PRIMUL FLUX DE ŞTIRI TRIMISE DE CITITORI

Ultimele

ROMÂNIA LA OSAKA: „Gardianul tăcut” – Fragilitatea civilizației contemporane, echilibrul dintre progres și responsabilitate


INSIDER: „The Silent Guardian” a artistului Daniel Radulescu a fost una dintre cele șase sculpturi cu care a reprezentat România la prestigioasa Expoziție Mondială din Osaka, Japonia, în 2025. Această lucrare a captat atenția a peste o sută de mii de vizitatori, aducându-i o energie aparte. Artistul subliniază că, după 10 ani de experiență în tehnica sculpturii prin sudură în oțel, a simțit o responsabilitate deosebită de a ilustra frumusețea României prin această creație.

DESCRIERE: oțel și lingouri de alamă, adaos manual de oțel prin straturi, 70 x 56 x 16 cm, semnătura artistului este gravată pe interiorul sculpturi şi este însoțită de o etichetă originală din alamă, fixată pe baza de lemn, inscripționată în limba japoneză.

Lucrarea „The Silent Guardian”, una dintre creațiile definitorii din portofoliul artistului, întruchipează o reflecție profundă asupra relației dintre om, oraș și mediu. Silueta sa alungitä, modelată manual din oțel, transmite o forță interioară reținută aceea a unui protector tăcut, un gardian care veghează cu grijă asupra lumii create de om. Contrastul dintre textura dură a oțelului şi strălucirea caldă a alamei creează o tensiune vizuală care vorbeşte despre speranță, dar şi despre fragilitatea civilizației contemporane, a echilibrului dintre progres și responsabilitate. Fiecare detaliu al acestei lucrări este o invitație la reflecție asupra rolului nostru în armonizarea cu mediul înconjurător.

Lucrare este prezentată în cadrul Licitației de Artă Postbelică și Contemporană, organizată de Casa A10 by Artmark, în data de 18 noiembrie, atât la Palatul Cesianu-Racoviță, cât și online, pe Platforma Artmark Live. ESTIMARE: €10.000-15.000. Expozițiile la Palatul Cesianu-Racoviță (N.R.: Adresa: Strada C. A. Rosetti 5, Bucureşti sector 1) sunt cu intrare liberă zilnic, de luni până duminică, în intervalul orar 10.00-20.00. SURSA

N.R.: DANIEL RĂDULESCU (n. 1990, Brașov) – artist contemporan. De la primele sale incursiuni in domeniul artei, marcate de întâlnirea cu desenul pe härtie, grafica digitală 2D si 3D și până în prezent, Daniel Rădulescu a avut un parcurs spectaculos. Remarcabilă a fost intersectarea sa cu sculptura, care a devenit, între timp, mediul său predilect de expresie. Cadrul academic a facilitat și încurajat această pasiune a artistului, care a ajuns să folosească metalul drept principal material in sculpturile sale. Volumele și materialele palpabile vor deveni în mod inevitabil o parte importantă din viața sculptorului, care va înlocui cărbunele și tușul cu aparate de sudură menite să topească oțelul. Cu peste 90 de sculpturi vândute în douăsprezece țării din patru continente, Daniel Radulescu este unul dintre cei mai efervescenţi artişti ai noii generaţii.”

„KIND REMINDER”, ARAD: Coiful dacic și brățările – mural în locul de întâlnire Nicolae Bălcescu cu General Dragalina


INSIDER 1: IRLO („numele de scenă” al faimosului artist mural Laurenţiu Alexandrescu), unul dintre cei mai apreciați grafferi români care și-a lăsat amprenta pe tot mapamondul, a pictat la Arad o „alegorie ironic- dacofilă” – lucrare în maniera care I-a consacrat: pe cât de subversivă şi provocatoare la polemici, pe atâta de atrăgătoare… genul „n-ai cum s-o ignori”!

