INSIDER: „Acum vreo douăzecișiceva de ani, Piața Vitan era piața cartierului. Țăranii veneau aici cu fructe și legume din gradina proprie. Lucrurile s-au precipitat și primăria mereu „îngrijorați pentru cetățenii lor” a hotărât să termopaneze locul „pentru reumatismul bietelor bunicuțe” care vindeau mărar și pătrunjel. Bonusul de la etaj a fost construirea Vitan Center, o aglomerare de magazinașe în care găseai de toate: Mercerie, Loto, Plafar, articole electrice, sanitare & menaj, librărie-papetărie, reparații ceasuri, croitorie-retuș, reparații ceasuri, xerox, Feng Shui, haine, încălțăminte, magazin pentru animale cu prețuri mult sub cele de la Mall Vitan, primul deschis în București, 200 de metri mai încolo.
Mai întâi au dispărut bunicuțele cu urzici și lobodă și au apărut micii „afaceriști” cu fructe și legume exotice, după care Mega Image a închiriat locul și „pentru binele cumpărătorilor” au deschis un magazin alimentar „civilizat” ca afară..
Pe la începutul anului 2025 toate magazinele de la etaj au închis rând pe rând pentru că întregul etaj va fi fost să devină o sală de imensă de fitness. O parte s-au mutat pe străzile din apropiere, pe unde au găsit și au avut posibilitatea, unii au închis de tot, iar pe alții i-am văzut zilele acestea încartiruiți în 3 șiruri de containere aliniate lângă fostul centru comercial.
În sărăcia zilelor noastre, Downtown Fitness e fix ceea ce ne lipsea să ne păstrăm silueta cu 65 lei/ zi, 295 lei/ lună ori 2500 lei/ an. Din când în când primăria declară război „tarabelor” le adună într-un spațiu pe care apoi îl desființează sau îi schimbă domeniul de activitate. Totul pentru binele cetățenilor…care cetățeni?!
N.R.: Vitan Center – Calea Vitan nr.13-19, București sector 3.
INSIDER: „Ieri m-am întâlnit prin Gura Dobrogei cu unul dintre cei mai spectaculoși păianjeni de la noi: păianjenul lup. L-am mai văzut de câteva ori, dar niciodată n-am stat să-l fotografiez mai în detaliu. Așa că ieri când l-am văzut că traversa poteca prin fața mașinii, am oprit, mi-am pus obiectivul de macro pe cameră și m-am tăvălit prin țărână.Este absolut fascinantă această ființă, fiind cunoscută pentru comportamentul său unic prin care femela își cară singură puii în spinare, așa cum se vede și în aceste fotografii. Din câte știu, este cel mai mare păianjen din România, dimensiunile lui atingând chiar și 4 cm. Ca să vă faceți o idee de mărimea celui fotografiat de mine, am pus o monedă de 50 de bani lângă el.
Păianjenii-lupi produc mătase, însă ea nu este utilizată în construcția pânzei. Mătasea este utilizată la tapetarea pereților vizuinii. De obicei. ei sunt păianjeni solitari și nocturni. Aceștia sunt vânători activi, care călătoresc în căutarea prăzii. Se hrănesc cu diverse insecte sau alte artropode. Pentru ei un rol important are camuflajul, coloritul le permite să fie greu observați. Ajungând prada, păianjenii execută o săritură și o apucă cu primele membre.Alții preferă să aștepte prada în vizuină și când aceasta se apropie ei brusc se năpustesc asupra victimei. Păinajenii-lupi sunt reglatori importanți în efectivul de insecte. Trăiesc în jur de 1 – 2 ani și numai femelele și juvenilii iernează.
