INSIDER: „Treceam ieri prin Piața Universității, vizavi de Intercontinental și am văzut că se organiza un protest. Dintr-o dubă se împărțeau veste inscripționate PP. Pentru moment am crezut că PP-DD -ul „se întoarce”, dar cum lipsea flacăra violet, am căutat o altă explicație. Filmam din mers și pe măsură ce înaintam toți se întorceau cu spatele, m-am gândit că ori sunt timizi ori sub acoperire ori vor să facă un protest nemediatizat… Se pare că PP vine de la Partidul Patrioților și nu de la Partidul Poporului cum am crezutinițial.
N.R.: „PARTIDUL PATRIOȚILOR este persoană juridică de drept public și își desfăşoară activitatea pe întreg teritoriul naţional, în conformitate cu prevederile Constituţiei şi ale legislaţiei române în materie politică şi electorală şi cu prevederile din statut.
Președinte PP: lulian-Radu Surugiu (n. 10 iulie 1984) este un deputat român, ales în 2012 din partea Partidului Național Liberal. Iulian Surugiu a fost agent de poliție între 1990 și 2008, an în care a ieşit la pensie. După acel an a fondat și condus două sindicate importante din Poliție, cel mai cunoscut dintre acestea fiind, Sindicatul Național al Agenților de Poliție (SNAP). Din 2014, spune că este om de afaceri, „întreprinzător particular” este expresia folosită în CV-ul său. Din 2022 și-a înfiinţat propriul partid politic.’ DETALII
INSIDER: „Cum prețurile tot cresc, iar lumea tot mai săracă multele Mall-urile devin încet-încet locuri de promenadă și vizitat expozițiile din interiorul ori exteriorul magazinelor. În Park Lake (București sector 3), printre multele exponate este în prezent o campanie de conștientizare și responsabilizare în trafic referitor la șoferii care conduc sub influența alcoolului. Un Tico „șifonat” artistic, o bicicletă îndoită și o trotinetă zgâriată.”
N.R.: „În 2024, în Romania, au avut loc aproape 30.000 de accidente rutiere soldate cu vătămări corporale Dintre acestea, în aproximativ 3.000 de accidente au fost implicate persoane aflate sub influența alcoolului. Asta înseamnă aproape 1 din 10 accidente. Nu e doar o statistică, este o realitate dureroasă, una care poate fi schimbată prin responsabilitate. *conform datelor furnizate de institutul Național de statistică, publicate in luna mal 2025 De asemenea, Legea Anastasia (Leges 213/2023) prevede pedepse cu închisoare fără posibilitatea suspendării pentru șoferii care conduc sub influența alcoolului, a drogurilor sau fără permis și provoacă accidente grave.
Campania „Designed by Accident – viața nu are buton de undo” este un semnal de alarmă. Este un manifest. Vehiculele avariate expuse sunt un reminder ca viața noastră nu are backup, buton de undo și că trăim o singură dată. Rampa auto este pictată manual de ORTAKU, artist, vizual din București, activ în domeniul street art-ului de peste 20 de ani. Picturile sale murale şi intervenţiile urbane pot fi descoperite în mai multe orașe din ţară şi din străinătate. O campanie de responsabilizare în trafic, susţinută de de Bergenbier și ParkLake.”
INSIDER: Nu pentru mame singure, nu pentru casnice, nu pentru văduve ori orfani …
„Asigurat fără a plăti CASS ❓ Da, se poate dacă deveniți donator de celule stem! „Toți cei care donează efectiv celule stem și nu au nicio sursă de venit pot dobândi calitatea de asigurat CNAS, fără plata contribuției, pe o perioadă de 10 ani”, a declarat președintele CNAS, Horațiu Moldovan.” SURSA
N.R.: „Cu ocazia Zilei Mondiale a Donatorilor de Celule Stem Hematopoietice (treia sâmbătă din septembrie), conf. dr. Horaţiu-Remus Moldovan, preşedintele CNAS, a transmis un mesaj. „Astăzi le mulțumim celor care aleg să dăruiască o şansă la viață pacienţilor în luptă cu boli grave de sânge sau ale sistemului imunitar donatorii de celule stem. Ei sunt dovada vie că gesturile de generozitate şi responsabilitate pot aduce speranță în cazu diagnosticelor severe și pot face diferenţa între boală şi vindecare. Ca semn de recunoștință pentru gestul lor altruist, toți cei care donează efectiv celule stem şi nu au nicio sursă de venit pot dobândi calitatea de asigurat CNAS, fără plata contribuției, pe o perioadă de 10 ani”.
