ALBA-IULIA: Cetatea Alba Carolina, steaua cu șapte colțuri din inima României
INSIDER: „Cetatea Alba Carolina este o fortăreaţă cu bastioane de tip Vauban construită la începutul secolului al XVIII-lea în oraşul medieval Alba Iulia pe Dealul Citadelei, având rol de fortificație strategică de apărare a Imperiului Habsburgic împotriva eforturilor militare ale Imperiului Otoman şi de consolidare a puterii habsburgice pe plan local. Are statut legal de monument istoric. Ansamblul – compus din trei sisteme de apărare – prezintă caracteristici specifice primului și celui de al doilea sistem Vauban. Corpul principal al cetății este de forma unui heptagon neregulat, cele şapte bastioane conferindu-i o imagine stelată tipică sistemelor de acest gen.Trinitatea este cel mai mare bastion și are un blazon încoronat cu câmpuri multiple și frunze de acant. Celelalte sunt Sfântul Ștefan, Eugeniu de Savoia, Sfântul Mihail, Sfântul Carol, Sfântul Capistrano şi Sfânta Elisabeta. Atât bastioanele (cu o înălţime de 12 metri și o lungime variind între 106 şi 142 metri) cu fețe lungi dispuse în unghiuri diferite (75° – 120°) și flancuri scurte și concave (42 – 48 metri), cât şi curtinele de care le leagă (la distanțe de 116-135 metri) perpendicular, nu sunt egale deoarece au fost uşor adaptate terenului. Bastioanele principale nu au cazemate interioare, defensiva implicând baterii de artilerie aşezate pe platforme superioare.
Între bastioanele principale și curtinele din a doua linie, se află şanțul interior cu lățimea de 27 metri. Línia a doua era formată din raveline (sau semilune) care apără curtinele, având numele bastioanelor apropiate, excepția fiind cea dispusă pe flancul sudic denumită Francisc de Paula. Dimensiuni lor sunt: feţele 60-90 m şi flancurile 45 m. Ultimele sunt prevăzute cu șanțuri late de 9 m. Redute de pe care artileria protejată executa trageri îndepărtate sunt construite pe ravelinele nordice şi vestice.
Linia externă era alcătuită din contragărzile ce protejau feţele bastioanelor și ravelinelor, ele fiind dispuse în aceeași unghiuri cu bastioanele şi ravelinele pe care le apărau. Grosimea lor este de 22 m, iar lungimea fețelor 120-144 m.
Toate contragărzile şi unele raveline vestice au fost prevăzute cu baterii de artilerie în cazemate, precum şi cu tunele înzestrate cu metereze pentru trageri sau, cu încăperi pentru adăpostul trupei ori cu rol de depozite, grajduri, etc.
Pe latura estică dinspre oraș unde se afla o terasă abruptă, contragarda – denumită anvelopă, se prezintă sub forma unor valuri înalte de pământ susţinute la baza de un zid scund din cărămidă. Aici au fost amenajate în unghiurile ieşinde terase pentru artilerie.
Planul cetăţii a fost trasat în jurul axelor reprezentate de cele 6 porţi (3 spre est și restul spre vest), din care cea principală se află în partea de est. Porțile vestice făceau – la origine – legătura cu terenul de instrucție al armatei. Artera principală de circulație în interiorul cetății este între porțile III-IV-V VI.
Statuile şi reliefurile care împodobesc aceste porți, au ca sursă de inspirație fapte ale eroilor antici sau războaiele austro-turce, încadrându-se curentului baroc. Inspiratorul proiectului a fost mareșalul principe Eugeniu de Savoia, cel care a introdus în Imperiul Habsburgic sistemele de fortificații elaborate de Vauban în Franţa pe timpul regelui Ludovic al XIV-lea. Ansamblul făcea parte dintr-un sistem mai larg de puncte fortificate, menite a asigura defensiv noile provincií cucerite. Lucrările pregătitoare au început prin ridicarea topografică din anul 1711, a oraşului şi cetății medievale.
