PRIMUL FLUX DE ŞTIRI TRIMISE DE CITITORI

Ultimele

CLUJ-NAPOCA: Dacă ești nevăzător și vrei să intri la Mega Image, trebuie să-ți ții Golden-ul în brațe!


INSIDER: „Mă gândesc la cum unii oameni, pentru că sunt nevăzătoare, mă reduc la… nici măcar nu ştiu la ce. Dar ştiu cât de frustrată mă simt când „nu am voie” să intru cu Zafira, câinele meu ghid, în locuri în care conform legii 448/2006 am dreptul de a intra. Şi mai ştiu că e frustrant şi că în momentul în care sunt însoțită şi de o persoană, oamenii să i se adreseze ei, ca şi când aş fi responsabilitatea lor, ca şi când nu aş avea propria capacitate de a gândi, de a mă apăra, de a vorbi.

Am vrut în seara asta să intru la Mega Image-ul de pe Piezisă, în Cluj-Napoca. Ploua, şi i-am zis prietenei mele că voi intra cu ea, deşi nu aveam nevoie decât de un lapte şi o pâine. Domnul de la pază ne-a zis că nu avem voie. Că „magazinul e plin de alimente, ce să caute animalul înăuntru?”. Prietena mea a încercat să îi explice că sunt nevăzătoare, că câinele e ïnsoțitor, că există o lege. Domnul s-a aşezat în uşă. Nu, nu şi nu. „Nu are voie* îi tot zicea prietenei mele care în cele din urmă i-a zis că sună la poliție.

Şi a sunat. Polițistul local i-a zis că e spațiu privat şi că magazinul are dreptul de a-şi selecta clienții. Prietena agitată a încercat să-i explice ceva despre incorectitudinea selecției pe criterii care discriminează şi despre faptul că supermarketurile sunt spaţii publice în România, iar conform legii menționate am acces înăuntru. În cele din urmă, s-a terminat apelul la 112.

„O să vină un echipaj, trebuie să aşteptăm.”

Până să vină echipajul, domnul de la pază a sunat-o pe şefa de magazin. Din ce am dedus din discuția lor, aş fi avut voie cu Zafira în magazin, dacă ar fi fost un câine de talie mică şi aş fi putut-o purta în brațe. Zaf e ochii mei, e independența mea. Practic vorbind, ea mă cam „duce pe brațe”. Vă închipuiți cum aş fi eu, nevăzătoare, umblând dezorientată cu un Golden Retriever de 30 kg în brațe? Da, într-un supermarket aş fi dezastru.

După aproximativ 15 minute a ajuns echipajul de poliție.

Paznicul panicat a sunat-o iar pe şefă. I-a zis că-i cu domnii polițişti. Şefa a vrut să vorbească la telefon cu un polițist. polițistul îmi nota datele şi i-a zis să-i dea telefonul doamnei să-i explice. Paznicul i-a dat telefonul Adrianei. Eu mă aşteptam ca Adriana să-mi dea telefonul mie. Adriana i-a explicat că eu am voie cu câinele în orice spațiu public. La un moment dat, am auzit-o zicând un şir de nuuri, urmat de „în niciun caz, ea are câinele pentru a fi independentă, cum să-l legăm la uşă?”

În tot timpul ăsta, eu am aşteptat să ajungă şi la mine telefonul. Chiar voiam să vorbesc şi eu cu doamna, dar n-am mai apucat. A vorbit până la urmă şi polițistul, i-a explicat că există o lege şi că am voie să intru. Eu am tot aşteptat, dar mi-am dat seama că deşi eu eram „problema”, am fost cel mai puțin implicată în fiecare conversație care a avut loc în jurul conflictului.

Practic, Adri, considerată a fi responsabilă de mine, a fost abordată de fiecare dată, ceea ce m-a făcut să mă simt inutilă.

Până la urmă, ne-am cumpărat laptele dorit, dar cred că mâine dimineață voi mânca un sendviş.” SURSA

INSIDER: „O surpriză plăcută! Felicitări Benvenuti! SURSA

N.R.: Drepturile persoanelor care se deplasează cu câinele ghid:

”Articolul 9 al Convenţiei privind Drepturile Persoanelor cu Dizabilităţi, adoptată la New York de Adunarea Generală a Organizaţiei Naţiunilor Unite, întrunită la data de 13 decembrie 2006, obligă statele participante să asigure persoanelor cu dizabilităţi accesul la mediul fizic, circulaţie, respectiv alte posibilităţi şi servicii care le stau la dispoziţie, atât în mediul urban, cât şi în mediul rural. Implementarea acestei convenţii, printre altele înseamnă şi obligaţia statelor de a asigura posibilităţile de folosire a câinelui ghid pentru nevăzători.

În România legislaţia naţională este în conformitate cu convenţia ONU. Legea nr. 448/2006, republicată în anul 2008, reglementează protecţia şi promovarea drepturilor persoanelor cu handicap, iar articolul 64 al acestei legi asigură egalitatea de şanse a persoanelor care se deplasează cu ajutorul câinelui ghid pentru nevăzători: (5) Câinele ghid care însoţeşte persoana cu handicap grav are acces liber şi gratuit în toate locurile publice şi în mijloacele de transport”

ARHIVĂ: BRAVO, HORNBACH: Este cățelușa lor și are voie peste tot! Azi în Timișoara, mâine în toată țara!

BANC DE BANCĂ: “Fără să vreau să par pretențios, pentru mine este sigur prea mic”


#BBVA

INSIDER: „Azi dimineață, la bancă, o angajată drăguță, cu mănuși și mască, după ce mi-a măsurat temperatura cu termoscannerul, mi-a oferit un pachețel care conținea ceea ce puteți vedea în fotografia de mai jos, spunând „cadou din partea băncii noastre pentru clienții noștri”.