N.R.: Lycosidae este o familie de păianjeni, numită și păianjeni-lupi. Denumirea speciei provine de la cuvântul grecesc λύκος (lykos) – lup. Ei sunt vânători ageri și iuți, având o vedere dezvoltată. În prezent familia cuprinde 2 300 de specii, clasificate în aprox. 100 genuri. În funcție de gen şi specie, mărimea lor variază între 1 – 3 cm, uneori pot avea până la 4 cm. Opistosoma este alungită, de două ori mai lungă decât prosoma. Picioarele au o gheară mică. Ei au opt ochi dispuși în 3 rânduri. Rândul inferior este format din patru ochi mici, cel din mijloc din 2 ochi foarte mari. Al treilea este situat superior și lateral, este format din 2 ochi mici. Vederea lor este foarte importantă, fiind necesară în timpul vânătorii. La fel şi simțul tactil este dezvoltat. Păianjenii-lupi simt foarte bine oscilațiile solului produse de viitoarea victimă. Culoarea este de obicei cafenie, brună, gri sau neagră. Masculul se distinge de femelă prin dimensiunea mai mică a corpului, culoarea mai închisă și prin lungimea prin lungimea mai mare a pedipalpilor. Păianjeni-lupi posedă venin toxic pentru insecte, însă inofensiv pentru oameni. Totuşi, muşcăturile lor pot căuza dureri, inflamații și mâncărimi. Unele muşcături ale altor păianjeni au fost confundate cu cele ale păiajenilor-lupi. Acuplarea are loc vara, iar la speciile tropicale întregul an. Femela emană substanțe pentru a atrage masculul. Când se apropie, masculul emite semne cu membrele anterioare și se apropie încet de femelă. În cazul unei mişcări negândite, femela poate să atace masculul. Transferul spermatozoizilor are loc cu ajutorul pedipalpilor. După fecundare, femela își caută un loc pentru a țese un cocon în care sunt depuse ouăle. Păianjenii-lupi sunt unicii păianjeni care transportă coconul atârnat de opistosomă, mai exact de organele filiere. Coconul este purtat astfel 2 – 3 săptămâni. Păianjenii-lupi se deosebesc și prin felul lor de a se îngriji de urmași, după eclozare juvenilii se cațără pe corpul mamei.
File written by Adobe Photoshop? 5.2
Păianjenii-lupi se găsesc pe toate continentele, cu excepția Antarcticii. Ei locuiesc în frunziş, păşuni, între stânci. Locurile preferate sunt pădurile și câmpurile umede. Cea mai răspândită specie pe teritoriul românesc este Lycosa singoriensis (tarantula românească).” DETALII
INSIDER: „La mulţi ani, Maestre Gogu Neagoe, una dintre cele mai importante personalități ale artei și a fost desemnat caricaturist oficial al Jocurilor Olimpice de vară Paris 2024. În data 4 octombrie îl sărbătorim pe maestrul Gogu Neagoe este una dintre cele mai luminoase stele ale artei din România, cu o carieră bogată și contribuţii semnificative la promovarea culturii şi a artei în ţară și peste hotare, Maestrul Gogu Neagoe, caricaturist oltean, a fost desemnat caricaturist oficial al Jocurilor Olimpice de vară Paris 2024.
Caricaturistul Gogu Neagoe s-a născut pe 4 Octombrie 1976, în jud. Olt și a absolvit Colegiul Naţional „Frații Buzeşti” din Craiova, iar apoi Institutul de Arte Plastice „Nicolae Grigorescu” şi Facultatea de Drept a Universității din București. Caricaturi realizate de Gogu Neagoe vândute, pentru achiziția de defibrilatoare medicale automate pentru spaţii publice din municipiu, Slatina precum și pentru asigurarea unor seturi de analize medicale pentru 270 de femei din judeţul Olt. în vederea depistării timpurii a cancerului cancerului mamar. Dincolo de arta sa, Gogu Neagoe este apreciat pentru acțiunile sociale și umanitare. A organizat evenimente de sprijin pentru copii diagnosticați cu boli grave, a oferit caricaturi donatorilor de sânge la Centrul de Transfuzie Sanguină București și a susținut campanii de screening mamar gratuit în județul Olt, în cadrul proiectului „Susține lupta împotriva neoplasmului mamar”. Caricaturistul este cunoscut pentru evenimente sociale umanitare din Bucuresti și pentru județul Olt, a susținut cazul lui Mateo pe data de 28 mai 2023. Mateo este băiețelul unei polițiste, agentă la Institutul de Studii de Ordine Publică. Micuţul, la 1 an și 2 luni a fost diagnosticat cu paralizie cerebrală infantiă. Caricaturistul oltean Gogu Neagoe care a oferit caricaturi, drept de mulțumire pentru eforturile donatorilor și ale medicilor de la Centrul de Transfuzie Sanguină București. Evenimentul umanitar organizat de Gogu Neagoe și a avut loc între 16 și 19 noiembrie 2022-2023, la Centrul de Transfuzie Sanguină Bucureşti. Caricaturistul Gogu Neagoe a realizat 246 de portrete participantilor la crosul pentru viata „Hope Run for Alexandra”, desfăşurat în data de 1 marite 2020, în Capitală. Portretele caricaturi au fost realizate in timp de 6 ore fără pauză.
