INSIDER: „Lacul Bicaz. Ceea ce vedeţi acolo nu sunt nuferi, sunt deşeuri. Malurile lacului sunt îmbâcsite de un câmp de gunoaie şi sticle de plastic. Care, cum şi cine ar trebui să ia măsuri, habar n-am, dar vreau soluţii. Ma ajutaţi? Cu cine trebuie să vorbesc?” (SURSA)
Preţul final pentru „Cuminţenia Pământului” este de 11 milioane de euro pentru care Statul îsi exercită dreptul de preempţiune. Guvernul contribuie cu 5 milioane de euro, iar pentru restul se organizează o subscripţie publică. Pâna pe 8 iulie 2016 puteţi admira „Cuminţenia Pământului”, de luni-vineri, între 10-18, în clădirea BNR, Sala Ghişeelor, intrarea str. Lipscani nr.25. Acces gratuit fără programare prealabilă. Conturile pentru achiziţia „Cuminţeniei Pământului” sunt deschise până la data de 30 septembrie. (DETALII)
INSIDER: „Ieri, 16 iunie, la deschiderea expoziţiei aşteptau nerăbdători vreo trei vizitatori să întâlnească „Cuminţenia Pământului”, să se asigure că este autentică, că măcar există şi că nu este o altă o capcană sinistră – „sinisforă” – a unor români împotriva poporului român! Erau întruchiparea „Răbdării Pământului”, aşteptând în Soarele fierbinte, la umbra gardului BNR, să se facă ora 10. Înăuntru, după dezarmarea de rigoare la intrare, îi aştepta „Frumuseţea Pământului”, „Răcoarea Pământului” şi „Amabilitatea Pământului”, plus un bonus de minim doi ghizi gratuiţi, care îţi povesteau câte-n lună şi în stele, despre cât de specială este „Cuminţenia Pământului” şi cât de minunată este fosta încăpere a ghişeelor din BNR, închisă publicului de obicei!
Pentru că, în zilele noastre, prin spaţiul carpato-danubiano-pontic bântuie „Sărăcia Pământului”, este posibil ca suma necesară să nu se strângă. Cu toate acestea, vrem sau nu, putem sau nu, „Cuminţenia Pământului” este şi va rămâne a românilor în veacul vecilor, chiar dacă este sculptată într-un bloc de piatră din catacombele Parisului. De fapt, este o moştenire nemeritată pe care acum suntem nevoiţi să o răscumpărăm de la unul dintre puţinii români care l-au admirat şi susţinut pe Constantin Brâncuşi în urmă cu 100 de ani!
Ştiu că pentru cei care donează de obicei sau ocazional, priorităţile listei sunt cei bolnavi, săraci, spitale, biserici, ONG-uri şi Nicuşori Dani, nu neapărat în această ordine. Dar, acum, cei 18 milioane de români cu drept de vot trebuie să strângă 6 milioane de euro, adică vreo 1,5 lei de căciulă! Deci, cred că ne putem permite să păstrăm acasă această operă! …Cu toate acestea, nu pot să nu remarc mobilizarea de forţe de marketing şi publicitate, demne mai degrabă de interese private, decât de apărarea interesului public. De aceea, am o singură întrebare – câţi de ESCU vor mânca din cele 11 milioane de euro plătite de poporul român?” (DETALII)
Detalii tehnice: Perioada de realizare: 1907-1908. Dimensiuni: 56,5 x 16,7 x 26,1 cm. Material: calcar crinoidal* / soclul este realizat din travertin. *Primul proprietar al sculpurii a declarat că Brâncuşi i-ar fi spus că pentru corpul sculpturii a folosit un bloc de piatra din catacombele Parisului (Les grottes de Savonnières). Posesiune: Din 1910 face parte din colecţia ing. Gheorghe Romaşcu, fiind cumpărată de la Brâncuşi cu ajutorul lui lui Gheorghe Petraşcu pentur suma de 1.500 lei. Din 1957, face parte din colecţia Republicii Populare România, fiind expusă timp de 50 de ani la Muzeul Naţional de Artă al României din Bucureşti, nr. de inventar 7169. În 2010 intră în colecţia urmaşilor lui Gheorghe Romaşcu (3 persoane). Din 2011 se află în custodia Muzeului Naţional Cotroceni. (SURSA)