Potrivit CNAS, în România sunt aproape 110.000 potențiali donatori înscriși în Registrul Național al Donatorilor Voluntari de Celule Stem Hematopoietice (RNDVCSH), „însă pretutindeni nevoia de solidaritate pentru a salva vieți este mai mare ca oricând”. DETALII
INSIDER: „Park Lake, București sector 3 – Expoziție colectivă „Breaking the Silence: A Visual Narrative on Emotions Left Unspoken”, până pe 7 octombrie.
NARCIS/ NARCISSUS de Alexandru RĂDVAN – polistiren, răşină poliuretanică, spray, dimensiuni 154 x 150 x 350 cm. NARCIS îşi are originea în mitul clasic al lui Narcis, care, văzându-şi chipul oglindit în apă, se îndrăgosteşte de propria frumusețe, experiență care îi determină destinul. În această reinterpretare însă, transformarea nu mai duce către floarea de narcisă, ci către o imagine familiară şi imediată: grămezi de materiale de construcții, clădiri începute şi abandonate, șantiere fără sfârşit. Lucrarea vorbeşte despre fragilitatea şi precaritatea spațiului urban, asemănătoare unui bloc lovit de cutremur sau pieței centrale aflate într-un proces perpetuu de decopertare, surprinzând poezia „șantierului continuu” care definește Bucureștiul.
BIOGRAFIE – Alexandru Rădvan, un nume de referință al artei contemporane românești, a dezvoltat un discurs artistic care explorează figuri mitice, personaje şi legende antice, înțelese ca posibile modele actuale, încă valabile, în viața modernă. Începând cu sfârşitul anilor ’90, Alexandru Rădvan a expus în numeroase solo show-url, precum și în expoziții colective, atât în țară cât și în străinătate. Cu un discurs artistic bine articulat, Rădvan experimentează o varietate de medii de exprimare de la desen, colaj, pictură, la sculptură si instalație. Din 2006 este reprezentat de Anaid Art Gallery București/ Berlin. În prezent este lector univ. dr. în cadrul Universității de Arte București, Departamentul Pictură. Îi regăsim lucrările în colecția Muzeului Național de Artă Contemporană și in colecții private din Austria, Belgia, Grecia, Israel, Italia, România și SUA. Trăiește și lucrează în București.
N.R.: „13 artiști români și internaționali își unesc vocile pentru a vorbi despre emoții nerostite, depresie și vindecare prin artă. Pe durata expoziției sunt o serie de activități precum: 👣 tururi ghidate susținute de artiști, 🎨 ateliere de art therapy, 🗣 o sesiune de discuții interdisciplinare deschisă publicului (7 octombrie), moderată de scriitorul Marius Chivu cu invitați speciali.📍 Main Square. Intrarea liberă” DETALII
INSIDER 1: „Când ai crezut că le-ai văzut pe toate în viaţă…” Căpiță, la plimbare, pe drumurile din Cluj.” SURSA
INSIDER 2: „Pentru cei care locuiesc ori au/ au avut vreodată părinți, bunici la țară e o imagine obișnuită cu recunoașterea inventivitatii posesorului de căpiță, pentru cei de la oraș, e vărul Itt din Familia Addams.”
INSIDER: „Situat în mijlocul vastului platou din fața Teatrului Național, ansamblul monumental denumit inițial Caragealiana a fost gândit ca un simbol al artei dramatice românești și totodată un omagiu adus lui Ion Luca Caragiale, scriitorul și dramaturgul al cărui nume este purtat și de cea mai înaltă șcenă a țării.