Gogu Neagoe deține trei recorduri mondiale Guinness World Records și a câștigat, de-a lungul anilor, numeroase distincţii culturale în România, Statele Unite ale Americii și Europa, fiind cel mai apreciat caricaturist cu titluri mondiale și europene.
Gogu Neagoe este frecvent invitat în juriul festivalurilor de folclor, muzică populară și artă vizuală din toată țara de la „Cerbul de Aur” Corabia de aur Olt și Festivalul Mamaia, până la festivalul de folclor pentru copiii precum „Căluşul Românesc” Slatina Olt. De-a lungul carierei sale, a participat la numeroase concursuri şi expoziții naționale și internaționale de pictură și caricatură, impresionând publicul şi criticii cu creațiile sale ingenioase și pline de umor.
A fost desemnat caricaturist oficial al Jocurilor Olimpice de vară Paris 2024, iar printre portretele sale se numără cele ale sportivilor Pan Zhanle, Kyle Chalmers și David Popovici, Sabrina Voinea, Novak Djokovic și sunt foarte multe portrete realizate. Lucrările sale au ajuns în colecții particulare din România și din străinătate, Caricaturile artistului sunt expuse în Australia, SUA, Iran, Franţa, Italia, Germania, China, Japonia, Bulgaria, Belgia, Grecia. Gogu Neagoe este invitat la Festivalul Național concurs de Umor „Oltenii şi Restul Lumii” din Slatina, județul Olt, unde adună alături de el alți artişti talentați și împărtășește pasiunea sa pentru artă cu publicul larg. Gogu Neagoe este Ambasador Cultural al Academiei Internaționale „Mihai Eminescu” şi a fost distins cu un înalt premiu la Gala premiilor de excelență „10 pentru Craiova”, organizată cu ocazia celei de-a cincea ediții, în data de 1 Decembrie 2022.
Gogu Neagoe a iniţiat și anual organizează concursul de creaţie plastică, ‘Școala mea cea mai frumoasă, pentru elevii cu vârste între 6 și 16 ani, din comunele și satele judeţului Olt. Maestrul caricaturist oltean a fost premiat locul 3 din partea IPA Secţia Română „SPIRIT ȘI PASIUNE ÎN UNIFORMĂ” artistul s-a înscris cu 6 portrete Secțiunea Artă. Concursul pe 6 secţiuni, s-a desfăşurat în perioada 01.02-15.02.2024 pentru membrii IPA. Maestrul Gogu Neagoe a reprezentat cu onoare IPA Regiunea 1 Dolj – IPJ Dolj. Un concurs de arta cultura organizat de IPA SECŢIA ROMÂNĂ pe Secțiuni.
Cu ocazia acestei zile de naștere, dorim să-i urăm La mulţi ani! Fie ca anii care vin să fie la fel de plini de succes şi bucurie, și să continue să ne încânte cu arta talentul sa. Gogu Neagoe este nu doar un artist, ci și un simbol al evenimente sociale în lupta cu sănătate ce marchează cariera caricaturistului. La mulţi ani, maestre!” DETALII
FUNDAȚIA AMZEI: „Nu întâmplător, imaginea identitară a fundației este desenul sculpturii lui Virgil Scripcariu “Triumful binelui”. Suntem bucuroși că în primul nostru proiect de spațiu public, Scuarul Amzei, vom prelua sculptura expusă în premieră în 2024-2025, în fața portalului principal al bisericii Mănăstirii Batalha/Portugalia. Faptul că sculptura a fost în atenția a peste 200.000 de vizitatori ai sitului, veniți din toată lumea, ne onorează și ne încurajează să fondăm ceva recuperator pentru București. Pe 4-5 octombrie, sculptura va fi găzduită în Scuarul Bisericii Amzei. O apariție temporară, înainte de amplasarea sa definitivă în scuar.” SURSA
N.R.: Virgil Scripcariu este licenţiat în arte plastice, în anul 2003, la clasa maestrului Vasile Gorduz. A continuat studiile, aprofundând tema portretului în sculptură. Din 2004, participă la expoziții de grup în România şi în străinătate, realizează expoziţii personale şi amplasează lucrări în spaţiul public. Practică sculptura figurativă, dar creează şi instalaţii de obiect cu mesaj ecologic, social, spiritual. Face parte din comunitatea România Tradiţiilor Creative. În 2006, s-a stabilit cu familia la Piscu, fost sat de olari în apropierea Bucureştiului. Împreună cu soția lui, Adriana, istoric de artă, a pornit un proiect de cercetare şi punere în valoare a patrimoniului cultural din localitate. În 2021, a inaugurat Muzeul-atelier Şcoala de la Piscu, un hub cultural dedicat ceramicii ţărăneşti şi tehnicilor tradiţionale şi artei contemporane. Locul este recunoscut la nivel european, primind Premiul Europa Nostra 2022, la secţiunea Educaţie, Formare, Meşteşug.