Planul originar al cetății a fost trimis la Viena şi aprobat de prințul Eugeniu de Savoia la 18 aprilie 1714, acesta împreună cu ordinul de începere a lucrărilor fiind înmânat la 26 aprilie 1714 generalului Steinville, comandantul trupelor imperiale din Transilvania. În iulie 1714 generalul primeşte în baza observațiilor venite de la Viena notificarea de a întocmi un nou plan, adaptat acestora.
Terenul necesar (140 ha), a fost eliberat între 1713 1715 prin dărâmarea vechiului oraş medieval, acesta trebuind să fie mutat în partea de est a cetă (actualul oraș de jos).
Proiectul, din punct de vedere tehnic îi aparține arhitectului italian Giovano Morando Visconti. Lucrările (estimate în total la peste un milion de guldeni de aur) – au fost conduse inițial de către acesta (care a murit în 1717 la 65 de ani, de ciumă) şi ulterior de inginerii militari losif de Quadri (1717 1727) şi Konrad won Weiss (1727-1738).
Deşi sistemul de apărare proiectat inițial cuprindea 4 linii de fortificații și o fortificație mai îndepărtată plasată pe Dealul Furcilor – aflat în vecinătate, construcția finală a avut numai 3 linii.Construcția propriu-zisă – care urma să devină fortificația principală a Transilvaniei – a fost realizată între anii 1715-1738, în timpul împăratului Carol al VI-lea, guvernatori ai Transilvaniei în perioada respectivă fiind Sigismund Kornis (1713-1731), Ştefan Wesselényi (1731-1732), Francisc Anton Wallis (1732-1734) şi loan Haller (1734-1755).
Ca zidari şi pietrari au lucrat muncitori şi meșteri italieni, iar pentru sculptură la porţile cetății și bastioane a fost adusă echipă vieneză, condusă de sculptorul Johann König.
În 4 noiembrie 1715 s-a pus piatra de temelie la bastionul Carol dedicat împăratului, situat pe latura de nord. Fortificația a fost ridicată cu materiale din zonă, munca brută fiind prestată în serii de câte două săptămâni de peste 20.000 de iobagi români aduşi din toată Transilvania. Cărămida s-a confecționat pe plan local, piatra brută a fost adusă de la Șard, iar cea fasonată de la Ighiu, nisipul din Mureș și piatra de var de la Meteş.
Zidurile – uşor oblice – s-au ridicat din cărămidă şi piatră printr-o tehnică fără denivelări, pentru a provoca ricoșarea ghiulelelor metalice. Din vechea cetate medievală s-au utilizat totuși cele două bastioane construite în secolul al XVII-lea, care au devenit în cadrul a două noi bastioane, cavalieri – platforme de tragere.Proiectul inițial nu s-a realizat în întregime, resursele financiare habsburgice fiind îndreptate ulterior spre fortificaţii situate mai aproape de granița cu otomanii. Astfel, după 1738 nu s-a mai construit circa 10 la sută din dispozitivul gândit initial, renunţându-se la construirea unei a patra linii de apărare ce trebuia să înglobeze o parte din oraș pe latura estică și, la fortul de pe Dealului Furcilor, iar dintre șanțurile exterioare n-a fost terminat decât cel dinspre oraş.
În 1747 s-au reluat lucrări sub conducerea generalul Bohn (care a și propus un nou proiect – nerealizat – de fortificare exterioară spre oraș și spre Dealul Furcilor), dar nu după mult timp s-au întrerupt. Câteva lucrări rămase neterminate au fost reluate în anul 1812 precum şi în timpul asediuluii din 1849. DETALII
N.R.: Fortificaţiile de tip Vauban, sub formă de stea”, aşa cum sunt şi cele ale Cetăţii Alba Iulia, s-au vădit, de-a lungul timpului, uşor de apărat şi foarte greu de cucerit. De asemenea, s-au dovedit şi foarte rezistente, nu doar la asaltul timpului, dar şi în faţa atacurilor de artilerie. În România, fortificaţii de tip „stea” mai există şi la Făgăraş, Arad (stea 6 colțuri) și Oradea (stea 5 colțuri).