Pictura care domina colțul străzii Nicolae Bălcescu cu Bulevardul General Dragalina reprezintă COIFUL PIERDUT (produs al artei traco-getice datând din prima jumătate a secolului al IV-lea î.Hr) şi brățările dacice dispărute în urma celebrei spargeri de la Muzeul Drents – cu vedere dinspre Podul „Decebal” – respectiv un dac contemporan dormind vegheat de un lup și visând la bani – cu vedere de pe „Bălcescu SURSA

INSIDER 2: „Pictură murală de pe blocul situat pe Str. Nicolae Bălcescu din Arad, reprezentând ideea de conștiință colectivă, în care Prâslea cel Voinic („Prâslea Visând”), aflat în pază, a adormit, nemaiexercitându-și rolul de paznic și visând la bogăție.
În aceeași compoziție apar cartea ,,Getica” de Vasile Pârvan, un ceas fabricat la Arad („Aradora” – Fabrica Victoria), coiful dacic de la Coțofenești, precum și un câine-lup, interpretat ca un lup dacic contemporan, purtând o zgardă din aur dacic. „Alegoria daco-română” al lui IRLO – Laurenţiu Alexandrescu
#Arad #AradTrecutPrezent” SURSA

ARHIVĂ: COIFURI DACICE: „Croșetez orice tezaur la domiciliul clientului”

OBELISC, COSTINEȘTI: „Semnal de Tabără”, sculptor Wilhelm Demeter, inaugurat de două ori – în 1972 & 2006!


INSIDER: „Pentru cei care veneau în Costinești în anii ’80 și ’90, Obeliscul era „punctul zero” al stațiunii – un loc unde se dădeau întâlniri, se făceau poze de vacanță sau pur şi simplu se admira răsăritul. Numită iniţial „Semnal de Tabără” este opera sculptorului Wilhelm Demeter (1936-2016) – născut pe plaiuri mureşene, în localitatea Zaul de Câmpie, dar îndrăgostit pentru totdeauna de acest tărâm dintre Dunăre şi Marea Neagră, spaţiu pe care l-a înnobilat cu lucrările sale și unde din anul 1961 a ales Constanța să trăiască.

Cea mai vestită rămâne sculptura din Costinești, inaugurată în anul 1972, avea 12 metri înălţime şi era din beton alb. Din păcate, ea a fost distrusă de inundaţiile din anul 2005 şi atunci autoritățile au hotărât să ridice un nou Obelisc, de data acesta mai solid şi mai impunător, având o înălţime de 18,5 metri și o greutate de 200 tone, proiectat tot de Wilhelm Demeter. Este format din 6 piese care simbolizează catargul unei nave și este înconjurat de 12 plăci de piatră & 4 proiectoare amplasate strategic luminează monumentul într-o culoare diferită. În literatura ocultă Obeliscul are forma unui iadeș, reprezentând un simbol masonic, din cauza formel sale – despicată şi excentrică. Inițial, a fost folosită emblema celor trei cercuri concentrice, aceasta jucând un rol foarte important in credinţele oculte. ladeşul simbolizează „Cele Trei Lumi” ale creației divine, fiecare dintre cele trei cercuri având acelaşi centru.

Alte lucrări monumentale ale lui Wilhelm Demeter: #1966-Peşte (bronz), Acvariul din Constanţa; – Pânza corabiei (inox), Acvariul din Constanţa; – Pescăruşi (h 6 m., inox), Tulcea; #1972-Semnal de Tabără (12 m., beton alb), Costineşti; #1973, 1974, 1975-decoraţii exterioare pe faţadele unor hoteluri (ciment alb, marmură), Mamaia, Neptun, Saturn; #1996-mozaic (160 mp, marmură colorată), Petromidia, Năvodari; #1996, 1997-Mozaic marmură colorată şi Sculptură cinetică (h 13 m.), Petromidia, Năvodari; #1998-Arc peste timp (h 14 m., marmură, inox), Parcul Primăriei, Constanţa; #2006-Obelisc, Costineşti, Constanţa. Pentru activitatea sa profesională, Wilhelm Demeter a fost distins cu premii de UAPR pentru sculptură (1963, 1985), Ordinul „Meritul Cultural” (1968) şi Ordinul Naţional „Serviciul Credincios” în gradul de cavaler (2000).

ARHIVĂ: LITORAL: Epava din Costineşti, rudă cu Titanicul. „Fiica abandonată” a lui Onassis se topeşte în mare!

MÂNTUIREA NEAMULUI: Pentru păcătoșii fără invitație, 6 ore la coadă pe Golgota pentru a intra în Catedrală. Până vineri, non-stop!


INSIDER: „Catedrala a fost sfințită pe 26 octombrie 2025, iar la slujbă s-a intrat doar pe bază de invitație (majoritatea fiind cei care huiduiau Catedrala și strigau că „Dumnezeu preferă lemnul și spațiile mici”). Restul neamului a participat dincolo de zidurile împrejmuitoare (a ascultat liturghia și îngenuncheat pe asfalt, ca în Pandemie când nici atunci nu avea voie în biserici), dincolo de micul ecran ori pe la vreun post de radio. 28 octombrie 2025 – Pentru păcătoșii fără invitație, 6 ore la coadă pe Golgota pentru a intra în Catedrală. Se vizitează non-stop până la sfârșitul lunii.