Fundației Amzei, aflat pe str. Biserica Amzei 16-18, București sector 1.
INSIDER: „Știați că în Craiova rinocerul are statuie? Într-un sens giratoriu la intersecția străzii Doljului cu strada Brazda lui Novac. Apropo de noua împărțire a României (pro și contra… rinoceri?!) după lansarea de ieri a melodiei trupei Taxi „Când Rinocerii”
DAN TEODORESCU: „Am fost inspirat, în mod evident, de piesa de teatru Rinocerii, de Eugen lonescu. Practic, nu sunt rinocerii mei. Drept care, pentru orice neclarităţi, sugestii sau reclamații, vă rog să vă adresaţi autorului piesei”
Melodia este cântată de solistul Dan Teodorescu dar cu versuri rostite în videoclip de fiecare dintre cele 31 de personalităţi din lumea teatrului, literaturii, jurnalismului, dar şi sportului. Printre acestea se numără David Popovici, Valeriu Nicolae, Carmen Dumitrescu, Mihai Bendeac, Radu Hossu, Oana Gheorghiu, Melania Medeleanu, Florin Ristei, Radu Paraschivescu, Lora, Lucian Mândruţă, Mihai Călin, Corina Băcanu, Gelu Duminică, Emilia Popescu, Angela Gheorghiu, Mircea Cărtărescu, Natalie Ester, Cătălin Striblea, Radu Buzăianu, Ilona Brezoianu, Amalia Enache, Cornel Ilie, David Popovici, Teodor Baconschi, Oana Pellea, Andrei Ciobanu, Florin Negruţiu, Irina-Margareta Nistor, Emilia Şercan, Alex Bogdan şi Victor Rebengiuc.
N.R.: „Rinocerii (titlul original în franceză Rhinocéros) este o piesă de teatru scrisă de Eugen lonescuîn 1959. Este considerată una dintre lucrările cele remarcabile ale teatrului absurd. Premiera românească a piesei „Rinocerii” a avut loc la Teatrul de Comedie din București, în data de 10 aprilie 1964, în regia lui Lucian Giurchescu. Pe durata celor trei acte, locuitorii unui mic oraș francez sunt transformați în rinoceri. Figura principală a piesei, Berenger, un om obişnuit și simplu, de multe ori subevaluat și criticat pentru dependența sa de alcool, se dovedește a fi singurul om care nu face parte din această metamorfoză.” DETALII
N.R.: „Acum patru ani o șoferiță din Craiova de 37 de ani, în timp ce conducea un autoturism pe strada Brazda lui Novac, la intersecţia cu strada Doljului, nu a adaptat viteza la condiţiile de drum, a pierdut controlul volanului, a intrat în sensul giratoriu și în urma impactului, „Rinocerul” a fost pus la pământ.” DETALII
INSIDER: „Statuia LEGO David în mărime naturală din 635 206 piese lego: Înălțime: 5.17 m și Greutate: 647 kg, Peste 3.000 de ore de artă și dăruire. Bergamo, Italia la MAB25. Design de Pierluigi Alberto Cervati. Disponibil pentru închiriere sau achiziționare.” SURSA
N.R.: „O reproducere a lui David de Michelangelo la scara 1:1 a fost expusă în premieră la Bergamo în Piazza del Sagittario a ChorusLife (20 și 21 septembrie 2025). A fost atracţia principală a Mab Bergamo, aflat acum la a noua ediție și organizat anul acesta în noul cartier smart al oraşului, combinând experiența, „Oraşului Cărămizii” (un punct de referință pentru iubitorii de Lego din 2014) cu cadrul contemporan al Choruslife, o fostă zonă industrială complet regenerată și returnată comunității ca un nou centru de socializare, divertisment și servicii. De-a lungul anilor, evenimentul a atras mii de vizitatori, inclusiv din afara oraşului Bergamo, devenind un eveniment cheie în panorama națională a evenimentelor dedicate celor mai faimoase construcții din lume.
