INSIDER: „La Teatrul Foarte Mic, Radu Gheorghe alături de Anca Sigartău, Răzvan Popa şi Georgeta Ciocârlan, au tras cortina peste „Interpretul”, cel puţin pentru această stagiune. Între vodevil şi bulevardier, piesa este un spectacol perfect pentru o după-amiază de duminică, un colaj de momente vesele şi muzicale, voce şi vioară, glume peste glumiţe, farse neintenţionate şi chiar dans scoţian.

Pe fundal, se defăşoară drama unui artist muzician rămas şomer. În căutarea unui loc de muncă, acesta se angajează ca interpret, dar nu la vioară aşa cum crezuse iniţial, ci ca traducător la un hotel de “aproape o stea”. În paralel, piesa este şi un pamflet la adresa celor care nu vorbesc corect limba română, dar au un limbaj presărat cu englezisme, sau care au plecat din ţară şi au uitat limba maternă.

De multe ori, spectatorii din primele rânduri sunt antrenaţi în piesă prin schimbul de replici libere cu Radu Gheorghe. În sala au fost prezenţi şi colegi de breaslă, Cătălina Mustaţă fiind invitată pe scenă la un duet dansant. Una peste alta, am ieşit zâmbind de la spectacol şi cu gândul că o limbă străină nu strică niciodată, indiferent că este engleză, franceză sau latină!” DETALII

  INSIDER: “Dacă înainte de 1989 ne pregăteam cu toţii să devenim ingineri, pe măsură ce fabricile au început să cadă ca muştele, pentru a supravieţui, mulţi am devenit simple rotiţe în comerţ, servicii şi agenţii imobiliare. Însă criza economică din ultimii ani a trezit în unii valenţe artistice nebănuite, acum împărţind cu artiştii o pâine şi-aşa prea mică şi chinuită. Astfel, abandonaţi de propăşirea economică, am ajuns să calculăm posibilităţile de a schimba lumea prin căutarea rotiţelor stricate!”

În premiera absolută în Romania, până pe 23 iunie, la Sun Plaza Shopping Center, artistul francez Bernard Lagneau îşi prezintă expoziţia Locul mecanizat #82 ce reuneşte o serie de sculpturi mecanizate din carton ondulat, de dimensiuni impresionante, animate cu ajutorul unor electromotoare.

„Sculpturile cinetice ale lui Bernard Lagneau sunt dispozitive mecanizate cu o meticulo- zitate inginerească, fără a avea vreo altă funcţie practică în afara de aceea de a se alimenta perpetuu pe sine. Aceste instalaţii, superproducţii artistice, sunt aflate în centrul unor discuţii filosofice existenţiale ale unei lumi post industriale cu referinţe multiple la istoria artei, de la antichitatea greacă la dadaismul lui Jean Tinguely”, a declarat Cosmin Nasui, critic de artă şi curator. DETALII

ARHIVĂ: ILUZIONISM: Fantasticul alunecă în realitate. Stimularea imaginaţiei încurajează consumul!

  INSIDER: „Dacă nu înţelegi suflarea lui Răzvan Mazilu atunci când dansează, cu siguranţă îi recunoşti sufletul atunci când zâmbeşte! – mi-a şoptit cineva la finalul spectacolului „Şaraiman”, jucat vineri la Teatrul Odeon.

La început, mi-a fost greu să observ firele nevăzute care leagă dansul contemporan, muzica lăutărească şi stand-up comedy, dar în final am înţeles de ce extremele se atrag şi se completează, punându-se reciproc în lumină. Unul vorbeşte, dar tace în mişcări, iar celălalt este mut, dar urlă din tot corpul! Pe scurt, cred că este drama fiecăruia dintre noi, angrenaţi continuu în două lupte paralele şi împletite – una la exterior şi alta în interior – pe care rar le câştigăm în acelaşi timp. Iar din alchimia dezamăgirilor şi puterea de a merge mai departe, nu poate rezulta decât tragedia comică a vieţii!”

DEFINIŢII: “Zburătorul nu trebuie a fi confundat cu Şarpele Înaripat, nici cu Demonul Văzduhului, deşi şi aceia erau încărcaţi cu electricitate.” (George Călinescu). “Zburătorul rătăcea noaptea, între miezul nopţii şi cântători, dând târcoale uliţelor, grădinilor, livezilor şi caselor pentru a tulbura fetele de maritat, nevestele părăsite şi văduvele păţimaşe după aventuri sentimentale. Subtil se metamorfoza deseori chiar în iubitul celor astfel ademenite şi petrecea cu ele până la cântători.” (Romulus Vulcănescu) DETALII