UPDATE: Pe 29 octombrie, pentru a vizita Catedrala, coada a durat între 8 – 10 ore. BOR a hotărât prelungirea perioadei de vizitare până pe 5 noiembrie. Până atunci pe site-ul Arhiepiscopiei există o hartă interactivă unde poți vedea date în timp real despre timpul de așteptare pentru închinarea în Sfântul Altar al Catedralei Naționale și unde se află capătul rândului. Datele sunt actualizate permanent cu ajutorul voluntarilor „Tineri în acţiune” ai Arhiepiscopiei Bucureștilor, care sunt permanent alături de pelerini.” AICI

N.R.: „🇷🇴Moment istoric pentru România: Sfințirea 𝐂𝐚𝐭𝐞𝐝𝐫𝐚𝐥𝐞𝐢 𝐌𝐚̂𝐧𝐭𝐮𝐢𝐫𝐢𝐢 𝐍𝐞𝐚𝐦𝐮𝐥𝐮𝐢. 🪟Peste 100 de vitralii, icoane cu 300 de sfinți și 5 candelabre monumentale – elementele centrale ale Catedralei Naționale.

Catedrala Mântuirii Neamului deține 𝐜𝐞𝐥 𝐦𝐚𝐢 𝐦𝐚𝐫𝐞 𝐢𝐜𝐨𝐧𝐨𝐬𝐭𝐚𝐬 𝐝𝐢𝐧 𝐥𝐮𝐦𝐞, cu o lungime de 23,8 m și o înălțime de 17,1 m, confirmă Academia Recordurilor Mondiale (Academy of World Records). Catapeteasma Catedralei Naționale a fost realizată sub conducerea pictorului Daniel Codrescu în decursul anului 2018. Iconostasul cuprinde 45 de icoane realizate în stil bizantin și așezate pe 4 registre. Mozaicul este realizat din tesere fabricate în atelierul Orsoni din Veneţia. Catapeteasma va fi acoperită cu mozaic pe ambele părți, însumând un total de 800 de metri pătrați de pictură în mozaic. După ce catedrala va fi pictată integral (tot în tehnica mozaic) va deține 𝐜𝐞𝐚 𝐦𝐚𝐢 𝐦𝐚𝐫𝐞 𝐜𝐨𝐥𝐞𝐜𝐭̦𝐢𝐞 𝐢𝐧𝐭𝐞𝐫𝐢𝐨𝐚𝐫𝐚̆ 𝐝𝐞 𝐩𝐢𝐜𝐭𝐮𝐫𝐢 𝐢̂𝐧 𝐦𝐨𝐳𝐚𝐢𝐜, de aproximativ 25.000 mp. De asemenea, pe absida altarului este 𝐜𝐞𝐚 𝐦𝐚𝐢 𝐦𝐚𝐫𝐞 𝐫𝐞𝐩𝐫𝐞𝐳𝐞𝐧𝐭𝐚𝐫𝐞 𝐚 𝐌𝐚𝐢𝐜𝐢𝐢 𝐃𝐨𝐦𝐧𝐮𝐥𝐮𝐢 (𝐏𝐥𝐚𝐭𝐲𝐭𝐞𝐫𝐚) 𝐝𝐢𝐧 𝐑𝐨𝐦𝐚̂𝐧𝐢𝐚, cel puțin, având 16 metri de la bază până la vârful aureolei.

⚜️Catedrala, înaltă de 120 de metri, va fi dotată cu 8 lifturi. Clopotele catedralei au o greutate totală de 33 de tone și se află la o înălțime de 60 de metri. Catedrala Națională are 28 de uși de bronz cu reprezentări iconografice. De asemenea, Catedrala are un total de 392 de ferestre. În Altar, în piciorul Sfintei Mese este așezată lista cu 𝐩𝐞𝐬𝐭𝐞 𝟑𝟓𝟎.𝟎𝟎𝟎 𝐝𝐞 𝐧𝐮𝐦𝐞 𝐚𝐥𝐞 𝐞𝐫𝐨𝐢𝐥𝐨𝐫 𝐫𝐨𝐦𝐚̂𝐧𝐢 𝐜𝐮𝐧𝐨𝐬𝐜𝐮𝐭̦𝐢, dar și fragmente din moaștele Sfinților Martiri Brâncoveni și ale Mucenicilor de la Niculițel.