Un proiect semnat de Pierluigi Alberto Cervati, un artist cunoscut pentru lucrări ambițioase cu o puternică valoare simbolică: în 2022 a finalizat cea mai mare navă plutitoare realizată din LEGO, fără a utiliza lipici sau suporturi structurale interne sau externe, o reproducere a navei Costa Diadema (realizată cu peste 200.000 de cărămizi), omagiu adus memoriei soției sale, Beatrice Da Ros, care ii împărtăşea pasiunea pentru lumea LEGO-cuplul deschisese împreună magazinul „La Città del Mattoncino” in Bergamo în 2014, şi a decedat în noiembrie 2021, la doar 40 de ani.
În 2023 a creat mozaicul lenticular Guinness World Record, de peste 51 de metri pătrați – lung de 16,83 metri, lat de 3,06 metri și compus din 811.008 inserții Lego, creat cu contribuția a peste 400 de copii din secțiile de pediatrie italiene, prezentat cu ocazia desemnării oraşelor Bergamo & Brescia ca și Capitale ale Culturii, Italia 2023.” DETALII
N.R.: „David este o capodoperă a sculpturii în marmură din Renaşterea italiană, creată între 1501 și 1504 de Michelangelo. Cu o înălțime de 5,17 metri, David a fost prima statuie colosală din marmură a Renașterii, un precedent pentru secolul al XVI-lea și ulterior. David a fost inițial comandat ca una dintr-o serie de statui a doisprezece profeți care urmau să fie poziționate de-a lungul acoperişului din capătul estic al Catedralei din Florența, dar a fost plasat în piața publică din faţa Palazzo della Signoria, sediul guvernului civic din Florența, unde a fost dezvelit pe 8 septembrie 1504. În 1873, statuia a fost mutată la Galleria dell’Accademia din Florenţa. În 1910, ο replică a fost instalată la locul original din piaţa publică. Figura biblică David a fost un subiect predilect în arta florentină. Datorită naturii figurii pe care o reprezenta, statuia a ajuns curând să simbolizeze apărarea libertăților civile, întruchipată în constituția din 1494 a Republicii Florenţa, un oraș-stat independent ameninţat din toate părțile de state rivale mai puternice și de aspirațiile politice ale familiei Medici.” DETALII
David is a masterpiece of Renaissance sculpture created in marble between 1501 and 1504 by the Italian artist Michelangelo. David is a 5.17-metre (17.0 ft)[a] marble statue of the Biblical hero David, a favoured subject in the art of Florence.??David was originally commissioned as one of a series of statues of prophets to be positioned along the roofline of the east end of Florence Cathedral, but was instead placed in a public square, outside the Palazzo Vecchio, the seat of civic government in Florence, in the Piazza della Signoria where it was unveiled on 8 September 1504. The statue was moved to the Galleria dell’Accademia, Florence, in 1873, and later replaced at the original location by a replica.??Because of the nature of the hero it represented, the statue soon came to symbolize the defence of civil liberties embodied in the Republic of Florence, an independent city-state threatened on all sides by more powerful rival states and by the hegemony of the Medici family. The eyes of David, with a warning glare, were fixated towards Rome.
INSIDER: „Regele Mihai”, sculptura cu ochi albaștri – creația artistei plastice Silvia Elena Radu, Expoziţia Regală „Palatul Elisabeta”.