infoINSiDER.ro 
Propunere: (Partea 2) – Alba Iulia – Noua Capitala a Romaniei – Un viitor puternic centru universitar Felicitari ! Alba Iulia Capitala Unirii Alba Iulia Centrul Spiritual al Romaniei Alba Iulia Capitala Tineretului in 2026 propunere…in viitor…Alba Iulia – Capitala Romaniei – Mutarea Capitalei Romaniei de la Bucuresti la Alba Iulia. Pe plan universitar – se pot construi noi universitati / extinde universitatile existente Universitatea 1 Decembrie 1918 Alba Iulia – se va putea extinde (mari capacitatea) gama de facultati, noi sedii, etc. Facultatile din cadrul Universitatii 1 Decembrie 1918 Alba Iulia isi pot mari capacitatile, noi sedii: Facultatea de informatica si inginerie poate deveni -Facultatea de informatica -Facultatea de inginerie electrica -Facultatea de electronica -Facultatea de inginerie mecanica si mecatronica -Facultatea de transporturi (ferate, rutiere, maritime, aeriene) Toate facultatile vor avea si sectii de studii in diverse limbi straine. apoi Facultatea de fizica (o noua facultate) IN cadrul Facultatii de Stiinte Economice: Administrarea afacerilor Facultatea de Management si Marketing Contabilitate și Informatică de Gestiune Economie Teoretică și Aplicată Finanțe, Asigurări, Bănci și Burse de Valori Economie Agroalimentară și a Mediului Business și Turism Relații Economice Internaționale Apoi: Facultatea de Drept Alte facultati importante: Facultatea de Fizica cu specializari in toate domeniile fizicii Facultatea de Istorie, Litere și Științe ale Educației va putea fi impartita in mai multe facultati ca: Facultatea de Filologie si Litere Facultatea de Istorie Facultatea de Limbi si Literaturi Straine (studii ale tuturor limbilor si culturilor straine: Engleza, Franceza, Germana, Spaniola, Italiana, Greaca, Araba, Persana, Japoneza, etc. precum in Bucuresti) Facultatea de Stiintele Educatiei Facultatea de Filosofie Facultatea de Medicina / Universitatea de Medicina si Farmacie cu mai multe facultati: Facultatea de Farmacie Facultatea de Medicina Facultatea de Stomatologie Facultatea de Moase si Asistenta Medicala Acestea, bineinteles sunt doar propuneri, existand si multe alte optiuni si reorganizari, dupa cum pot fi construite si alte universitati: -Universitatea Politehnica Alba Iulia cu toate facultatile din domeniul tehnic, alaturi de Universitatea 1 Decembrie 1918 Alba Iulia Academia Militara Academia de Politie Universitatea de Medicina (vedeti facultatile enumerate mai sus) Universitatea de Stiinte Agronomice si Medicina Veterinara Ceea ce am scris mai sus poate fi oricand regandit, in functie de capacitatea pe care o va avea Orasul Alba Iulia dupa ce va deveni Capitala Romaniei (daca acest lucru se va concretiza). Fireste ca la o capacitate crescuta a orasului vor trebui marite si capacitatile de invatamant (de aceea am expus modelul de mai sus cu acele facultati)