🔔✝️Două piese de rezistență – un clopot de 25 de tone (𝐜𝐞𝐥 𝐦𝐚𝐢 𝐦𝐚𝐫𝐞 𝐝𝐢𝐧 #𝐄𝐮𝐫𝐨𝐩𝐚) care are pe el chipul Patriarhului Daniel și crucea de 7 metri înălțime și 7 tone greutate.

🙏Catedrala este nu doar un reper religios, ci și un monument al României care se ridică peste timp, un simbol al credinței și continuității noastre. Dumnezeu să binecuvânteze România! Dumnezeu să-i binecuvânteze pe românii de pretutindeni!” SURSA

ARHIVĂ: CATEDRALA MÂNTUIRII NEAMULUI: Cea mai înaltă catedrală ortodoxă din lume (130 m), după montarea crucii de 7 metri și grea de 7 tone! OXXO ÎNGER SAU DEMON: Săritură cu parașuta din cupola Catedralei Mântuirii Neamului

MARKETING ÎN STRADĂ: „Tradători” și „Credincioși” sperie ciorile și oamenii prin București. Show-ul olandez lansat în 2021 a ajuns și în România & Africa!


INSIDER: „Marketing în stradă” SURSA

N.R.: Campanie de marketing inedită pentru a atrage atenția asupra noului reality-show internațional pentru care de curând Pro TV a cumpărat licența: The Traitors – Tradătorii, și este o producție la origine olandeză (De Verraders) va avea premiera pe 30 octombrie 2025 și va fi prezentată de Ana Ularu. Locație – Conacul Nádasdy, Nadasdiadany, Tranadanubia Centrală, Ungaria.

În Olanda premiera a fost în 2021, în UK 2022, iar în Statele Unite, primul sezon a fost difuzat în 2023, cu actorul Alan Cumming prezentator. Acțiunea noulul reality-show are loc într-un castel din Scoția (Ardross Castle), unde 20 de concurenți -10 cunoscuți, 10 oameni obișnuiți se luptă pentru premiu.

Formatul, pe scurt: – 20 de concurenți merg în castel unde trec prin diverse emisiuni. Toții intră în castel ca The Faithful/Cel corecți, iar o parte dintre ei (aleși de către gazda emisiunii în secret) sunt The Traitors/Tradătorii. Tradătorii se întâlnesc și uneltesc astfel încât să îi elimine pe cei Faithful. – concurenții trebuie să găsească și să îi elimine pe cei „trădători”. – la mesele rotunde, jucătorii votează pe cine să elimine, cine este suspect că este „Trădător” și abia Când este eliminat, concurentul va spune care îi este „afilierea”: Trădător sau Drept. – dacă la final cei Corecți îi elimină pe toți Tradătorii, își împart banii intre ei. La fel dacă cel (sau cel rămas) este de partea Trădătorilor.

Formatul The Traitors este prezent în peste 25 de țări, pe lângă România, emisiunea ajunge pentru prima dată și în Africa, după ce a fost cumpărată de o companie din Cape Town. Alte țări care au cumpărat recent formatul sunt Italia (Prime Video) și Spania (prin Atresmedia)” DETALII

ARHIVĂ: NETFLIX: Gardienii din „Jocul Calamarului” sperie bucureștenii OXXO SACRILEGIU: O „baie de sânge” în Piaţa Universităţii. Nu e Revoluţie, nici Mineriadă. HBO îşi face reclamă!

CIP-CIRIP: Aveți buletin cu CIP? Atunci comandați și un cititor asortat din China!


INSIDER: „Cartea electronică de identitate și dosarul lui cu șină. Sau statul lipsă care ne creează doar probleme. Vând cititoare CIP – din China.

Deja e folclor povestea legată de Cartea electronică de identitate. Se face, au fost investiți bani în producția lor: e mic, practic și inteligent. Are cip care are acolo multe date cum ar fi și adresa de domiciliu. Singura problemă: nu avem cititoare – adică un soi de POS pentru Carte electronică de identitate care citește datele necesare.

Pe net găsiți o mulțume de povești amețitoare. Ca să dovedești adresa de domiciliu mergi să depui un dosar cu șine gen. Între timp au făcut o aplicație pe net să poată fi citite datele doar că nu e valabil pentru toate categoriile de telefon.

