Circa 5.000 de oameni au participat la fiesta stelistă din Piaţa Constituţiei. Jucătorii Stelei au adus cupa în mijlocul fanilor.
Ultimele
FREE GIGI: Clubul Steaua, campion fără patron!
DOUĂ VEŞTI: Palatul Regal îşi prezintă Sala Tronului o dată pe lună. Parcă ai cere audienţă la Rege!
INSIDER: „Incendiat la bombardamentele din 1944 şi apoi devastat în timpul Revoluţiei din decembrie 1989, interiorul Palatului Regal este readus cu greu la starea iniţială prin ample lucrări de restaurare desfăşurate în ultimii ani.
Vestea bună este că Sala Tronului din corpul central se deschide publicului larg începând cu luna mai 2013. Vestea tristă este că sala nu poate fi vizitată oricând, ci doar în al treilea weekend din fiecare lună, iar accesul se face exclusiv pe bază de programare.
Pentru informarea trecătorilor, pe gardul Palatului Regal, sunt expuse timid doar câteva fotografii ale corpului central în diferite momente din istoria României, precum şi din timpul restaurării. Păcat că nu au mai rămas bani şi pentru promovare!” DETALII
MINDBOMB: „Cetăţeni, să luăm Pontaurul de coarne!”
MindBomb: „Pontaurul are capul tare, tupeu cât încape, e fudul şi inconştient, n-are pic de ruşine. El minte cum respiră şi dă vina pe alţii. Guvernul lui a pornit, pe şest, un demers de avizare totală, cu încălcarea sau ocolirea prin derogare a multor prevederi legale pentru acordul de mediu. Totuşi miniştrii lui dau declaraţii liniştitoare, fiindcă au ordin să nu recunoască nimic – până când pentru populaţie va fi prea târziu să împiedice demararea proiectului cianurist. (…) Astfel, USL va încerca să treacă o lege ce va permite să fii deposedat de proprietăţile tale la bunul plac al oricărei companii care obţine licenţă de exploatare a mineralelor din partea Guvernului. Vor fi aduse în Parlament spre aprobare acte normative scrise cu dedicaţie pentru Roşia Montana Gold Corporation, menite să îndepărteze unul câte unul obstacolele juridice întâmpinate de companie. Dar, în calitate de legi, ele vor afecta direct viaţa fiecărui cetăţean român.
Proiectul MindBomb a fost inițiat în 2002 de către un grup de artiști, arhitecți, jurnaliști și scriitori ca o acțiune de pionierat în folosirea artei ca mijloc de protest. Aceasta a marcat introducerea afișului socio-politic cu adevărat independent în cultura românească cu scopul de sparge și demonta discursul dominant al politicii, mass-media și industriei publicitare. Scopul principal al acestor acțiuni este revendicarea și transformarea spațiului public într-un spațiu liber al dialogului și al dezbaterii celor mai stringente probleme ale societății contemporane românești, prin utilizarea artei ca mijloc de schimbare socială.”
ARHIVĂ: CADOURI: “O bucăţică de aur de la Roşia Montană”
ATITUDINE: Maia Morgenstern susţine campania “Salvaţi Roşia Montană”.
Cine îşi mai donează aurul?
BUTAFORIE: Fontana di Trevi, adusă la Bucureşti
INSIDER: „Am trecut azi prin Piaţa Unirii şi pentru o clipă am simţit că m-am teleportat în cel mai frumos loc din Roma. Cu ani în urmă, am aruncat şi eu moneda peste umar în Fontana di Trevi, dar nu mă aşteptam să mă întorc aşa repede. Ba mai mult, se pare că a venit Roma la Bucureşti!
…De fapt, se filma o reclamă la un alt şampon miraculos care probabil nu te va scăpa de mătreaţă, dar cu siguranţă îţi va aduce Fontana di Trevi la tine în baie!” DETALII
N.R.: „Fontana di Trevi
fântână arteziană din Roma, Italia – este cea mai cunoscută și probabil cea mai frumoasă fântână arteziană din Roma. Acest monument impresionant domină micuța piață Trevi situată in cartierul Quirinale. Fontana di Trevi se afla la capătul unui apeduct construit în anul 19 î.Hr. ce se numește Aqua Virgo. Acest apeduct aduce apa de la izvoarele Salone (aproximativ 20 km depărtare de Roma) și aprovizionează fântânile din centrul istoric al Romei cu apă.
In 1732, din ordinul papei Clement al XII-lea, a fost angajat Nicola Salvi pentru a ridica o fântână mare în Piața Trevi. Mai existase un plan de construcție al unei astfel de fântâni după un proiect de Bernini care fusese amânat în urmă cu un secol după moartea papei Urban al VIII-lea. Salvi și-a construit capodopera pe baza vechiului proiect al lui Bernini. Construcția monumentalei fântâni baroce a fost finalizata abia în anul 1762.