ApreciazăApreciază
30 octombrie 2024 la 14:16
FELICITARI ! ALBA IULIA – CAPITALA MARII UNIRI ! ALBA IULIA – CAPITALA TINERETULUI ! ALBA IULIA – CAPITALA DE SUFLET A ROMÂNILOR ! DE ACEEA AS DORI: ALBA IULIA – CAPITALA ROMÂNIEI ! – ASA CUM DACIA AVEA CAPITALA LA SARMIZEGETUSA – IN APROPIERE LA NUMAI…107 KM , ASA SI ALBA IULIA VA PUTEA FI…CAPITALA DE DREPT A ROMANIEI ! ALBA IULIA ARE TOATE CALITATILE DE CAPITALA A ROMANIEI (SMART-CITY, CENTRU AL SPIRITUALITATII ROMANESTI, CAPITALA MARII UNIRI, ETC.) ASA CUM: ELVETIA ARE CAPITALA LA BERNA, DAR LA GENEVA ESTE SEDIUL ONU, CERN, ETC, ASA CUM SUA ARE CAPITALA LA WASHINGTON, IAR LA NEW YORK SUNT: BURSA, ONU, ETC NEW YORK FIIND UN ORAS FOARTE DEZVOLTAT, CENTRU BURSIER, ETC. ASA AR PUTEA FI: BUCURESTIUL – CENTRU ECONOMIC, BURSIER, ETC. ALBA IULIA – CAPITALA ROMANIEI LA FEL IN TARILE DE JOS (OLANDA) CAPITALA ESTE LA AMSTERDAM, IAR HAGA (DEN HAAG) ESTE CENTRU ADMINISTRATIV ARE CURTEA PENALA INTERNATIONALA (LA HAGA) „Haga (în neerlandeză: Den Haag, oficial și: ‘s-Gravenhage), este sediul guvernului Țărilor de Jos. Este situată în partea de vest a provinciei Olanda de Sud (Zuid-Holland), a cărei reședință este. Haga este sediul de facto al guvernului neerlandez, dar nu este capitala Țărilor de Jos, rol desemnat prin constituție comunei Amsterdam. Haga este sediul camerelor superioare (Eerste Kamer) și inferioare (Tweede Kamer) ale parlamentului neerlandez (Staten-Generaal). Regele Willem-Alexander are reședința și biroul de lucru la Haga, iar toate ambasadele statelor străine sunt situate aici. De asemenea, la Haga sunt situate Curtea supremă (Hoge Raad der Nederlanden) și Consiliul de Stat (Raad van State).” SURSA: WIKIPEDIA DECI: BUCURESTIUL POATE FI PRECUM FRANKFURT, HAGA, GENEVA, NEW YORK, IAR ALBA IULIA – CAPITALA ROMANIEI. SE POATE GASI TEREN IN JUD ALBA PENTRU AEROPORT INTERNATIONAL (ASA CUM AU CONSTRUIT AEROPORT LA…BRASOV (IN GHIMBAV) ASA SE POATE GASI TEREN LA 10-20-30 KM DE ALBA IULIA PENTRU AEROPORT, SAU…SE POT UTILIZA AEROPORTURILE DIN SIBIU SI CLUJ NAPOCA), MAI DEGRABA AEROPORTUL DIN SIBIU CARE ESTE MULT MAI APROAPE DE ALBA IULIA LA DOAR…1 h (78,4 km) pe A1/E68, AEROPORTUL DIN SIBIU FIIND IN AFARA ORASULUI – DISTANTA INTRE AEROPORTUL SIBIU SI ALBA IULIA / TIMPUL INTRE CELE 2 LOCALITATI – DOAR 50 min (72,7 km) pe A1/E68. CRED CA SOLUTIA OPTIMA AR FI UTILIZAREA AEROPORTULUI INTERNATIONAL SIBIU CARE AR PUTEA FI MARIT SI CONSTRUITE TERMINALE IN VECINATATEA LUI – AEROPORTUL INTERNATIONAL SIBIU – ALBA / AEROPORTUL INTERNATIONAL „TRANSILVANIA” / AEROPORTUL INTERNATIONAL „UNIREA” – CU REFERIRE LA MAREA UNIRE DIN 1918 CU: TERMINALUL SIBIU SI