Am făcut și eu lui Sașa înainte de a ști de problema cu pricina. Discutat cu niște amice care știu tot ce mișcă în domeniile astea practice și îmi zice: umbli cu factura după tine că acolo sunt trecute datele și așa dovedești domiciliul dacă e nevoie urgentă. Dar și acolo sunt probleme că nu coincid deseori domiciliul real cu datele de facturare. Dar, îmi zice ea, acum au apărut cititoare chinezești – îți comanzi unul, îl porți la tine și când ai nevoie scoți buletinul și bagi cititorul chinezesc. Și rezolvat problema.

M-a minunat ingeniozitatea oamenilor. Deci oamenii interpretează așa: ceea ce părea să ne ajute iar ne complică viața. Statul care ne creează probleme – și nu ne oferă soluții. Ne obligă să ne facem buletine cu cip dar nu ne oferă și cititor – e obligația lui să asigure asta. Nicidecum. Descurcați-vă. Oamenii nu se văicăresc ci caută soluții: comandă cititoare din China pe persoană fizică.

Discutam problemele astea și aveam sentimentul că e un joc de-a Hoții și Vardiștii. Statul vrea să ne mai tragă o țeapă și noi căutăm soluții, să nu ne prindă pe picior greșit. Ne descurcăm. Nu aveți cititoare la CIP la Cartea electronică de identitate? Poftim – avem chinezești în OBOR și unul cu noi în geantă. Ne descurcăm….
Te doare mintea…. SURSA

MOLDAVIT SUB LUPĂ: Tectită formată acum 15 milioane de ani – exponat vedetă la Muzeul Grigore Antipa


INSIDER: „La Muzeul Grigore Antipa în Zona Macrocosmos sunt încastrate în perete 5 minivitrine: În prima, așezat sub o lupă un TEKTIT (MOLDAVIT)/ Boemia de Sud, Cehia, iar în celelalte 4 meteoriți – METEORIT LITIC (condrit)/Arizona, SUA; METEORIT LITIC (condrit)/ Tăuț. Arad, 1937; METEORIT (condrit) Mociu, Cluj, 1882 și METEORIȚI SIDERITICI/ Augustinovka, Ucraina.

N.R.: „Meteoriții sunt obiecte de proveniență spațială ajunse pe suprafața Pământului ca urmare a arderii incomplete în atmosferă a meteoroizilor (bucăți de diverse dimensiuni de fier și rocă, rezultate în special în urma coliziunii dintre asteroizi). Există trei mari categorii de meteoriți: # meteoriți pietroși, sau „aerolitici”, care sunt cei mai comuni și sunt formați din piroxen, olivină și plagioclazi, minerale silicioase și o oarecare cantitate de nichel-fier – subdividiziuni: chondrite și achondrite; # meteoriți feroși, sau „siderolitici”, care sunt compuşi în cea mai mare parte din aliaje nichel-fier; # meteoriți micști, sau „pietroși-feroşi”, ca de exemplu pallasitele, sunt rari și conțin amestecuri de silicați și aliaj nichel-fier.

Unii meteoroizi (din a căror ardere incompletă provin meteoriții) s-au putut forma și în urma dezintegrării cometelor în fragmente. Fenomenul luminos provocat de căderea prin atmosferă a unui corp solid de dimensiuni mici se numește meteor. Fragmentele de cometă pot avea o energie de ciocnire asemănătoare cu cea a fragmentelor de asteroizi, dar zboară cu o viteză mult mai mare și sunt mult mai mici. Din această cauză pe Pământ încă nu au fost găsite, ci numai resturi de asteroizi. Mare parte din cei 22.000 (dintre care în Antarctica au fost colecționate 17.000!) de meteoriți găsiți pe Pământ sunt resturi din centura de asteroizi. Doar 18 din ei se pare că provin de pe Lună, și numai 14 de pe Marte. Unii ar putea să provină din comete.” DETALII

TECTITA/ MOLDAVITUL este o sticlă naturală, rară specială datorită originii de culoare verde- măsliniu, poate avea incluziuni fluide sau gazoase. S-a format în urmă cu 15 milioane de ani la impactul meteoriților cu Pământul. Duritate: 5,5 – 6,5 (din 10). Luciu: sticlos spre mat, grunjos, până la opac, transparent.