Figura centrală a fântânii Trevi este Neptun, zeul mării, care se află într-un car de luptă ce are forma unei scoici, tras de doi căluți de mare. Unul dintre cai este nărăvaș, iar celălalt este calm și supus. Aceștia simbolizează dispoziția fluctuantă a mării.
La dreapta lui Neptun se găsește o statuie ce reprezintă abundența, iar cea din stânga reprezintă sănătatea perfectă. Deasupra sculpturilor se găsesc basoreliefuri, unul din ele înfațișând-o pe Agripa, fata dupa care a fost denumit apeductul.
Apa de pe fundul fântânii reprezinta marea. Legenda spune că cel ce aruncă o monedă în apa se va întoarce la Roma. Această monedă trebuie aruncată peste umăr, cu spatele la fântână.”
PROIECT 1990: Parazitul de sub pielea alegătorilor!
Proiect 1990 va găzdui pentru următoare perioadă lucrarea Oestridae Dominant, ce îi aparține sculptorului Ștefan Radu Crețu (n. 1983). Oestridae Dominant este un parazit – hibrid și simbolizează sistemul politic- vermínă – din România. Oestridae, o specie de muscă, care trăiește sub pielea animalelor, se transformă, în viziunea lui Crețu, într-un aparat mecanic bine pus la punct, care, precum un elicopter, își supraveghează, de la altitudine, supușii pe care-i parazitează.
Ștefan Radu Crețu a absolvit Univeristatea de Artă vizuală și Design din Cluj-Napoca și a participat la simpozioane de sculptură: European music and art festival, Mazieres de Touraine, Franța (2011), Ars et sequentia – Culture Festival, Monchenholzhausen, Germania (2011), Caravan of culture, Regionale !0, Festival of contemporary art, Austria (2010), Plastic Schmalkalden, International art symposium. DETALII
Proiect 1990 însumează o serie de evenimente ce au ca scop amplasarea unor lucrări de artă contemporană temporare pe soclul din Piaţa Presei, rămas liber încă din 1990. Iniţiatorul Proiect 1990 este Ioana Ciocan, asist. univ. dr. în cadrul Universităţii Naţionale de Artă din Bucureşti, iar sculptura lui Ștefan Radu Crețu este cea de-a cincisprezecea lucrare expusă în cadrul Proiect 1990, de la demararea acestuia în 26 ianuarie 2010. Ioana Ciocan militează pentru un muzeu al artei comuniste, unde speră să mute statuia lui Petru Groza și Leninul lui Boris Caragea, pe care deja le-a salvat din abandonul de la Mogoșoaia. DETALII
ARHIVĂ: METEORIC: “Steaua are nume” s-a prăbuşit în Piaţa Presei Libere. Vă rugăm, aplauze în public!
AQUA FEST: Scăldat urban, după reguli corporatiste: „Râdem, glumim, dar nu părăsim incinta!”
Asociaţia Deliveringlife a organizat, ieri, primul scaldat urban din acest an la fântâna din faţa Cercului Militar din Bucureşti. Momentul “ud” face parte din evenimentul Aqua Fest, organizat în perioada 10 mai – 9 iunie 2013 în Capitală.
INSIDER: „Foarte punctuali, la ora 14 fix, organizatorii au descărcat câteva box-uri de apă plată pe care cineva le-a găurit tacticos cu o bormaşina, devenind „arme de luptă”. Un singur combatant s-a conformat cerinţelor şi a venit dotat cu pistol cu apă. „Cântecul de luptă” a fost executat la tobe de Barbarossa Samba Group.
Deşi numărul celor care au răspuns la invitaţie a fost neglijabil, organizatorii nu s-au descurajat şi au agăţat mai mulţi trecători pentru formarea echipelor. Nimic nu a fost haotic, bătălia având reguli stricte: luăm sticla, udăm inamicul, iar apoi punem sticla în sacul de gunoi. Pentru câteva minute a fost o bălăceală între copii mari, aproape ca pe timpuri, dar apoi a devenit un joc de societate strict, organizat după reguli corporatiste!” DETALII
ABUZ: Platforma APACA a devenit parcare de lux. Clienţii Cel.ro, taxaţi cu 2,5 lei pentru 5 minute!
INSIDER: „Fosta fabrica de textile APACA, devenită „platformă industrială”, s-a transformat mai nou în parcare de lux. Pentru că nu produce nimic, investitorul strategic S.C. FABERROM S.A. obţine venituri din închirierea spaţiilor unor diverse firme, dar mai ales din „taxa de acces” de 2,5 lei smulsă de la clienţii acestor firme! Tot aici îşi are sediul şi CEL.ro, unul dintre 
cele mai cunoscute magazine on-line de produse electronice. După ce plasezi comanda pe site-ul lor, poţi alege „livrarea gratuită” dacă te duci personal la showroom să ridici produsul. La faţa locului ai surpriza proastă să ţi se ceară o taxă de parcare de 2,5 lei, chiar dacă stai doar 5 minute! Recomand celor de la CEL.ro să introducă pe site-ul lor următorul avertisment – „Ridicarea comenzilor din showroom se taxează cu 2,5 lei!”