Grupul statuar „Căruța cu paiațe” denumit și Caragealiana (iar nu „Caragialiana”, cum s-ar fi cuvenit, după părerea lui Șerban Cioculescu, care și-a intitulat astfel studiul din 1974), este instalat în fața Teatrului Național „Ion Luca Caragiale” din București și constă dintr-un ansamblu de 16 sculpturi realizate de artistul Ioan Bolborea, reprezentând personaje cunoscute ale operelor lui Ion Luca Caragiale. Ansamblul ajunge la o înălțime de șapte metri și cântărește, în total, peste 25 tone. Toate personajele sunt făcute din bronz patinat și ajung și la peste patru metri înălțime, cântărind aproximativ o tonă fiecare. Personajele sunt reprezentate în costumele tipice modei La Belle Epoque din timpul lui Caragiale, fiind în mișcare și dând senzația unui iureș necontrolat. Monumentul este ilustrarea stilului dramatic de tip vodevil care caracteriza spectacolele de la sfârșitul secolului XIX, începutul secolului XX. Totodată, această a doua intitulare face referire și la precursorii lui Caragiale, modalitatea de prezentare a personajelor sugerând o caravană cu actori, așa cum funcționau trupele de teatru la mijlocul secolului al XIX-lea când din cauza lipsei localurilor proprii ele erau nevoite să adopte un spirit „nomad”.
Siluetele stilizate îi reprezintă pe Farfuridi, Brânzovenescu, Cetățeanul Turmentat, Goe, Zoe, Mam’mare, Chiriac, Mița, Veta, Zița, Rică Venturiano, Mamița, Trahanache, Cațavencu și Pristanda. Figurile personajelor amintesc de chipul marilor actori care i-au interpretat de-a lungul timpului: Lucia Sturdza Bulandra, Alexandru Giugaru, Constantin Tănase, Dem Rădulescu, Grigore Vasiliu Birlic, Ion Chelaru, Radu Beligan, Mircea Diaconu. Lateral, șezând pe un scaun și fumând tacticos din pipă, însuși Nenea Iancu își admiră personajele, detașat și puțin zeflemist, dar cu aerul că își asumă în întregime creația pe care ne-a lăsat-o moștenire, spre neîncetata mirare a românilor care au spus și vor spune mereu „Nu s-a schimbat nimic, suntem aceiași și ne comportăm așa cum ne-a descris Nenea Iancu acum mai bine de un secol”.📍Locație: în fața Teatrului Național – Piața 21 Decembrie ⏰ Deschis permanent, acces gratuit’ SURSA
N.R.: loan Bolborea s-a născut în Hunedoara, în 1956, când tatăl său efectua, acolo, serviciul militar. Şi-a petrecut copilăria în zona Braşovului şi a Făgărașului. A intrat în 1971 la Liceul de Artă din Brașov, unde l-avea ca profesor pe Florin Codre. După absolvire, în 1978 a fost admis la Institutul de Arte Plastice „Nicolae Grigorescu” din București, pe care l-a absolvit în 1981. În 1990 a plecat în Franţa, unde a avut o expoziție colectivă în cinstea înfrăţirii dintre Câmpina și un orășel de la marginea Parisului. Pictura era reprezentată prin Mihai Săvulescu, Simion Crăciun, Todecan Mircea, iar el cu sculptura.
După vreo două săptămâni, a plecat în Belgia și Luxemburg. Întors în ţară, a pus bazele unei turnătorii pentru sculpturi în bronz, cumpărând, la începutul anilor ’90, turnătoria de bronz a Uniunii Artiştilor Plastici. Această „fabrică de monumente” dispune de o turnătorie în ceară pierdută, o ipsosărie și o secție de restaurare. În prima parte a anului 2019, Primăria Capitalei, prin AMPT, a formulat pe numele sculptorului loan Bolborea o plângere penală pentru înșelăciune, pentru că mai multe dintre turnările în bronz realizate de el (Căruța cu Paiațe, I.L. Caragiale, Vioara Spartă, Al. I. Cuza şi Împăratul Traian) s-ar fi dovedit, în urma expertizării, a fi realizate din alamă care este mai ieftină, și nu din bronz, cum prevedeau contractele. Artistul respinge acuzațiile, susținând că primăria folosește motivele astea pentru că are un proces cu el legat de contractul pentru monumentul Marii Uniri, pe care primăria l-a reziliat.
I.L. CARAGIALE: „Neamul acesta nu e un neam stricat; e numai nefacut încă; nu e pân-acum dospit cumsecade.”