TERMINALUL ALBA IULIA (2 TERMINALE MARI). TRENURI RAPIDE DE LEGATURA INTRE ALBA IULIA SI AEROPORTUL SIBIU – ALBA /”UNIREA” (CU VITEZE DE 250 – 300 KM/H). LA FEL SI INTRE ALBA IULIA SI CLUJ NAPOCA TRENURI DE MARE VITEZA (BINEVENITE IN TOATA ROMANIA) ATAT INTERN CAT SI INTERNATIONAL. EXTINDEREA ORASULUI ALBA IULIA PRIN CONSTRUIREA DE NOI CARTIERE REZIDENTIALE. AR PUTEA FI UN PLAN MARET DE TRANSFORMARE A ACESTUI MINUNAT ORAS DINTR-UN ORAS RESEDINTA DE JUDET INTR-UN ORAS CARE AR PUTEA FI SI CAPITALKA ROMANIEI. AR TREBUI: INGINERI, ARHITECTI, URBANISTI, IT-ISTI, ETC. PENTRU A PUNE PE PICIOARE SI A DEZVOLTA ACEST MEGA-PROIECT. AR TREBUI FACUT REFERENDUM NATIONAL PENTRU A VEDEA CATI DORESC ACEST LUCRU, PRIN PREZENTAREA TUTUROR BENEFICIILOR UNUI ASTFEL DE MEGA-PROIECT (URBANISTIC, CULTURAL, SPIRITUAL, TURISTIC). CHIAR IMI DORESC FOARTE MULT SA MA MUT IN ALBA IULIA (EU LOCUIND IN BUCURESTI), CHIAR DACA LOCUIESC INTR-UN MINUNAT CARTIER, DAR POLUAREA BUCURESTIULUI, CALDURILE INFERNALE DE VARA, GERURILE NAPRAZNICE DE IARNA, VANNTURILE FOARTE PUTERNICE, TOATE ISI PUN AMPRENTA PESTE TOT IN BUCURESTI INDIFERENT DE CARTIER. BUCURESTIUL ESTE FOARTE POLUAT. ALBA IULIA VA FI UN NOU TIP DE CAPITALA CU VEHICULE COMPLET NEPOLUANTE, VA PUTEA AVEA SI LINII DE TRAMVAI SI…DE METROU (LA MARE ADANCIME (30-40-50M) – PENTRU CA VIBRATIILE SA NU AFECTEZE SUPRAFATA) DACA ESTE CAZUL. ACEST LUCRU VA ADUCE ENORM DE MULTI TURISTI, INVESTITORI IN ZONA. SE VOR CONSTRUI FOARTE MULTE HOTELURI, MOTELURI, PENSIUNI. ORASELE DIN JUR VOR DEVENI SI ELE PUNCTE FORTE DE ATRACTIE TURISTICA, CONECTATE DE ALBA IULIA PRIN NUMEROASE LINII DE TRANSPORT METROPOLITAN. LEGATURILE CU SIBIUL SI CLUJ NAPOCA VOR FI INTARITE, MULTIPLE CONEXIUNI DATORITA CELOR 2 AEROPORTURI. AEROPORTUL DIN SIBIU SE VA PUTEA EXTINDE CUM AM MENTIONAT MAI SUS. SE POT CONSTRUI CENTRE DE BUSINESS, MALL-URI, ETC. MULTE ZONE METROPOLITANE / COMUNE, SATE POT DEVENI PARTI INTEGRANTE / CARTIERE ALE ALBEI IULIA, ETC. TOTUL SA SE POATA DEZVOLTA ARMONIOS, RESPECTAND SPECIFICUL ZONEI, ARHITECTURA, STILUL, ADAPTAND SI INTEGRAND NOILE IMOBILE IN ARHITECTURA SPECIFICA ZONEI, FACAND TOT POSIBILUL SA NU EXISTE POLUARE, SAU SA SE DIMINUEZE CAT DE MULT POSIBIL. INDUSTRIILE VOR RAMANE IN ZONELE UNDE SUNT SI ACUM, IMBUNATATIND LA MAXIM TRANSPORTUL, CAILE DE TRANSPORT, DEPOZITELE LOGISTICE DE LA MARGINI (ASTA SI IN ORICE ORAS, ZONA DIN TARA) TREBUIE MUTATE IN SUBTERAN. DE CE SA OCUPAM HECTARE DE TEREN CU DEPOZITE LOGISTICE, CAND ACESTEA POT FI MUTATE IN SUBTERAN ? CONSTRUCTIA DE AUTOSTRAZI , ETC.
ApreciazăApreciază
30 octombrie 2024 la 14:15
Pingback: CETATEA DEVA: Dintotdeauna în renovare, câteodată vizitabilă și telefericul mereu în reparații. Peisajul de vis necesită gambe antrenate! | infoINSiDER.ro