Se spune că este una dintre cele mai vechi pietre de pe Pământ, găsindu-şi originea odată cu formarea planetei. Este considerată singura piatră de origine extraterestră de pe Pământ și din această cauză se spune că mesajul său pentru locuitorii acestei planete trebuie descoperit prin stimularea înțelepciunii. Legendele asiatice străvechi spun că ar proveni de pe Sirius și legendele despre Atlantida fac adeseori referire la acest cristal. Cele mai importante locuri cu încărcătură spirituală de pe Pământ ascund în ele bucăți de Moldavit (Mecca, Tibet, Israel). Se spune că este una din pietrele cu care era încrustată sabia Excalibur. Adeseori se vorbește de Moldavit ca despre Piatra Filosofală, în trecut era folosit de alchimişti. Se spune că are puteri magice, că este încărcat cu forță psihică superioară, că cel care o atinge devine mai înțelept și îşi amplifică propriile puteri vindecătoare. BIJUTERII CU MOLDAVIT – inele și pandative

ARHIVA: MUZEUL MOLDAVITULUI CEHIA: Cum îi stă bine unui moldovean? Cu un moldavit în casă!

TRADIȚIONAL MODERNIZAT: „Golgotă” perpetuă & „Car(e) cu Boi”, pleacă non-stop & „Vatra de la Rucăr”, fără vâlvătaie!


INSIDER: „În anul 2012, O dată cu inaugurarea noului sediu al Bibliotecii Naționale a României, au fost amplasate în holul principal patru „picturi interactive”, parte dintr-un proiect mai amplu care viza digitalizarea și prezentarea patrimoniului cultural într-un mod modern și accesibil, ilustrând modul în care tehnologia poate completa arta tradițională. Fiecare instalație prezintă o pictură în ulei care integrează un ecran digital care redă elemente animate, în scopul atragerii publicului tânăr și demonstrării capabilităților tehnologice ale ecranelor Samsung. Nu știu cât public tânăr a fost „convertit” ori dacă s-a completat arta tradițională, dar cu siguranță denumirea instituției a fost mult timp preschimbată în „Biblioteca Samsung”, după firma luminoasă care se zărea din Piața Unirii.

Ultima oară când am trecut pe la bibliotecă se mai mișcau două, se stinsese și vâlvătaia din „Vatra de la Rucăr”. A rămas o perpetuă „Golgota” de Nicolae Tonitza & „Car cu Boi”‘ de Nicolae Grigorescu, care se depărtează cu repetiție.

N.R.: „Tabloul „Golgota”, cel mai mare semnat de Nicolae Tonitza cu suprafața de un metru pătrat, atipică pentru opera artistului a fost vândut acum 15 ani prin licitație publică organizată de Artmark la Palatul Ghika din Capitală, pentru suma de 125.000 de euro. Tabloul „Golgota a putut fi admirat, zeci de ani la rând, doar la Muzeul Național de Artă al României, iar în 2009 le-a revenit moștenitorilor de drept. „Golgota” este considerata unul dintre cele mai desăvârșite peisaje cu prezenta umană ale lui Tonitza. Lucrarea face parte dintre picturile realizate de artist după eliberarea în 1918 din lagărul de la Kirjali (Bulgaria), în care a fost concentrat ca și soldat după înfrângerea în 1916 a României în Bătălia de la Turtucaia. Opera provine din colecția diplomatului român Vasile Stoica, colecție confiscată în 1977 de Muzeul Național de Artă al României, după moartea în detenție la Jilava a singurului diplomat român ce a participat la tratativele de pace de după ambele războaie mondiale. După căderea regimului comunist, în urma unui îndelungat șir de procese, tabloul a fost restituit moștenitorilor. ”

„Dintre cele aproximativ 1.000 de picturi ale lui Nicolae Grigorescu, dintre acestea, există probabil 300 de versiuni ale temei Carului cu boi, pe care pictorul a explorat-o pentru mai mult de 15 ani.

Se pare că numărul mare de Care cu boi este determinat de cererea foarte mare pentru pânze pe temă, dar şi de pasiunea pictorului pentru acest subiect. Cea mai mare versiune cunoscută este o lucrare monumentală, de dimensiuni impresionante, care măsoară 1,510 x 2,810 metri, recent restaurat și expus la Palatul Culturii din lași, după o pauză de aproximativ 20 de ani în care nu a mai fost prezentat publicului. În prezent, cele mai multe muzee de artă din România expun cel puţin un „Car cu boi”. Cea mai mare colecţie publică de „Care cu boi” se află expusă la Muzeul Naţional de Artă al României.

ARHIVĂ: PRET A LUTTER: Mixează un bun cultural tradițional cu simbolul unui bun de consum modern

MUZEUL SATULUI: Biserica de lemn din Dragomirești/ Maramureș (1722), cel mai mare dintre lăcaşurile de cult consevate. Turnul clopotniţei, înalt de 27 metri!