OPERE: § Grupul statuar „CĂRUȚA CU PAIAȚE” (2005) din fața Teatrului Național Bucureşti, inaugurat la 19 decembrie 2010. § ALEXANDRU IOAN CUZA – la intrarea în Parcul Alexandru loan Cuza ( IOR) din București sectorul 3. § MONUMENTUL INFANTERIEI din București amplasat în Parcul Kiseleff, în care a imortalizat doi generali de armata, Mihail Popescu si Vasile Apostol. § MONUMENTUL LUI EUGENIU CARADA din lângă BNR Bucureşti (reconstituire). § FÂNTÂNA VIOARA SPARTĂ, instalată în „parcul Colțea” din Bucureşti. § Lucrările de turnare pentru STATUIA ÎMPĂRATULUI TRAIAN din Bucureşti, opera lui Vasile Gorduz, amplasată pe treptele Muzeului Național deIstorie a României. § MONUMENTUL RECONCILIERII la Arad sau Monumentul „Revoluției Române de la 1848, are aspectul unui arc de triumf amplasat în Parcul Reconcilierii. Profilurile în bronz reprezintă România descătuşându-se și Uniunea Europeană, pe o față, și România și minorităţile, pe cealaltă față a arcului. Pe fiecare parte, între scenele menționate, se află câte un text, primul fiind un citat din Avram lancu, iar al doilea din Simion Bărnuțiu. Urmează pilonii arcului de triumf, pe care sunt reprezentați, în basoreliefuri de bronz, de câte 5 metri înălțime fiecare, cei mai importanți eroi pașoptişti: Cuza, Kogălniceanu, Negri, apoi Alecsandri și Barițiu, Avram lancu, Rosetti, Magheru și, în fine, Bălcescu, stând alături de Kossuth, aceasta fiind o dorință expresă a unor arădeni. § MONUMENTUL EUGEN IONESCU la Slatina, 2002-2003, o lucrare de 3,5 metri, în bronz. § MONUMENTUL „HOREA, CLOȘCA ȘI CRIŞAN” Alba Iulia.” DETALII
INSIDER: „Alien – tandra și blânda mea fiară: bine ai venit pe planeta Pământ! Poate ne salvezi de noi…. Mă uit seara pe post de ”cântec de leagăn” la serialul numit Alien: Earth – primul serial TV din franciza cinematografică Alien, creat de Noah Hawley. Acțiunea se petrece în anul 2120, cu doi ani înainte de evenimentele din filmul Alien din 1979, pe un Pământ dominat de megacorporații, unde coexista oameni, cyborgi și sintetici.
Aș face o reclamă gen. Iese monstrul acela fioros care ne sperie de prin 80 încoace. Chiar e cea mai ”rece frică” produsă de un SF. Iese din corabia care naufragiază și întreabă: unde suntem? Pe planeta Pământ. Aaaa, la ființele acelea neajutorate? Numiți oameni? Doar că Alienul nu știe ce-l asteapta și subestimează ființele astea numite oameni. Cele mai feroce animale din Univers care o fac pe fragilele. Pe Pământ îl așteaptă două corporații care-l vânează că au de făcut bani pe el. Și începe. După câteva serii Alien zice: Doamne, ferește-mă de Pământ și de Oameni că de Iad și Diavol mă feresc singur. Mai în scurt: după cam 5 episoade începi să te sperii de oameni și să duci grija Alienului care pare un mielușel proaspăt născut și neajutorat. Nu mai zic de sintetici care sunt un soi de post umani – niște îngerași dar care nu trebuie treziți la umanitate că fac rău. Oricum, îmi place că e imprevizibil și mai aduce speranță: Pământul salvat de Alienii aceea drăgălași.
Să sperăm că vom fi salvați de noi înșine… Eliberarea planetei Pământ. The End” SURSA
N.R.: „Serialul TV ALIEN: EARTH, creat de Noah Hawley, este o producție americană de ficțiune științifică horror, care a avut premiera pe 12 august 2025 pe FX și pe Disney+. Serialul, care se petrece cu doi ani înainte de primul film Alien (1979), urmărește o tânără femeie hibrid pe nume Wendy (jucată de Sydney Chandler) și un grup de soldaţi, care descoperă (în anul 2120) o amenințare extraterestră fără precedent pe Pământ după ce o navă spațială s-a prăbușit și a adus cu ea o amenințare extraterestră nemaiîntâlnită, marcându-se prima incursiune a Xenomorfilor pe planeta noastră.