Surprins și amuzat, îi spun „domnișoară, vă mulțumesc foarte mult, dar fără să vreau să par pretențios, pentru mine este sigur prea mic”,… la care ea, înroșindu-se de jenă, îmi spune „Trebuie să fie pus pe deget pentru a tasta în siguranță la bancomat.” SURSA

STOENEȘTI: Singurul loc din România unde se mai obține mătase naturală!


INSIDER: „Știați că, in Stoenesti, judetul Vâlcea, e singurul loc unde se mai obține mătase naturală? Aici, o familie plantează duzi, cresște viermi de mătase, toarce firele și fabrică costume populare la războiul de țesut.

Ia este cămașa tradițională românească şi totodată piesa principală a costumului popular românesc. Termenul “ie” este atribuit doar cămășii femeiești. Ia este confecționată din bumbac, in sau borangic și împodobită cu mărgele și broderii la mâneci și la gât. Este o cămașă scurtă până la talie, spre deosebire de cămașa mai veche, care îmbrăca aproape tot corpul și se purta pe sub haine pentru a proteja purtătoarea de ”vrăji”.

Însemnele magice cusute cu abnegaţie de mâini dibace, aveau menirea de a proteja de spiritele rele, farmece sau chiar de un destin nefericit. Motivele aplicate pe ţesătura pot fi geometrice sau inspirate de mama natură. Cămașa are croiul în formă de cruce, dintr-o singură bucată de pânză, cu o deschizătură în partea de sus. Inițial, cămășile au fost confecționate din pânză de in sau cânepă, însă ulterior au apărut variante fabricate din mătase și bumbac. Culorile, de origine vegetală se preparau din plante, buruieni, arbori fructiferi sau sălbatici. Fața și spatele cămășii se numesc ”stan”, iar partea inferioară ”poale”. Stanul se confecționa din două foi de pânză, iar mâneca din una. Pentru a crea comoditate în timpul mișcării, sub braț, cămașa avea ”pavă”. În partea sud a ţării, cămășile erau țesute în special cu borangic.

Borangicul este firul natural de mătase tesut de larvele fluturelui Bombyx mori, hrănite generos de gospodari, cu frunze de dud. Singurul loc din Romania în care se obţine mătase naturală şi unde se ţese la război, ca acum 100 de ani, se află la Stoeneşti în judeţul Vâlcea.

Aici viermii de mătase sunt aduşi la stadiul de ouă şi crescuţi cu mare atenţie vreme de 40 de zile până când apare gogoaşa (oul acela alb) pe care viermele o tese în jurul lui. Acesta este momentul în care fiecare cocon este adunat şi deşirat pentru dobândi vestitul fir de borangic. Urmează torsul şi ţesutul la războaiele din lemn şi abia apoi avem şansa de a vedea capodopera portului tradiţional vâlcean.

În lada de zestre a fetelor de măritat se nu lipsea marama şi cămaşa cu altiţă cusută cu faimosul fir subţire de borangic alb sau gălbui.” SURSA

VULCANII NOROIOȘI: Locul unde Cenușăreasa post-modernă își pierde Nike-ul


INSIDER: „Imaginea spectaculoasă a Vulcanilor Noroioși este dată de noroiul gri ce bolborosește din cratere și de solul crăpat, de jur împrejur. Nu se recomandă explorarea acestora când plouă, terenul devenind mult prea vâscos-alunecos, cu risc de accidente, înnămolire și pierdere a încălțărilor din dotare. Program de vizitare: zilnic 08-20. Taxă de intrare: 4 lei/ adult, 1 leu/ copil.”

N.R.: Vulcanii Noroioși sunt situați în apropierea comunei Berca, județul Buzău. Erupțiile de nămol și gaze naturale creează mici vulcani într-un peisaj selenar: La Fierbători, Pâclele Mari, Pâclele mici, Beciu.

Pâclele_Mari (15 hectare) și Pâclele Mici (10 hectare) sunt incluse pe lista monumentelor naturii din 1924 și printre puținele locuri din Europa în care pot fi văzuți vulcani noroioși. În toată lumea sunt aproximativ 1100 asemenea vulcani, cei mai mulți sunt pe fundul mârii precum cei din apele Norvegiei, dar existâ și fenomene similare în Siberia, Australia, insula Trinidad din Caraibe.

MASCAȚI PE CREIER: Somnul rațiunii naște monștri!


INSIDER: „Azi, la Unirii. Trageți voi concluziile!!! Cică NU purta masca cum trebuie. Mie mi se pare prea mult!!!” SURSA

BARU’ LUI BOBIȚĂ: Neamțu’ a pus Fierbinți pe harta țării


INSIDER: „Baru’ lui Bobiță din Las Fierbinți”, situat la 46 km de București în localitatea Fierbinții de Jos (strada Salcâmului) județul Ialomița, a devenit obiectiv turistic pentru fanii serialului și nu numai. Proprietarul Cristian Sauciuc, zis Neamțu’, are deja la activ câteva apariții în film este un tip tare volubil reușind cu brio să fie oaspeților barman, gazdă bună și să răspundă curiozităților de tot felul legate de filmări și despre personajele serialului intrat de opt ani în cotidianul mioritic.

Amintindu-și de cum a început totul, Neamțu’ spune că „unii dintre cei din sat au zis că-i fac de rușine, însă eu le-am spus că așa s-a pus Fierbinți pe harta țării. Și sunt mândru!” DETALII