MARIA TĂNASE: „Pasărea Măiastră” al cărei cânt magic vindecă, vrăjeşte şi readuce la viață

INSIDER: „Bustul Mariei Tănase în Sectorul 4, aproape de Parcul Tineretului şi zona Cărămidarii de Jos, cartierul de suflet al artistei. Statuia din bronz a celebrei cântărețe de muzică populară a fost realizat de sculptorul Alexandru Papuc, cunoscut și pentru statuia fostului canoist Ivan Patzaichin, aflată la intrarea principală a Complexului Sportiv Dinamo din Bucureşti.

Maria Tănase (n. 25 septembrie 1913, Bucureşti, România – d. 22 iunie 1963, Bucureşti, România) a fost o interpretă română de muzică populară, ușoară, lăutărească, romanțe și teatru de revistă.

Vocea Mariei Tănase este descrisă de muzicologi ca fiind cea de contralto, cel mai grav şi mai rar tip de voce feminină. Timbru său vocal se distingea prin caracteristici unice care au transformat-o într-un fenomen inconfundabil: ° Profunzimea şi culoarea întunecată – Vocea ei avea o textură densă, caldă şi gravă, specifică registrului de contralto, care îi conferea o notă de dramatism natural şi o solemnitate aparte. ° Flexibilitate şi ambitus extins – Deşi baza timbrului era una joasă, Maria Tănase îşi putea extinde registrul și spre note mai înalte, specifice unei mezzo- soprane, având o tehnică remarcabilă de trecere de la registrul de piept la cel de cap. ° Emisia vocală unică – Ea nu folosea o tehnică clasică, de operă, ci o emisie naturală, aspră pe alocuri, dar extrem de expresivă. Această tehnică îi permitea să transmită o paletă largă de emoții. de la jalea profundă din doine până la ironia muşcătoare din cântecele de mahala sau lăutăresti. ° ° Împreunarea cu textul – Timbru său grav acționa ca un amplificator al textului literar. Fiecare consoană şi vocală erau punctate dramatic, oferind melodiilor o greutate aproape teatrală.

Când Nicolae lorga a auzit-o, a simțit exact această forţă hipnotică. Timbrul ei grav (contraalto) nu era doar o tehnică vocală, ci o prezenţă scenică copleşitoare, capabilă să transmită tristețe profundă (dor, jale) dar și o bucurie sălbatică, exact cum făcea câhtecul păsării mitice și a supranumit-o „Pasărea măiastră”. În basmele româneşti, Pasărea Măiastră este o entitate supranaturală, cu un penaj strălucitor și al cărui cânt magic vindecă, vrăjeşte şi readuce la viață.

În muzica populară a vremii, unde majoritatea interpretelor aveau voci mai subțiri, acute sau specifice stilului lăutăresc clasic, Maria Tănase a şocat prin profunzimea sunetelor sale joase. Vocea ei avea o textură catifelată, aspră pe alocuri, profundă şi dramatică, trăsături unice în peisajul muzical.

N.R.: „În sectorul 4 s-a născut, a copilărit și a cântat pentru prima dată, în Mahalaua Caramidarilor, în prezent, Parcul Lumea Copiilor. A contribuit decisiv la propagarea în spațiul internațional a valorilor artistice și culturale autentice. Nouă, romanilor, ne-a lasat o moştenire sacră: 480 de cantece, amintirea şi vocea ei fără asemuire, dăruindu-se cu totul, simțind să aparţină şi să rămână vie în conștiința culturală a acestui popor”, a declarat edilul de atunci al sectorului 4, Cristian Popescu-Piedone, cu ocazia inaugurării statuii.

Bustul a fost dezvelit oficial pe 1 decembrie 2013, cu ocazia Zilei Naționale a României, marcând totodată împlinirea a 100 de ani de la naşterea artistei (Centenarul Maria Tănase, 1913-2013).

Alte locuri dedicate: În apropiere, în Parcul Orăşelul Copiilor, se află şi Fântâna Mariei Tănase, iar mormântul artistei este la Cimitirul Bellu (Calea Şerban Vodă nr. 249.