DISTRIBUȚIE: Sydney Chandler, Alex Lawther, Essie Davis, Samuel Blenkin, Babou Ceesay, Adarsh Gourav, Timothy Olyphant
INSIDER 1: „Noul container – refugiu din Șaua Șugărilor răsturnat de vânt. Sau ce înseamnă rafale de 109 km/h. Graficul rafalelor de vânt din perioada cu pricina.” SURSA
INSIDER 2: „Atentie! Natura mereu surprinzătoare. O forță de 30m/s (109 km/h) a vântului a reușit să răstoarne un container de câteva tone. La aproximativ o oră de Vârful Omu. Nu recomand adăpostirea după el in caz de vânt puternic. Există pericolul să mai fie răsturnat încă o dată..”‘SURSA
INSIDER 3: „Containerul trebuia montat într-un refugiu, după coastă, nu în bătaia vântului pe vârf. Bine că nu l-a montat acolo unde-i Crucea. Nu de aia îi refugiu, să fii protejat de rafale. Ancorare și calcule inginerești la montarea containerului la 2.340 m. Cred că este o surpriza pentru toată lumea că avem vânturi cu o astfel de viteză in Romania?!”
INSIDER 4: „Citez ,,accesul este securizat printr-un cod activabil la 112″…deci s-a pus un container PE munte pentru folosire doar daca suni la 112….,,,cum o fi să ajungi noaptea lângă el, să suni să-ți de-a codul?….și de ce să ai nevoie că dacă ești rănit sigur nu mai ajungi la el….care e rostul lui practic?”
N.R.: „Şaua Şugărilor este o șa montană în Munții Bucegi, un punct important pe traseele de drumeţie din zonă, în special pe ruta Cabana Babele Vârful Caraiman – Şaua Şugărilor Cabana Omu. Este un traseu de legătură între platoul Babelor și platoul de pe care se vede Crucea Eroilor Neamului, oferind priveliști deosebite asupra Spinării Coștilei.
INSIDER: „La câțiva ani din lipsa noilor invenții/ creații în materie de jucării campaniile de marketing „resuscitează” unele vechi, deși mi-ar place mai degrabă să cred într-o(re)descoperire a fiecărei generații. După 7 ani se pare că iar a început nebunia cu kendama. Pe lângă telefon, acum toți copii vor o kendama ceea ce teoretic ar fi o veste bună. Din păcate, părinții le cumpără și apoi le cară peste tot, timpul de joacă al copilului fiind insignifiant – după ce își dă de 2 ori cu bila în cap și apoi încă de vreo două, într-o sforțare de ambiție, se întoarce la joaca „safe” de te pe telefon. Din păcate, scumpă în funcție de portofelul părintesc și nefolositoare, la nivel de masă. Prețurile cresc de la vreo 35-50 lei pentru kenadamele no name la taraba din piață ori second hand pe OLX, la zeci de euro pe emag și librării până la peste 1000 de euro cele de branduri de lux precum Luis Vuitton. Dacă întrebi AI-ul despre cea mai scumpă kendama din lume îți spune despre kendama de aur a lui CRBL (Eduard Mihail Andreianu) de 5000 euro (fără vreo poză!). Confecționată din 43 g de aur de 18 K de către niște prieteni de ai săi din Spania, a fost scoasă la un moment dat la vânzare. CRBL a strâns o colecție de peste 600 de kendame și a creat un muzeu în Dubai pentru a le expune. Pentru a promova și a permite accesul la colecția sa într-un mod inovator, CRBL a digitalizat kendamele și le-a transformat în NFT-uri (Non-Fungible Tokens). Muzeul a fost dezvoltat în paralel cu proiectul Kendama Coin, o iniţiativă a artistului de a explora domeniul crypto prin intermediul pasiunii sale pentru kendama.