N.R. 1: „Marți, 5 noiembrie 2013, în preajma aniversării zilei onomastice, Majestatea Sa Regele a prezidat un dejun la Palatul Elisabeta. Au fost prezenți, alături de Principesa Moştenitoare și de Principele Nicolae, membri ai Consiliului Regal, membri ai Academiei Române, artişti plastici și muzicieni, oameni de afaceri și jurnaliști, înalți reprezentanți ai Armatei și Diplomației române. Cu ocazia prânzului, a fost dezvelit bustul în bronz al Regelui, lucrare recentă a marii noastre artiste plastice Silvia Elena Radu.”SURSA
FOTO: Daniel Angelescu, Casa Regală a României
N.R. 2: „Silvia Elena Radu (n. 30 iunie 1935, Pătroaia-Vale, Crângurile, Dâmbovița, România – d. 25 mai 2025, București, România) a fost o sculptoriță și pictoriță română, soția sculptorului Vasile Gorduz. Absolventă, în 1960, a Academiei de Arte Frumoase (Institutul de Arte Plastice „N. Grigorescu”), clasa Profesorului loan Lucian Murnu. Din 1961 expune la majoritatea expozițiilor anuale, municipale și ocazionale organizate de Ministerul Culturii şi de Uniunea Artiştilor Plastici din România.” DETALII
INSIDER: „Austeritate – În timp ce Ambasada SUA nu are fonduri pentru pagina de Facebook, la Mc Donald’s comisionul este intre 0-1600 % ?!”
U.S. EMBASSY BUCHAREST ROMANIA: „În lipsa fondurilor alocate pentru desfăşurarea activităţii, această pagină de Facebook nu va mai fi actualizată până la reluarea completă a activităţii, cu excepţia mesajelor urgente de securitate şi siguranţă.
În prezent, serviciile pentru paşapoarte şi vize la Ambasadele și Consulatele Statelor Unite din străinătate vor continua în perioada în care nu există fonduri alocate pentru desfășurarea activităţii, în măsura posibilităților. Nu vom actualiza acestă pagină, cu excepția mesajelor urgente de securitate și siguranţă. Pentru informații cu privire la serviciile și operaţiunile curente, vizitați travel.state.gov.” SURSA
INSIDER: „Expoziția Regală „Palatul Elisabeta”. Dacă aș fi putut să fac o singură fotografie la interior, aș fi ales doar tabla de șah a familiei regale. Piesele tocite ale unui joc de șah nu mint niciodată. Ele sunt dovada că la acea masă s-a consumat multă pasiune și nu doar simpla umplere a timpului liber. Legenda spune că după moartea Reginei Ana, în 2016, Regele Mihai, în puținul timp rămas pe lumea asta, nu a mai jucat niciodată șah. Nici la acea masă și nicăieri în altă parte. Știu, prima explicație ar putea fi starea oricum precară de sănătate. Și am putea să ne oprim aici cu legenda. Sau ai putea numi asta un gest simbolic, până la urmă unul de iubire. Dar mai cred că momentul ăsta e și o expresie a suferinței. Ritualurile alea mici, pe care le ai cu omul de lângă tine, indiferent cine și ce este omul de lângă tine. Un ceai, cafeaua de dimineață, un film, o plimbare, cumpărăturile săptămânale, o partidă de șah, toate astea devin, în timp, o formă de viață în doi. Când dispare celălalt, toate lucrurile astea care îți dădeau sens rămân să mai fie umplute doar cu golul din fața ta.
(…) Nu luați „fotografia” cu care am plecat eu de aici drept referință. Pentru că da, nu se fac fotografii la interior, așa că va trebui să te descurci singur. Dar sunt multe altele care or să vă placă, e o promisiune. Locul ăsta e una dintre cele mai frumoase case în care veți fi intrat vreodată. Mai cred și că accesul publicului aici rămâne totuși un privilegiu. Palatul Elisebeta e chiar lângă Muzeul Satului, poate fi vizitat doar vara și doar în weekend. E 40 de lei biletul, în care e inclus și ghidajul. La care dacă se va nimeri să fie Cristi, fiți îngăduitori. Pe Cristi e posibil ca eu să-l fi prins în chiar prima lui zi în postura de ghid. Dar e un băiat foarte simpatic și chiar cred că merită susținut. Mi-ar plăcea să-l reîntâlnesc aici când o fi să revin. Pentru că da, categoric am să revin. Doar și pentru o plimbare prin minunata grădină din curtea palatului, în care ai voie să faci și poze.” SURSA
N.R. 1: Palatul Elisabeta, aflat pe Șoseaua Kiseleff, la numărul 28, pe malul Lacului Herăstrău, lângă Muzeul Satului. Fosta reședință oficială a Regelui Mihai I este, în prezent, sediul Asociației Casa Majestății Sale, care a deschis aici o expoziție, pentru iubitorii de istorie și de artă. Palatul a fost construit între anii 1935-1937, după un plan al arhitectului Corneliu Marcu, într-un stil care îmbină elementele maure cu cele brâncovenești. Acest palat a fost ridicat pentru Principesa Elisabeta, sora regelui Carol al II-lea și fostă regină a Greciei, la cererea fratelui său, dar a fost folosit în acest scop doar în perioada 1937-1944. Prințesa a preferat să locuiască mai mult la Castelul Banloc, din Timiş, departe de agitația Bucureștiului.