INSIDER: „Muzeul Naţional al Satului „Dimitrie Gusti” din Bucureşti este locul în care se păstrează case țărăneşti din toate zonele țării, interioare decorate autentic, costume populare de patrimoniu, unelte şi utilaje agricole, dar şi patru biserici de lemn. Cel mai mare dintre lăcaşurile cult conservate aici este biserica de lemn adusă din Dragomiresti, județul Maramureş – Biserică greco-catolică cu hramul Adormirea Maicii Domnului construită în 1722 și adusă în 1936 prin Fundația Culturală Regala „Principele Carol” pentru a face parte din Muzeul Satului Românesc. Fusese construită pe locul alteia, arsă de tătari în incursiunea lor de jaf din anul 1717. Datarea ei este dată de o inscripţie.

Deși sătenii (care mai aveau o biserică) inițial nu ar fi vrut să o dea pentru Muzeul Satului, pentru că în noaptea de Înviere din anul 1936 a nins atât de mult, încât zăpada strânsă pe acoperiş a făcut ca turla bisericii să se prăbuşească, s-au hotărât să dăruiască biserica lor muzeului ce se construia la Bucureşti.

N.R.: „Încadrându-se din punct de vedere tipologic în categoria bisericilor sală, biserica are un plan dreptunghiular încheiat printr-o absidă cu cinci laturi. Lăcaşul de cult se ridică pe o temelie joasă din piatră de râu, are pereții din bârne de molid dispuse orizontal, încheiate în „coadă de rândunică” și acoperiş cu învelitoare din şindrilă fasonată. Meşterii dulgheri au utilizat la edificarea sa aceleași tehnici constructive prezente la casele și anexele din gospodăria țărănească, conferind astfel o excepțională unitate stilistică arhitecturii din zonă.

Spaţiul interior al bisericii este compartimentat conform cultului creştin de rit oriental: altar, naos, pronaos și pridvor. Fiecare dintre spaţii poartă și o denumire locală, conferită de atribuirea simbolică a fiecăruia: pronaosul – „biserica femeilor”, naosul „biserica bărbaţilor”. Altarul, spaţiul unde oficiază preotul, este separat de naos printr-o catapeteasmă bogat sculptată și împodobită cu icoane pictate pe lemn iar între pronaos și naos, simetric față de ușă, peretele are două deschideri laterale prevăzute cu grilaj din fier forjat în formă de cruci. Pereţii sunt pictaţi în interior de zugravi locali care au respectat în altar şi naos canoanele bisericești, prin scene care reflectă credinţele poporului legate de cele două destinații postume (fericirea din Rai și chinurile din lad), conservând însă și diverse aspecte din viaţa socială și politică a vremii, elemente din arhitectura locală, scene de muncă (Judecata de Apoi) sau ţinute vestimentare specifice Maramureșului. Din punct de vedere artistic, se remarcă elementele decorative ale pridvorului deschis cu stâlpi ciopliţi uniţi prin arcade elegante la partea superioară și o balustradă traforată, la partea inferioară. Alături de aspectul său decorativ, acoperişul cu pante repezi și „poală” dublă, formează o streașină largă. Turnul clopotniţă, înalt de aproximativ 27 m, cu silueta sa zveltă și coiful care acoperă foișorul, este un accent care prin proporţii echilibrează volumele întregului edificiu.” SURSA

Adresa: Muzeul Satului „Dimitrie Gusti” (pe malul lacului Herăstrău): Şoseaua Kiseleff nr. 28-30, București, sector 1. Program: zilnic 9-17. Bilete: 40 lei/ adulți, 20 lei/ pensionari, 10 lei/elevi, studenți. Luni & marți, majoritatea monumentelor sunt închise – reducere 50%.

N.R.: În România se păstrează circa 1440 de biserici de lemn ridicate până în anul 1918. Aproximativ 650 de biserici de lemn se găsesc în Transilvania și Banat, peste 490 sunt în Oltenia, Muntenia și Dobrogea și mai mult de 300 sunt în Moldova.

Cea mai mare biserică de lemn din România este Mănăstirea Săpânța-Peri (2003), situată în Maramureș, care deține și titlul de cea mai înaltă biserică de lemn din lume. Are o înălțime de 78 de metri.

ARHIVĂ: SĂPÂNȚA, MARAMUREȘ: Casa Memorială Stan Ion Pătraș și creația sa Cimitirul Vesel, reînvie spiritul dacilor

„SURSA”, BIBLIOTECA NAȚIONALĂ: International Light Art Festival – arta care foloseşte ca materie primă lumina!