În anul 2017, în România era cea mai mare comunitate de kendama din Europa, iar un singur brand vindea lunar câte 50.000 de exemplare. În nici 2 ani nu prea le mai folosea nimeni…
N.R.: „Kendama (jap. けん玉、 „sabie [și] minge”) este o jucărie tradițională japoneză. Aceasta este formată din mâner (ken), o pereche de cupe (sarado) și o minge (tama) care sunt toate legate între ele printr-o sfoară. Scopul este ca fiecare persoană să arunce bila și să o prindă în interiorul unei cupe sau în spațiul dintre acestea. Kendama este de obicei realizată din lemn și cuprinde următoarele: 1. Sabie; 2. Vârf de sabie; 3. Platou; 4. Farfurie medie; 5. Farfurie mică; 6. Minge; 7. Gaură; 8. Fir; 9. Corpul plăcii; 10. Marginea farfurii mici; 11. Marginea platoului; 12. Ţăruş; 13. Capătul din spate; 14. Orificiu de fixare a firului.
Originile jocului sunt disputate. Unii cred că este o variantă a jocului francez cu mingea și cupa, bilboquet (bil „minge”, boquet „copac mic”), o jucărie care datează din secolul al XVI-lea și a fost populară în Europa în secolul al XVII-lea. În aceeaşi perioadă, se crede că kendama a ajuns în Japonia prin Drumul Mătăsii din China, în perioada Edo (1600-1868), unii cercetători specificând că a ajuns între 1420 și 1500. Oraşul Hatsukaichi din prefectura Hiroshima este considerat locul de naştere al kendamei japoneze moderne, deoarece oraşul a devenit primul loc pentru fabricarea kendamei. Hamagatsu Ekusa a creat forma kendamei, care este recunoscută pe scară largă astăzi, în 1919 în oraşul Kure. La începutul secolului al XX-lea, jucăria avea două cupe laterale și era numită minge jitsugetsu (日月ボール), traducându-se literalmente prin „minge cu soare și lună”, datorită reprezentării soarelui de pe minge și asemănării cu cupele cu semiluna. CONTINUARE
INSIDER: „De Ziua Bucureștiului, la ediția aniversară „iMapp” din Piaţa Constituţiei (cea de-a 10-a) la cel mai mare concurs de video mapping modial, 7 artiști, câștigători ai celor mai mari festivaluri din lume, și-au prezentat lucrările pe fațada Palatului Parlamentului. Intrarea, liberă.
Garduri și gărdulețe au fost montate începând din Piata Unirii iar echipajele de ordine din belșug direcționau doritorii către întrările dinspre Parcul Izvor și Piața Francofoniei, cu trecere printr-o succesiune de filtre. Control în genți ca la aeroport și confiscat/ donat apa, suc, chips-uri, stick-uri, sandwich -uri, spray deodorant, unghieră, etc. cam tot ce aveai prin geantă, asta dacă vroiai musai să intri la spectacolul gratuit organizat de Primăria Bucureștiului. Bani, carduri, telefon sunt cam tot ce aveai voie să deții pentru a intra la evenimentul minune cu durata de 12 ore (conform informațiilor de pe net!) în zilele de 20 și 21 a.c. Copilul avea o trotinetă și datorită ei am scăpat ușor: „Cu trotinetă nu intrați, sub nicio formă!” Mulțumim, Doamne!
N.R.: „Bucureștiul împlinește 566 de ani astăzi, 20 septembrie 2025, de la prima sa atestare documentară, marcând această ocazie prin organizarea „Zilelor Bucureștiului”, care include o serie de evenimente culturale și de divertisment inclusiv plimbări gratuite cu autobuzul turistic și cu tramvaie, trasee culturale, spectacole de teatru și video-mapping. Evenimentele sunt organizate pe parcursul weekendului 20-21 septembrie.
iMapp Bucharest – Winners League este cel mai important eveniment de video mapping din lume, un reper pentru specialiști în domeniul audiovizual și o celebrare a creativității, artei, tehnologiei şi a inovației, devenind un brand al Capitalei, aflat în 2025 la cea de-a 10-a ediție. Din punct de vedere tehnic, iMapp Bucharest este spectacolul artelor vizuale şi al tehnologiei pe faţada de 23.000 de metri pătrați a Palatului Parlamentului cea mai mare „ecran” din lume.
infoINSiDER.ro 