PORȘU’ CU IE, CHIȘINĂU: „Muzeul Național de Etnografie și Istorie Naturală transformat în Garaj Porsche”

INSIDER: „De la umilirea prin sărăcie la umilirea prin lux: o mașina de lux și-a făcut garaj din cel mai important muzeu din Chișinău

În anii 90 instituțiile de cercetare, educație, artă și cultură au trecut printr-un proces de umilire crâncenă aici. Lipsa bugetului, dizolvarea statului și distrugerea infrastructurii au dus la fenomene de sărăcire și umilință fără precedent. Muzicanți de top cântau la comanda unor bandiți șansoane, profesori academicieni de top global vindeau în piață lucrurile din apartament, muzeele își deschideau consignație cu blugi turcești la intrare ca să supraviețuiască.

Știu povești sfâșietoare. Erau anii unei sărăcii umilitoare lipsite de minime garanție a zilei de mâine. Noii bandiți făceau legea și dacă unul voia să facă chef în muzeu cu golanii lui – îl închiria și făcea ce doreau ei pe câteva ruble. Statul era în disoluție.

Lucrurile nu s-au schimbat mult. Republica Moldova a rămas cea mai sărăcia țară din Europa cu o mare parte a populației la limita de jos a sărăciei. Un număr imens de locuitori ies și vând în stradă lucrurile din casă: Piața de vechituri e un sfert din Chișinău cred (statistica zice). Mergeți la Gumka/Lokomotiv – piața de vechituri de lângă gară să vedeți. 2025, 31,1% din populația Moldovei se afla în sărăcie absolută.

Mai nou însă lucrurile s-au ”civilizat”: nu mai vin bandiții 90 în geci de piele și pistoale la spate. Acum noii parveniți vor să cucerească centru și să se impună ”civilizat” – au nevoie de blazon. Acum ei au atâția bani că își pot lua ce doresc. Și ce-și doresc? Blazonul, capitalul simbolic al unei lumi imateriale.

Patzanii au 10 Porsche și unde să și le parcheze? Așa la o reprezentanță nu-i cool, nu-i diloc kliovo: asta poate oricine. Trebuie blazon de viță nobilă: că nu mai suntem în 90 – acum evro-bandiți.

Da ia să facem noi un Garaj din cel mai frumos muzeu al Moldovei – Garajul Porsche la Muzeul Național de Etnografie și Istorie Naturală. Eu nu sunt un purist și înțeleg multe – dar trebuie ținut cont de context totuși. De ce să umilești așa doar că poți?

Recent acolo au propus să facă o rampă pentru oamenii cu nevoii speciale – nu s-a acceptat: Muzeul s-a opus construcției unei rampe pentru persoanele cu dizabilități din motiv că ar strica ”integritatea clădirii”. Cum au venit pațanii cu Porșu: s-a rezolvat tot, pojaluista, poftim – dezmembrat părți din galerie, introdus bolizii frumos fără acte și ce mai e nevoie, fără regulamente etc. Cine plătește – comandă muzica. Muzeul Național de Etnografie și Istorie Naturală s-a transformat într-un Garaj Porsche.

Într-o țară atât de săracă, unde o mare parte a populației fuge la muncă afară – spre 40% în 30 de ani – și o altă mare parte își vinde lucrurile din casă – să faci un astfel de gest de umilință de lux … e cum ar zice Nabokov – poșlosti: un act de un mare kitsch care cuprinde nu doar partea vulgar estetică ci și una profund amorală de mare dispreț. Este disprețul unei elite parvenite pentru realitatea și oamenii din jur.

Adică noua elită parvenită zice simplu: voi aia sărăntocii pe cărucior nu puteți intra în Muzeu – în muzeu se intră cu bolidul direct, bl.a. Pentru voi există Piața de vechituri – pentru noi Muzeul e Garaj.

Cam asta este esența tranziției și reformelor moldovenești, cu noua elită parvenită care a prins la bani prin muncă cinstită nu ca plebea leneșă. Aplauze îndelungate… A, firește: patriotic – e Porsche cu IE ca kitsch-ul să fie și etno. Atenție: Brandul de țară „Pomul Vieții” reprezintă identitatea turistică și economică a Republicii Moldova – și acum el e pe Porsche – deci e cu parafă de la șefii cei mari. Bun așa.

Am înfrânt.

PS – pentru cine nu mă crede: În 2025, 31,1% din populație se afla în sărăcie absolută, iar 15,1% în sărăcie extremă. În ceea ce privește sărăcia absolută, rata în sate a constituit 40%, mai mare decât în orașe, unde a fost de 21,1%. În regiunea Nord, rata a fost de 31,6%, în regiunea Centru – 38,8%, iar în regiunea Sud – peste 46%. Datele au fost prezentate pe 29 mai de Biroul Național de Statistică (BNS) și nu includ teritoriul din stânga Nistrului și municipiul Bender.” SURSA