INSIDER: „SURSA International Light Art Festival, expoziţie-manifest dedicată artei luminii, este găzduită de Biblioteca Naţională a României până astăzi, 19 octombrie. După 10 ani de la debutul festivalului AMURAL, lumina care a transformat ziduri şi spaţii a revenit într-un nou cadru: SURSA, un proiect ce aduce împreună artişti internaţionali şi români într-un dialog vizual despre tehnologie, arhitectură şi sensibilitate. Expoziţia reuneşte instalaţii imersive, proiecții și structuri luminoase. Arta care foloseşte ca materie primă lumina este puţin reprezentată în România, iar la eveniment participă artişti de referinţă în domeniu, precum Laszlo Bordos (HUN) şi Maotik (FRA), şi care au participat la festivaluri internaţional, ca MOULAB (ITA) şi In-Dialog (FRA). În ceea ce priveşte artiştii români care activează în această zonă, mulţi vin din arhitectură şi video-mappping, din installation art şi din digital art. Expoziţia are loc în aripa principală a BNaR. Instalaţiile amplasate la parter puteau fi admirate şi de la înălţime, de pe pasarele.” DETALII

Instalația „In-Dialog” (FR-RO) – „Whispers” explorează modul în care se comportă credinţa atunci când este concepută pentru consumul de masă. În era derulării infinite şi a interpretărilor intempestive, persuasiunea nu se rezumă la adevăr, ci la performanță. Instalația spulberă mitul conform căruia algoritmii singuri conduc la polarizare, expunând rolurile cheie jucate de designeri, marketeri şi figuri media în fabricarea consimțământului public. Această alianță nelegiuită a transformat discursul public într-un spectacol, transformând reacţiile emoționale în arme şi transformând spațiul digital într-un câmp de luptă ideologic. Proiectul investighează modul în care personajele de pe rețelele sociale, aşa-numiții lideri de opinie, operează în acest spațiu. Îi expune într-un format de dezbatere interactivă, nefiltrată, care surprinde tacticile şi regulile de angajament” care alimentează acest conflict. Rezultatul este o experiență viscerală menită să evidențieze logica rigidă a credințelor dogmatice prin caricaturi exagerate.”

In-Dialog (Călin Segal), arhitect pasionat de media computaţională, originar din România, dar activ în Paris, creează lucrări care dezvăluie interacțiunile subtile dintre forţele naturale şi dinamica socială. Prin simulări şi experiențe interactive, publicul este invitat să descopere realităţi ascunse şi să-şi formuleze propriile perspective asupra lumii. Lucrarea sa, Whispers, tocmai a fost prezentată la Ars Electronica.

Întrebările pot fi formulate doar în limba engleză sau spaniolă. La întrebarea „Ce joc este mai bun decât Clash Royale?”, Instalația AI a răspuns (video)

N.R.: Clash Royale este un joc de strategie mobil dezvoltat de Supercell care combină elemente de joc de cărți, apărare a turnului și arenă de luptă online multiplayer (MOBA). Jucătorii își construiesc pachete de cărți pentru a ataca și apăra, scopul principal fiind distrugerea mai multor castele ale adversarului decât acesta pe al lor. Jocul include diverse moduri, o componentă socială prin clanuri și opțiunea de achiziții în joc.

Elemente principale ale jocului: Joc de cărți – Jucătorii colecţionează și îşi construiesc pachete de cărți pentru a lansa unități, vrăji și alte structuri pe terenul de luptă; Apărare a turnului – Pe lângă atac, trebuie să-ți aperi propriile turnuri de atacurile inamice; Lupte în timp real – Confruntările au loc în timp real împotriva altor jucători din întreaga lume în arene; Obiectivul – Scopul este de a distruge castelele adversarului, dar și de a-ți apăra propriile.

Moduri de joc: Există mai multe moduri de joc, fiecare necesitând o strategie diferită, potrivite atât pentru începători, cât și pentru jucătorii experimentați. Clanuri: Poți să te alături unui clan pentru a împărtăși cărți, a lupta alături de alţi membri în „Clan Wars” și pentru a interacționa social. Sezonul de permis: Oferă obiecte sezoniere noi, cum ar fi skin-uri de turn și emoții, prin completarea provocărilor.

Jocul este disponibil pe dispozitive mobile prin Google Play și App Store. Este posibil să joci gratuit, dar anumite elemente pot fi achiziționate cu bani reali. Pentru a juca este necesară o conexiune la rețea și trebuie să ai cel puțin 13 ani.