După bombardarea Palatului Regal de pe Calea Victoriei, în august 1944, Regele Mihai fost nevoit să-și caute o altă reședință oficială. Astfel, cu acordul mătuşii sale, Regele s-a mutat temporar la Palatul Elisabeta, devenit astfel refugiu și curte regală, până la abdicarea acestuia, în decembrie 1947. De altfel, chiar aici, pe 30 decembrie 1947, într-una dintre camerele palatului, Regele a fost nevoit să semneze actul de abdicare, iar palatul a fost naționalizat de autoritățile comuniste. Palatul Elisabeta a devenit casă de protocol în perioada comunistă, iar în anii 1990 aici au funcționat un hotel şi un restaurant, interiorul clădirii fiind semnificativ modificat. Ajunsă în administrarea Regiei Autonome a Protocolului de Stat (RAAPPS), clădirea a fost apoi dată în folosință Regelui Mihai, pe toată durata vieții acestuia. Astfel, între anii 2001-2017, Palatul Elisabeta a fost reşedinţa oficială a Familiei Regale.
Începând cu anul 2020, impresionanta clădire a devenit sediul Asociației Casa Majestății Sale, care a organizat aici o expoziție regală, ce poate fi vizitată începând iulie până în septembrie. În această perioadă, palatul poate fi vizitat în fiecare zi de vineri, sâmbătă şi duminică, în intervalele orare 10-13 și 14-17. Biletele de intrare pentru copii, elevi, studenţi şi pensionari sunt 20 lei de persoană. Biletele pentru adulți sunt 40 de lei de persoană.” ALTE FOTO
N.R. 2: „Vizitatorii au acces în Salonul Mihai I, Galeria de Artă Contemporană, Salonul Carol I şi Elisabeta, Salonul Alb, Biroul Majestății Sale, Sala Regilor, Holul de Marmură şi Sufrageria Mare. De asemenea, vizitatorii au acces pe Platforma cu Lei și în grădina Palatului, acolo unde are loc în fiecare an Garden Party şi unde se află „Memorialul Copacilor”, care cuprinde arbori plantați de personalitățile regale şi şefii de Stat care au vizitat palatul, din anul 2001 încoace. La intrare în palat, sub arcada principală, există un magazin cu suveniruri.
Sunt expuse uniformele militare ale Regelui Mihai I, colecția de costume populare a Reginei Elena, decoraţii şi ordine regale, Colecția Regală de Artă Contemporană, portretele regilor și reginelor României din toate generațiile, precum şi masa din Sufrageria Mare, pregătită pentru dineurile oficiale.” SURSA
INSIDER: „Când ți se mărește familia și nu vrei să renunți la mașina ta.” SURSA
N.R.: „Caramel și Caramela – ,în interior, doar loc de dormit.”‘ „Bucureșteanul – proprietar, proiectant & autor și-a înmatriculat un vis.” VIDEO
„Opel Vectra este o mașina de familie marca Opel, subdivizia General Motors din Germania. Acest autovehicul a fost produs și sub alte denumiri: Vauxhall Vectra (UK), Chevrolet Vectra (America Lantină), Holden Vectra (Australia). Producţia a început în anul 1988 pentru a înlocui modele mai vechi precum: Opel Ascona (Europa), Vauxhall Cavalier (UK), Holden Apollo (Australia), Holden Camira (Noua Zeelandă) și a încetat dupa 20 de ani, în 2008 fiind înlocuită de Opel Insignia (Europa), Vauxhall Insignia (UK), Holden Epica (Australia). Vectra este împărţită în 3 modele principale: Opel Vectra A (1988-1995); Opel Vectra B (1995-2002); Opel Vectra C (2002-2008). Inițial disponibilă ca sedan cu patru uși, o versiune hatchback cu cinci uși a apărut în martie 1989. A fost proiectată de Wayne Cherry, şeful de design Opel la acea vreme.”