INSIDER: „DN1, zona Ikea. Echipele firmei Dimar care montează parapeţii pe şosea încep lucrul la ora 9 şi termină pe la 17, iar acest orar relaxat în momentele de maximă aglomeraţie a făcut ca traficul pe ambele sensuri să fie „la bară” pe kilometri întregi! Acest tip de lucrări ar trebui făcut noaptea sau la sfârşit de săptămână, dar gospodarii noştri fac economii la salariu de noapte pe cheltuiala şi nervii contribuabilului!” (SURSA)
INSIDER: „Atât a mai rămas din dacii liberi care se luptă să salveze codrii României. Aceştia au organizat un protestul împotriva tăierilor ilegale şi abuzive din România, dar cei care trăiesc între betoane nu par să înţeleagă ceva, chiar dacă aceştia au tot explicat şi anunţat pe Facebook intenţia lor. „Şi de-aceea tot ce mişcă-n ţara asta, râul, ramul, Mi-e prieten numai mie, iară ţie duşman este”.” (SURSA)
INSIDER: “A opta ediţie „B-FIT in the Street” (9-12 iunie 2016) a adus la Bucureşti, în Centrul istoric, Piaţa Universităţii şi Piaţa George Enescu, 21 de spectacole de teatru, nouă ţări participante şi sute de artişti. Copii, părinţi sau bunici s-au bucurat la fel. „Bucuria este viaţa văzută printr-o rază de soare.” (Carmen Sylva)” PROGRAM (DETALII)
„A şti că ştii ceea ce ştii şi că nu ştii ceea ce nu ştii, aceasta este cunoaşterea adevărată.” (Henry David Thoreau) „Nu lăsa ceea ce ştii, să te priveze de ceea ce nu ştii, căci ceea ce nu ştii, poate reprezenta ceea ce este necesar să ştii.” (Cătălin Manea)
INSIDER: „Întodeauna am ştiut că în Piaţa Universităţii din Bucureşti este km 0. Deşi acolo tronează ostentativ o bornă kilometrică pe care o „înţelege” oricine ştie să citească, mi-au trebuit mai mulţi ani de peregrinări bucureştene să aflu că, de fapt, matematic vorbind, KM ZERO este vreo 500 metri mai încolo, în curtea bisericii Sfântul Gheorghe. Dacă Soarele nostru este de fapt albastru?” DETALII
INSIDER: „În anii de şantier din Piaţa Universităţii, printre nori de praf, în zilele toride, pietonii visau cu ochii deschişi la Grădinile Semiramidei promise, o oază de verdeaţă, ori măcar vreun copac stufos.
O dată încheiat proiectul „megalitic” al parcării subterane, ce a dezgropat şi apoi îngropat definitiv sub beton nişte vestigii istorice, nu a fost amenajat nici un petec de iarbă ori vreun fir de păpădie. Cum domnul Primar General al Capitalei era orice numai columbofil nu, este lesne de înţeles că de aia nici porumbei ca-n San Marco nu pot fi în Piaţa Universităţii. Chiar dimpotrivă, şi cei rătăciţi în zonă devin victime colaterale ale sistemului de ventilaţie al parcării subterane minune.”
Muzeul Naţional de Artă Contem-porană, Str. Izvor, nr. 2–4, Bucureşti (în Aripa E4 a Palatului Parlamentului – acces prin Calea 13 Septembrie) Program: Miercuri – Duminică 10:00-18:00. Bilet intrare: 10 lei adulţi, 5 lei pensionari, 2,5 lei elevi şi studenţi.
INSIDER: „Vi s-a întâmplat vreodată să vizitaţi un muzeu în weekend şi în fiecare încăpere în care păşiţi să pară mereu ca suntenţi primul, ultimul şi unicul care păşeşte printre acele exponate? Singur nu te simţi în MNAC pentru că la fiecare etaj există minim o persoană care suprave-ghează, ca nu cumva să atingi vreun exponat.
Oare ce-i lipseşte MNAC-ului pentru ca vizitatorii să-i treacă pragul mai mulţi şi mai des ca să fie un muzeu viu cu o atmosferă relaxată? Să fie mereu „Noaptea Muzeelor” sau să se deschidă şi terasa de la etajul 4 pentru un art-coffee-brake?!” DETALII