PREŢUL ZILEI: Nici la WC nu scapi de TVA! Ce scrie pe factura fiscală – recoltare nevoi fiziologice?!
INSIDER: „Sătul de atâta evaziune fiscală, patronul WC-ului public din Piaţa Matache revoluţionează taxarea nevoilor fiziologice prin adăugarea TVA-ului de 24%! Astfel, Taxa WC nu mai este de 1 leu, ci de 1,24 lei. De aici rezultă că orice “persoană fizică” este obligată să ceară bon fiscal, iar dacă eşti “persoană juridică” poţi solicita şi factură fiscală pentru deducerea TVA-ului. Oare ce apare pe factură la secţiunea “Denumire produse sau servicii” – colectare nevoie fiziologice?! Dar mai interesant este în ce monede plăteşti taxa sau poate au POS Contactless pentru plata cu cardul?”
HIGH-LIFE: Unde se ascund dependenţii de artă?
Înfiinţată în 2008, Casa de licitaţii de artă “Artmark” (Str. C.A. Rosetti nr.5) selectează, evaluează şi pune în circuitul pieţei de artă opere cu autenticitate garantată, susţinând în paralel activitatea Centrului Cultural ArtSociety, care organizează expoziţii de artă de anvergură naţională.
În cei cinci ani de existenţă, Artmark a organizat aproape 100 de licitaţii de artă, care au pus în vânzare peste 10.000 de opere de artă şi obiecte de colecţie. Vânzările publice, prin licitaţii de artă, ale Artmark au crescut de la 10,7 milioane de euro în 2011 la 14,6 milioane de euro în 2012.
INSIDER: “După ce visezi cu ochii deschişi admirând opere de artă în muzeele de prin Bucureşti, iar apoi vizitezi casa de licitaţie Artmark, simţi că în sfârşit ai posibilitatea să şi cumperi frumosul. În Noaptea Muzeelor, vizitatorii au fost întâm-pinaţi în cladirea cochet decorată cu un pahar de vin roze de bun venit. Decorul, tablourile, bijuteriile, operele de artă, cataloagele de licitaţiei, plimbarea prin magazinul „dependenţilor de artă”, totul creează o atmosferă de hight-life şi parcă simţi că „numai câteva sute de euro” te mai despart de un asemenea stil viaţă.”
N.R.: „Palatul Cesianu-Racoviţă, cu o suprafață de 1.500 m², compus din trei corpuri, cu două etaje, un balcon interior care dă în sala principală, subsol şi o curte interioară, a fost construit în perioada 1892-1902 şi este situat în centrul Bucureştiului, pe strada C.A. Rosetti (Clemenţei) nr.5, aflându-se în vecinătatea unor importante repere culturale bucureştene, cum ar fi: Ateneul Român, Biblioteca Centrală Universitară, Muzeul de Artă al României şi vizavi de Muzeul Theodor Aman.
Palatul a fost proiectat de arhitectul de origine franceză Jules Berthet la iniţiativa lui Nicolae Cesianu, un deputat originar din Oltenia. Nicolae Cesianu era unul dintre fii lui Stănuţă Cesianu, nepot al lui lancu Jianu, care din boier devenise un mic haiduc. Una din fiicele lui Cesianu s-a căsătorit cu Alexandru Racoviţă, fapt care a dus la numele dublu al palatului. Familia Cesianu mai avea de altfel patru reşedinţe în Bucureşti, dintre care una a devenit sediul Academiei Române.
În perioada comunistă, în clădire a functionat o alimentară. După anul 1989, Palatul Cesianu-Racovița a fost deținut de firma Comaliment, controlată de omul de afaceri Gabriel Popoviciu.
Începând din mai 2011 Palatul Cesianu-Racoviţă este sediul Casei de Licitații Artmarkl4 şi al ArtSociety. Cu această ocazie, celor două corpuri, marcate convențonal, A şi B li s-au dat următoarele destinații: ∆ corpul A găzduieşte casa de licitații Artmark şi expozițiile în continuă schimbare, cu intrare liberă; ∆ corpul B găzduieşte Crama Artmark. În prezent, la Palatul Cesianu-Racoviță se expun opere ale unor pictori români consacrați precum Nicolae Grigorescu, loan Andreescu, Ştefan Luchian, Nicolae Tonitza, Gheorghe Petraşcu, Theodor Pallady, Marcel lancu ş.a.”
