sf. Gheorghe” – datând din 1488, cu pridvor din 1547,
🔹ruine chilii – datând din secolele XV-XVIII,
🔹 clopotnița – datând din 1488
🔹zid de incintă – datând din secolele XV-XVIII.

Dacă pictura interioară a bisericii datează, în general de pe vremea lui Ștefan cel Mare, fiind realizată în 1496, pictura exterioară datează din perioada lui Petru Rareș. Un alt lucru inedit referitor la pictura bisericii: aceasta include și cele 12 semne zodiacale, aflate în imediata apropiere a Mântuitorului.” SURSA

N.R.: „Compoziţia Judecății de Apoi de la Voroneţ e organizată pe cinci planuri orizontale, dar trecerea dintre acestea rămâne aproape neobservată la o primă privire în comparație cu ruptura izbitoare între emisferele simbolice de-a stânga și de-a dreapta, marcate cromatic prin râul de foc ce izvorăște de la picioarele Tronului Judecătorului.

În planul cel mai de sus, chiar sub cornișa de sub acoperișului de şindrilă, sub un brâu cu motive populare ce delimitează tabloul, se află reprezentarea Tatălui. Îngerii deschid Porțile Împărăției, dezvăluind Chipul Creatorului în slavă, înconjurat de un curcubeu circular. Turistul neavizat e șocat să descopere în imediata apropiere a Domnului figurarea celor douăsprezece zodii, dar mesajul ezoteric e limpede. Din cele două laturi ale picturii, doi îngeri strâng constelațiile de pe bolta cerească asemeni sulurilor unui pergament. Teologii medievali nu neagă așadar ocultul, tot așa cum nu neagă existenţa Diavolului, figurat și el în frescă, dar țin să sublinieze diferența dramatică dintre veacul acesta și veacul ce va să vie, cel al instaurării Împărăției lui Dumnezeu.” DETALII

ARHIVĂ: CHILIA SFÂNTULUI DANIIL SIHASTRU: Duhovnicul lui Ștefan cel Mare și-a săpat singur în stâncă grota în care a trăit

COMENTEZI?

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare /  Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare /  Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare /  Schimbă )

Conectare la %s