CANALUL DUNĂRE-BUCUREȘTI: Primul proiect datează din 1864, din timpul lui Cuza, reluat în 1929 de Parlamentul României, dar construcția a fost începută de Ceauşescu și abandonată după Revoluție!

INSIDER: „Pentru că încă odată am auzit la știri de celebrul proiect Canal Dunare-Bucuresti că s-ar dori a fi actualizat, am plecat să văd unde urma să fie amplasat portul București și în ce stadiu se află acum. Primele mențiuni despre intenția de a se construi un canal între Dunăre și București datează din 1864, când un trimis al lui Alexandru Ioan Cuza la Paris comunica propunerea unui grup de capitaliști francezi de a canaliza Dâmbovița “de la București și chiar mai sus spre Oltenița” și de a înființa o companie de navigație. Primul proiect a fost inițiat în 1880 de inginerul Nicolae Cucu, care a realizat o schiță-proiect pentru o cale navigabilă București–Oltenița.
Apoi, în 1929, Parlamentul României a adoptat o lege care prevedea construirea unui canal care să transforme Bucureștiul în port la Dunăre.

Lucrările efective de executare au început însă, abia în 1986. Deși era cea mai costisitoare soluție și din punct de vedere tehnic, Nicolae Ceaușescu a preferat varianta pe Argeș și a luat personal decizia de adoptare a acestei variante a construcției. După inaugurarea în 1984 a canalului Dunăre–Marea Neagră, s-au început lucrările la acest nou canal. După 1989, proiectul a fost din nou abandonat și totul a fost sistat. În 1994, canalul a intrat în mod oficial în conservare. Lucrările existente s-au deteriorat. O mare parte a plăcilor de beton și a bordurilor au fost furate. De acest proiect s a mai vorbit în 2008, 2012, 2018, 2024 și recent. Cine știe ce va fi până la urmă, cert este că s-au cheltuit câteva sute de milioane de euro aruncați pe apa sâmbetei.
Canalul a fost proiectat să aibă o lungime de 73 km și o lățime de 80 m, adâncimea minimă a apei de 4,5 m, diferența de nivel de 53 m (10 m deasupra nivelului mării la Oltenița și 63 m la București). Planul includea patru ecluze și trei porturi, două la București (lângă comuna 1 Decembrie – pe Argeș și la Glina – pe râul Dâmbovița) și altul la Oltenița.
Câteva instantanee de pe malul Argeșului și portul București. Se poate ajunge cu mașina 427 din Ghencea până la stația Argesul, Dărăști” SURSA

ARHIVĂ: ÎNGERUL CĂZUT – STRAJA, CONSTANŢA: Monument înalt de 50 de metri, abandonat lângă Canalul Dunăre-Marea Neagră – varianta de câmpie a Crucii de pe Caraiman, vizibil de pe Autostrada Soarelui!