PRIMUL FLUX DE ŞTIRI TRIMISE DE CITITORI

CIOC-CIOC: „Slavă Domnului că orașele mai ascund asemenea adrese – cele la care cineva se bucură să te vadă, chiar dacă vii din cer!”


INSIDER: „Stăteam la rând să cumpăr pâine când am auzit un croncănit care solicita, destul de hotărât, atenția cuiva.
La câțiva pași, o stăncuță mânca din mâna vânzătoarei unui mic magazin cu hrană pentru animale. Cocoțată pe ușa deschisă, urmărea conversația femeii cu o prietenă, de la înălțimea potrivită pentru a avea și ea un cuvânt de spus.
M-am apropiat să-i aflu povestea.
O cheamă Cioc. Când găsește magazinul închis, bate cu ciocul în geam. Doamna vânzătoare îi recunoaște semnalul și iese. La urma urmei, magazinul vinde hrană pentru animale, iar Cioc îndeplinește toate condițiile.
Am făcut câteva fotografii și m-am întors la coada pentru pâine.
Slavă Domnului că orașele mai ascund asemenea adrese – cele la care cineva se bucură să te vadă, chiar dacă vii din cer.” SURSA

N.R.: „Stăncuţa (Corvus monedula, sin. Coloeus monedula) este o pasăre migratoare, din genul Corvus, familia Corvidae, unele populații cuibăresc în ținuturi sălbatice, şi altele antropofile, ce cuibăresc în localități. Cele din regiuni sălbatice au cuibul în scorburi şi pereți de stâncă, pe când celelalte în construcții, coşuri, ornamentații, crăpături de ziduri, clopotnițe etc. Femela depune în cuib 4-6 ouă albicioase-albăstrui, cu pete brune. Timpul cuibăritului începe în luna aprilie, ouăle sunt clocite de femelă timp de 17-18 zile. Stăncuța are o dimensiune de 35 cm, penajul este de culoare neagră, numai ceafa şi dosul gâtului sunt cenuşii. În România stăncuţa este sedentară, populează regiunile joase, ca şi văile râurilor de munte. Populațiile nordice migrează în iarnă spre Europa şi Asia de Sud.”

ARHIVĂ: CIOARĂ ALBĂ: Stăncuță cu albinism total, exponatul lunii februarie la Muzeul Olteniei. Exemplar tirolez, colectat acum 106 ani!

COMENTEZI?